Măsuri anti-criză convenite cu partenerii sociali

Precizare privind răspunderea: Aceste informaţii sunt difuzate ca un serviciu către public; ele nu au fost elaborate sau aprobate de către Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă. Responsabilitatea pentru conţinut aparţine exclusiv autorilor.

După ce la 17 noiembrie 2008 fostul premier anunţa că măsurile de sprijinire a economiei vor fi aprobate înainte de sfârşitul lunii, astfel încât acestea să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2009, actualul premier a anunţat la 5 februarie aprobarea de către guvern a planului de măsuri anti criză, convenite cu partenerii sociali. Sindicatele şi patronatele nu au ezitat însă să-şi prezinte o altă poziţie în legătură cu modul de reflectare a propunerilor proprii în varianta planului de măsuri transmisă de guvern parlamentului.

Cum s-a ajuns la măsurile anti-criză ?

Pe parcursul primelor nouă luni ale anului 2008, economia României creştea spectaculos iar premierul declara că ‘economia duduie’.

În perioada electorală (octombrie-noiembrie 2008), de asemenea, nu s-a vorbit despre criză ci au fost avansate promisiuni, politicienii şi guvernanţii dând asigurări că România nu va fi afectată de criză.

După ce au fost receptate preocupările Comisiei Europene vizând programele anti-criză, premierul le-a cerut membrilor guvernului, la 17 noiembrie, să pregătească pentru viitoarea şedinţă a executivului măsuri, care să fie incluse în planul de sprijinire a economiei, fără a se pronunţa cuvântul criză.

Între altele, se anunţa că acest program va fi susţinut de circa EUR 10 miliarde, inclusiv printr-o serie de facilităţi fiscale, între care se prevede reducerea contribuţiilor la asigurările sociale cu 10 puncte procentuale, neimpozitarea dividendelor reinvestite şi acordarea unui bonus fiscal de 5% pentru plata la timp a impozitelor.

După formarea noului guvern, care a constatat că deficitul bugetar pentru exerciţiul 2008 depăşeşte 5% (urmare şi a cheltuielilor restante neachitate de fostul executiv), şi ca urmare a preocupărilor, frământărilor şi propunerilor avansate de partenerii sociali (RO0901029I), executivul i-a convocat pe aceştia la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) în data de 12 ianuarie 2009.

S-a convenit constituirea unor grupuri de lucru având în componenţă sindicate, patronate, guvern şi reprezentanţii sectorului financiar-bancar, care să elaboreze până la 22 ianuarie un plan de măsuri anti-criză.

Sinteza propunerilor transmise de partenerii sociali

Direcţia pentru relaţia cu Parlamentul, sindicatele şi patronatele din cadrul MFP a colectat şi sistematizat propunerile partenerilor sociali.

Pe scurt, este vorba de circa 270 propuneri de măsuri pentru:

  • susţinerea creşterii economice (141 propuneri);
  • reducerea cheltuielilor bugetare, majorarea veniturilor bugetului şi asigurarea surselor de finanţare a dezvoltării economice (25);
  • salarizarea, pensiile, protecţia socială, dialogul social şi măsuri legislative de suport (65);
  • acţiuni specifice sectorului financiar-bancar (39).

Dintre partenerii sociali, ca număr de măsuri propuse se detaşează Alianţa Confederaţiilor Patronale din România (ACPR) şi Confederaţia Patronală din Industria României (CONPIROM) pentru angajatori şi respectiv, Blocul Naţional Sindical (BNS) şi Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa (Cartel Alfa) din partea sindicatelor.

Măsurile anti-criză anunţate de premier

După şedinţa de guvern din 5 februarie 2009, premierul a anunţat propunerile ataşate şi incluse în proiectul bugetului de stat transmis parlamentului.

Acestea constau în principal în:

  • investiţii în sumă de EUR 10,2 miliarde (20% din totalul cheltuielilor bugetare şi, respectiv 7% din produsul intern brut) destinate infrastructurilor şi EUR 2 miliarde în plus, pentru achitarea cheltuielilor efectuate şi neplătite în anul anterior;
  • neimpozitarea profitului reinvestit începând cu trimestrul II al anului 2009 (propusă de partenerii sociali);
  • susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii prin înfiinţarea fondului de garantare a creditelor pentru IMM, inclusiv prin capitalizarea a două bănci (propusă de partenerii sociali);
  • perfecţionarea mecanismului de absorbţie a fondurilor comunitare, accelerarea procedurilor de atragere, promovarea parteneriatului public-privat şi eliminarea birocraţiei (propusă de partenerii sociali);
  • prelungirea cu trei luni a perioadei de acordare a ajutorului de şomaj, scutirea de impozite şi taxe a sumelor aferente şomajului tehnic;
  • susţinerea cu 50% a costurilor formării profesionale continue pentru şomeri şi angajaţi;
  • introducerea pensiei sociale minime;
  • declanşarea după 15 aprilie a mecanismului de consultare a partenerilor sociali pentru creşterile salariale şi pentru o lege unică de salarizare în sectorul bugetar;
  • îngheţarea pentru anul 2009 a salariilor pentru demnitari şi pentru cei din funcţii de demnitate publică (circa 7.000 de persoane).

Comentarii

Deşi premierul a anunţat că bugetul şi programul anti-criză au fost convenite cu partenerii sociali, aceştia nu au ezitat să-şi prezinte o altă poziţie în legătură cu modul de reflectare a propunerilor proprii.

BNS, de pildă, susţine că deşi a fost solicitată relaxarea poverii fiscale, decizia de majorare cu trei puncte procentuale a contribuţiilor de asigurări sociale ‘anulează orice dezbatere legată de utilizarea fiscalităţii ca instrument de stimulare a creşterii economice’. Bugetul ‘condamnă la eşec măsurile anti-criză negociate timp de o lună cu partenerii sociali’ şi aceasta, deoarece guvernul şi-a asumat două principii: deficit bugetar de 2% şi asigurarea co-finanţării proiectelor europene.

Dinspre patronate, Uniunea Naţională a Patronatului Român (UNPR) a criticat decizia guvernului ‘de a limita drastic deficitul bugetar şi implicit creşterea economică’, amintind că în anul 2008 creşterea de 8% a fost susţinută de un deficit de peste 5%, iar prezentul deficit de 2% şi o creştere estimată de 2,5% sunt greşeli grave.

Dr. Constantin Ciutacu, Institutul de Economie Naţională, Academia Română

Useful? Interesting? Tell us what you think. Hide comments

Eurofound welcomes feedback and updates on this regulation

Adaugă comentariu nou