Conflict de interese în sectorul extracţiei de huilă
Precizare privind răspunderea: Aceste informaţii sunt difuzate ca un serviciu către public; ele nu au fost elaborate sau aprobate de către Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă. Responsabilitatea pentru conţinut aparţine exclusiv autorilor.
La data de 12 februarie, după eşecul negocierilor colective dintre Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ) şi administraţia Companiei Naţionale a Huilei (CNH) Petroşani, sindicaliştii au înregistrat lista de revendicări la Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Hunedoara (DMSSF Hunedoara), anunţând intenţia de a parcurge paşii legali pentru greva generală. Între timp au avut loc două întâlniri de mediere rămase fără rezultat, în prezent fiind în faza de conciliere.
Părţile implicate în conflict
Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani este principalul operator în extracţia de huilă din România, cu o istorie îndelungată, inclusiv în ce priveşte mişcările greviste. În prezent CNH extrage aproximativ 2,5 milioane cărbune superior pe an şi are aproximativ 12.000 angajaţi în şapte unităţi miniere (faţă de 50.000 mineri în 1997 şi aproximativ 8.000 cât se prognozează că vor rămâne la orizontul anului 2012).
La nivelul companiei, sindicatul reprezentativ este Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ), care potrivit evaluărilor proprii are peste 8.000 membri.
Contractul colectiv de muncă la nivel de companie expiră la data de 8 martie iar negocierile pentru încheierea noului contract au început la data de 6 februarie 2008.
Principalele revendicări ale sindicatelor
Potrivit dispoziţiilor legale, la începutul lunii februarie sindicatele au depus la administraţie o listă de revendicări în cinci puncte.
În esenţă, sindicaliştii solicitau majorări salariale (inclusiv pentru adaosuri) de 25%, justificate prin: rata medie anuală a inflaţiei din 2007, creşterea economică prognozată pentru anul 2008, sporirea cu peste 20% a preţului mondial al huilei, precum şi nivelul de salarizare din domeniu în ţările membre ale Uniunii Europene (UE).
În afara acestora, sindicaliştii cer, pe lângă menţinerea drepturilor câştigate în vechiul contract colectiv de muncă şi punerea de acord a noului contract cu conţinutul celui de la nivel de ramură, care a fost deja finalizat.
Pe lângă drepturile propriu-zise privind condiţiile de muncă şi nivelul salariilor, sindicaliştii solicită şi ştergerea datoriilor istorice ale CNH Petroşani (cumulate până la data integrării României în UE) şi acordarea în viitor de subvenţii în concordanţă cu practica europeană în domeniu.
În fine, sindicatele propun înfiinţarea unui complex energetic în Valea Jiului, în componenţa căruia ar trebui să intre CNH şi Termocentrala Paroşeni.
Reacţia administraţiei şi derularea conflictului
Prin răspunsul administraţiei companiei din data de 7 februarie 2008, sindicatele sunt anunţate că li se oferă o creştere salarială de 10%, pe care aceste au respins-o.
La data de 8 februarie a avut loc o întâlnire a sindicaliştilor cu liderul Blocului Naţional Sindical (BNS, confederaţie reprezentativă la nivel naţional la care este afiliată LSMVJ). Dumitru Costin, preşedintele BNS a declarat într-o conferinţă de presă că ‘munca minerilor este foarte grea şi prost plătită’, anunţând susţinerea revendicărilor sindicale.
Ulterior (12 februarie), LSMVJ a notificat la direcţia judeţeană de muncă şi protecţie socială declanşarea conflictului de interese.
Evoluţia conflictului a consemnat până în prezent două întâlniri de mediere între sindicalişti şi administraţia companiei (pe data de 18 şi 22 februarie) rămase fără rezultat, urmând ca pe 29 februarie să aibă loc o întâlnire pentru conciliere.
Dacă se va întâmpla ca şi până acum, ca părţile să-şi menţină poziţiile, greva generală pare iminentă.
Comentarii
Până în prezent la toate solicitările de majorări salariale pentru anul 2008, guvernul nu a acceptat pentru salariaţii din sistemul public creşteri mai mari de 10%, acordate în două tranşe. Chiar dacă este vorba de mineri este puţin probabil că se va crea un precedent care poate declanşa solicitări în lanţ.
Dr Luminita Chivu, Institutul de Economie Naţională, Academia Română