Framântari si reasezari ale miscarii patronale din România

Precizare privind răspunderea: Aceste informaţii sunt difuzate ca un serviciu către public; ele nu au fost elaborate sau aprobate de către Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă. Responsabilitatea pentru conţinut aparţine exclusiv autorilor.

Pe fondul preocuparilor vizând modificarea legii patronatelor, reprezentativitatea organizatiilor patronale si sustinerea intereselor membrilor sunt probleme care au generat în acest an numeroase discutii si cautari pentru concertarea patronala la nivel national.

Reglementari incidente cu miscarea patronala

Organizatiile patronale din România se pot înfiinta potrivit Ordonantei de Guvern nr. 26/2000, referitoare la asociatii si fundatii, modificata prin Ordonanta de Guvern nr. 37/2003 care instituie obligativitatea obtinerii unui aviz al autoritatilor pentru înfiintare.

Organizarea si functionarea patronatelor este reglementata de Legea nr. 356/2001; reprezentativitatea acestora este reglementata de Legea nr. 130/1996, privind contractul colectiv de munca iar participarea la dialogul social tripartit se realizeaza conform Legii 109/1997 privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social (CES).

În ce priveste dialogul social sectorial, respectiv comisiile de dialog social de la ministere, acesta se realizeaza conform Hotarârii de Guvern nr. 314/2001.

În legatura cu aceste reglementari patronatele reprezentative sustin ca sistemul este stufos si confuz, iar obligativitatea unui aviz al autoritatilor pentru înfiintarea organizatiilor patronale este contestata.

La sfârsitul anului 2005 RO0602101F, guvernul a avansat o propunere de modificare a legii patronatelor. Desi a trecut aproape un an, aceasta noua lege este înca în discutie iar miscarea patronala cunoaste framântari care tin atât de reprezentativitatea organizatiilor, cât si de modul în care sunt sustinute interesele acestora.

Încercari de coagulare a miscarii patronale

În prezent, functioneaza la nivel national 13 confederatii patronale, RO0602101F, RO0404101F, RO0310103F.

Dintre cele 13 organizatii, doua sunt de tip umbrela: Alianta Confederatiilor Patronale din România (ACPR) si Uniunea Patronatului Român (UPR). La 13 februarie 2006, confederatiile patronale reprezentative la nivel national: Asociatia Româna a Antreprenorilor din Constructii (ARACO), Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR), Confederatia Nationala a Patronatului Român (CNPR), Consiliul National al Patronilor din România (CoNPR), Confederatia Nationala a Industriei, Serviciilor si Comertului (CPISC), Patronatul National Român (PNR), Patronatul Român (PR) si Uniunea Generala a Industriasilor din România (UGIR), împreuna cu ACPR, au încheiat un protocol de concertare patronala la nivel national.

Prin statutul sau, ACPR este organism de reprezentare unitara, la nivel national si international a miscarii patronale din România. Aceasta structura asociativa a organizatiilor patronale reprezentative este constituita pe baza consimtamântului liber exprimat al membrilor, fiecare dintre acestia pastrându-si autonomia statutara de organizare, conducere, finantare si reprezentare în toate structurile dialogului social si în relatiile pe plan intern si international.

La 23 mai 2006 cele opt confederatii , care sunt semnatare ale ultimului contract colectiv de munca unic la nivel national, si-au dat acordul la statut, devenind membre ACPR.

La aceasta structura participa si Asociatia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Asociatia Româna a Bancilor (ARB) si Initiativa Europeana a Mediului de Afaceri (IEMA).

Prin acest demers, în afara umbrelei ACPR au ramas Uniunea Generala a Industriasilor din România 1903 (UGIR 1903), Uniunea Nationala a Patronatului Român (UNPR) si UPR.

La data de 7 iulie 2006, ACPR împreuna cu Center for International Private Enterprise (CIPE), a organizat un simpozion cu tema Organizatiile patronale din România si sustinerea intereselor membrilor, la care au fost prezente 14 patronate, federatii si confederatii, reprezentanti ai comunitatii de afaceri, precum si secretarul general al International Organisation of Employers (IOE).

Pe parcursul acestuia, ideea coeziunii miscarii patronale a întrunit adeziune, dar cea de unificare într-o singura organizatie ramâne înca în discutie.

Un prim succes al noi structuri patronale îl reprezinta un punct de vedere comun referitor la modificarea Legii nr. 53/2003, Codul Muncii, semnat de sapte din cele opt confederatii patronale reprezentative la nivel national (exceptia fiind PR).

Comentarii

Noua structura patronala, ACPR, este reprezentant titular al României la Union of Industrial and Employers` Confederations of Europe (UNICE) si International Labour Organization (ILO).

Dintre organizatiile care nu au aderat la alianta, UGIR 1903 si-a manifestat o pozitie contestatara, datorita unei posibile migratii a unor organizatii patronale membre ale acesteia catre una din confederatiile membre ACPR.

Aceeasi confederatie, UGIR 1903, se refera la nebuloasa miscarii patronale din România, la ingineria aranjamentelor din ultimul deceniu si la imixtiunea politica, desi considera ca dispersarea pune în pericol participarea la dialogul social, promovarea afacerilor si asumarea unor responsabilitati de autoreglementare.

Dr. Luminita Chivu, Institutul de Economie Nationala, Academia Româna

Useful? Interesting? Tell us what you think. Hide comments

Eurofound welcomes feedback and updates on this regulation

Adaugă comentariu nou