Grevă generală la Mital Steel Galati

Precizare privind răspunderea: Aceste informaţii sunt difuzate ca un serviciu către public; ele nu au fost elaborate sau aprobate de către Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă. Responsabilitatea pentru conţinut aparţine exclusiv autorilor.

În urma unor încercări care au durat trei luni, ajungându-se şi la unele manifestări violente, negocierea unui nou contract colectiv de muncă la Mital Steel Galaţi a eşuat, iar cel mai numeros sindicat a declanşat începând cu 18 aprilie, greva generală pe o perioadă nedeterminată.

Mital Steel Galaţi, cea mai mare companie siderurgică din Sud-Estul Europei, a intrat în patrimoniul grupului Mittal, în anul 2002, prin privatizarea fostului Sidex SA Galaţi. Înainte de privatizare pe această platformă au lucrat peste 40.000 salariaţi.

Cauzele conflictului

Negocierile pentru noul contract colectiv de muncă au demarat la începutul lunii decembrie 2006. După o primă întâlnire cu administraţia, liderul celei mai mari structuri sindicale din unitate, Sindicatului Solidaritatea Siderurgiştilor (având, conform datelor furnizate de reprezentanţii acestuia, aproximativ 7.000 de membrii din cei aproape 15.000 de salariaţi ai combinatului), a contestat dreptul de participare la negocieri pentru şapte sindicate uzinale, în lipsa unei hotărâri judecătoreşti care să le ateste reprezentativitatea.

Momente importante în derularea negocierilor

Propunerea patronatului şi primele reacţii ale sindicatelor

Patronatul a propus sindicatelor o creştere salarială de 12%, începând cu 1 ianuarie 2007. Nemulţumiţi de faptul că angajatorul îşi încalcă promisiunile făcute încă de la data negocierii contractului anterior, membrii Sindicatului Solidaritatea şi-au exprimat dezacordul cu această propunere.

Conform declaraţiilor liderului Solidaritatea Gheorghe Tiber, în anul 2002, patronatul le ceruse salariaţilor să renunţe într-o primă etapă la anumite drepturi legale, înscrise în Codul muncii, urmând ca din al doilea an în care combinatul va înregistra profit să le primească gradual înapoi. Deoarece în ultimii ani Mital Steel Galati a înregistrat un profit considerabil, reprezentanţii Sindicatului Solidaritatea au solicitat o majorare cu 30% a salariilor de bază.

Celelalte sindicate din unitate au acceptat tacit oferta făcută de patronate.

După mai multe încercări de negociere eşuate, Sindicatul Solidaritatea a organizat la data de 21 martie un miting de protest, la care au luat parte aproximativ 1.000 de siderurgişti. Participanţii au luat cu asalt turnul administrativ al companiei afirmând că nu vor părăsi clădirea până când nu vor primi garanţii privind negocierea corectă a contractului colectiv de muncă.

În urma acestor evenimente, reprezentanţii patronatului şi cei ai sindicatului Solidaritatea au încheiat un protocol, care stabilea reluarea negocierilor în ziua următoare, cu participarea numai a sindicatelor care au reprezentativitate.

Poziţii diferite ale sindicatelor

La data de 22 martie, în sala de negocieri se aflau şi liderii unor sindicate care, din punctul de vedere al liderilor Solidaritatea, nu puteau face dovada reprezentativităţii lor. Refuzul acestora de a părăsi sala i-a determinat pe liderii Sindicatului Solidaritatea plece de la negocieri.

Negocierile s-au derulat în lipsa liderilor Solidaritatea şi ulterior, purtătorul de cuvânt al administraţiei Mital Steel Galaţi a anunţat public că: noul contract colectiv de muncă a fost semnat de către toate sindicatele din cadrul combinatului. Excepţie face Sindicatul Solidaritatea, ai căror reprezentanţi nu au acceptat oferta administraţiei. Liderii Sindicatului Solidaritatea au avertizat că acest contract colectiv de muncă nu poate fi înregistrat la Direcţia de muncă fără semnătura lor.

Declanşarea grevei generale

La data de 27 martie, Sindicatul Solidaritatea a organizat o consultare a siderurgiştilor, la care au participat aproximativ 1.000 de angajaţi, care au hotărât declanşarea grevei generale.

Pentru a nu afecta sărbătorile de Paşti şi a oferi timp administraţiei pentru eventuale negocieri, sindicatele au hotărât amânarea declanşării grevei generale, pentru care erau necesare semnăturile a cel puţin 4.000 de sindicalişti. Cum şi încercările de conciliere şi mediere au eşuat, în urma obţinerii semnăturilor, precum şi datorită respingerii în instanţă, la data de 17 aprilie, a cererii administraţiei de declarare ilegală a grevei, aceasta a fost declanşată începând cu data de 18 aprilie, ora 6.30 am.

Aceasta este prima grevă generală din istoria de peste 40 de ani a companiei.

Liderul Gheorghe Tiber a declarat pentru Centrul Naţional România al EIRO, că principalele revendicări se situează pe două paliere.

Unele sunt de ordin salarial şi acestea se referă la:

  • majorarea salariilor de bază cu 30% faţă de nivelul din luna decembrie 2006;
  • plata muncii din zilele de sâmbătă şi duminică cu un spor de 50% şi respectiv 100% (faţă de 25% în prezent);
  • acordarea a patru prime în sumă de RON 250, faţă de RON 100 în prezent (este vorba de prima pentru sărbătorile de Crăciun, de Paşti, ziua Siderurgistului, etc.) şi a unei prime de vacanţă de RON 1.000 (faţă de RON 600 în prezent);
  • participarea salariaţilor la profit, potrivit prevederilor din contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional;
  • eliminarea din contract colectiv de muncă a oricăror prevederi referitoare la plata liderilor de sindicat.

În afara acestora, sindicaliştii acuză mentalitatea patronatului, care nu este specifică unei ţări membre UE: salariaţii sunt priviţi exclusiv ca un instrument de produs profit, trataţi cu dispreţ, în timp ce condiţiile de muncă sunt execrabile.

Luminita Chivu, Institutul de Economie Naţională

Useful? Interesting? Tell us what you think. Hide comments

Eurofound welcomes feedback and updates on this regulation

Adaugă comentariu nou