Confederaţii sindicale naţionale au constituit un comitet de criză

Declinarea răspunderii: Aceste informaţii sunt difuzate ca un serviciu către public, însă nu au fost redactate de Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă. Responsabilitatea pentru conţinut aparţine autorului (autorilor).

Urmare a anunţării măsurilor convenite între Guvernul României şi Fondul Monetar Internaţional, prin care între altele, se prevede reducerea de la 1 iunie 2010 cu 25% a salariilor pentru toţi angajaţii din sectorul public, diminuarea cu 15% a tuturor pensiilor, alocaţiilor de şomaj şi ajutoarelor sociale, precum şi disponibilizări de personal, cele cinci confederaţii sindicale reprezentative la nivel naţional au constituit un comitet de criză. Sindicatele au recurs la acţiuni de protest, pichetări ale sediul preşedinţiei, guvernului şi ale unor ministere şi prefecturi, au organizat un mare miting de protest la Bucureşti şi au anunţat greva generală pentru 31 mai.

Cauzele tensiunilor sociale

La data de 6 mai, Preşedintele României a anunţat că după negocieri cu Fondul Monetar Internaţional (International Monetary Fund, IMF), salariile din sistemul bugetar vor fi reduse cu 25%, începând cu data de 1 iunie 2010.

De asemenea, pensiile şi ajutoarele de şomaj urmează să scadă cu 15%, se vor diminua indemnizaţiile pentru mamele care şi-au întrerupt activitatea pentru creşterea copilului, alte ajutoare sociale, iar până la începutul anului viitor ar urma ca peste 140.000 de angajaţi din sectorul public să fie disponibilizaţi.

Ulterior, directorul general al IMF, a declarat că această instituţie nu a fost de acord cu diminuarea salariilor şi pensiilor, propunând ca alternativă de echilibrare a bugetului creşterea taxei pe valoarea adăugată şi majorarea cotei unice de impozitare a veniturilor.

Reacţii ale sindicatelor

După anunţul autorităţilor, acuzând modul defectuos în care guvernul a înţeles să respecte dialogul social structurat, cele cinci confederaţii sindicale naţionale au constituit un comitet de criză şi au solicitat preşedintelui organizarea în regim de urgenţă a unei întâlniri cu premierul înaintea finalizării acordului cu IMF.

Sindicatele au anunţat că sunt decise să sesizeze toate organismele sindicale europene, precum şi Organizaţia Internaţională a Muncii (International Labour Organization, ILO) cu privire la modul în care se încearcă transferul poverii crizei către lucrători, pensionari şi categorii defavorizate.

În semn de protest, sindicatele şi-au retras reprezentanţii din toate organismele tripartite, recurgând la pichetarea sediului Preşedinţiei, Guvernului României şi al unor prefecturi judeţene.

Pe lângă acestea, la data de 19 mai s-a organizat un mare miting de protest la Bucureşti, la care au participat aproximativ 50.000 de persoane. În aceeaşi zi, au avut loc mitinguri în diferite zone ale ţării (Petroşani, Braşov, Baia Mare, etc.).

Răspunsul autorităţilor

Confruntat cu escaladarea protestelor sindicale, dar şi cu acţiuni tot mai zgomotoase ale organizaţiilor de pensionari şi ale mamelor care au pichetat împreună cu copii aduşi în cărucioare Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), guvernul a înaintat scrisoarea de intenţie pentru un nou acord cu IMF către Consiliul Economic şi Social (CES), pentru un aviz consultativ.

Iniţial, organizaţiile patronale reprezentate în CES şi-au exprimat susţinerea faţă de conţinutul scrisorii, inclusiv pentru diminuarea salariilor, pensiilor, ajutoarelor sociale, etc.

Ulterior, două dintre cele mai mari organizaţii patronale Confederaţia Patronală din Industrie, Agricultură, Construcţii şi Servicii din România CONPIROM (CONPIROM) şi Uniunea Generală a Industriaşilor din România 1903 (UGIR 1903) şi-au declinat votul favorabil în consiliu, solicitând executivului un pachet de măsuri care să genereze locuri de muncă şi creştere economică, opinând că diminuarea veniturilor va adânci recesiunea.

Comentarii

La data de 26 mai guvernul a aprobat măsurile de diminuare a salariilor bugetarilor cu 25% şi de reducere a pensiilor şi a altor ajutoare sociale cu 15%, convenite cu IMF şi a anunţat intenţia de a-şi asuma răspunderea în Parlament pentru promovarea acestora. În aceste condiţii, este foarte probabil ca la 31 mai să înceapă greva generală, susţinută de structurile sindicale din învăţământ, sănătate, funcţionari publici, administraţie publică locală, poliţie, transporturi (inclusiv metroul Bucureşti).

Nu este foarte clar cât va dura această grevă generală şi ce parte a sectorului privat se va solidariza cu salariaţii bugetari, care sunt susţinuţi şi de pensionari şi organizaţiile studenţeşti.

În plus, reprezentanţii guvernului au afirmat că în funcţie de impactul bugetar al măsurilor propuse se va recurge sau nu la majorarea unor taxe şi impozite.

Guvernul a argumentat măsurile prin faptul că România a consumat mai mult decât a produs. Logic măsurile puteau fi concepute astfel încât să se producă mai mult şi nu să se consume mai puţin.

Dr Constantin Ciutacu, Institutul de Economie Naţională, Academia Română

Useful? Interesting? Tell us what you think. Hide comments

Eurofound welcomes feedback and updates on this regulation

Adaugă comentariu nou