Monitorizarea convergenței în Uniunea Europeană

Performanțele diferite în rândul statelor membre și creșterea inegalităților în statele membre justifică preocuparea comună din diferite motive. În primul rând, întrucât acestea contrazic premisa că aprofundarea integrării europene conduce la creșterea coeziunii la nivel național și paneuropean. În al doilea rând, întrucât acestea pot răspândi senzația de nedreptate și inechitate socială în rândul cetățenilor, alimentând sentimentul antieuropean și subminând proiectul european.

Pentru a pune în aplicare inițiativele corecte și pentru a evalua eficacitatea lor în vederea atingerii obiectivului de convergență ascendentă, factorii de decizie necesită dovezi privind dinamica și tendințele divergente atât între statele membre, cât și în interiorul acestora. Este important să se știe dacă aceste tendințe există și dacă ele semnalează o înrăutățire generală a condițiilor de viață și de muncă și dacă distanța dintre grupurile de state membre sau regiuni este în creștere și dacă unele grupuri se mișcă în direcții diferite. 

Convergența economică și socială ascendentă este considerată un obiectiv comun al uniunii economice și monetare și al Uniunii Europene în ansamblu. Pentru a integra elementul social în centrul acțiunii sale politice, Comisia a proclamat oficial pilonul european al drepturilor sociale în noiembrie 2017. Fiind una dintre prioritățile politice actuale ale Comisiei, acesta „servește drept punct de reper pentru procesul de convergență reînnoit desfășurat la nivelul întregii Europe”.

• Comisia Europeană: The social dimension of Economic and Monetary Union: Towards convergence and resilience (Dimensiunea socială a uniunii economice și monetare: către convergență și reziliență)
• Comisia Europeană: Pilonul european al drepturilor sociale

Activitatea Eurofound

Concentrat pe convergența rezultatelor și a performanțelor statelor membre și a regiunilor, Eurofound monitorizează convergența dintre statele membre în următoarele domenii de cercetare: factorii socio-economici, ocuparea forței de muncă, condițiile de muncă și condițiile de viață. Domeniul socio-economic va include investigarea convergenței reale, adică PIB-ul pe cap de locuitor și alte variabile macroeconomice, precum și accesul la un set larg de servicii și la protecție socială.

Convergența în ceea ce privește ocuparea forței de muncă va fi analizată în principal pe baza intensificării istorice a participării pe piața forței de muncă prin utilizarea datelor Eurostat.

Explorarea convergenței în ceea ce privește condițiile de muncă se va baza pe conceptul de calitate a locului de muncă măsurat prin intermediul Sondajului european privind condițiile de muncă și prin alte surse statistice.

Ancheta privind condițiile de viață va include indicatori obiectivi și subiectivi, inclusiv date extrase din Sondajul european privind calitatea vieții, și va acoperi calitatea societății, condițiile de viață și bunăstarea generală.

Analiza convergenței va avea în vedere, de asemenea, diferite orizonturi temporale, de la tendințe pe termen scurt la tendințe pe termen lung. Ori de câte ori este relevant și în măsura în care este posibil, analiza va fi defalcată pe sex și grupe de vârstă pentru a surprinde diferite tendințe în cadrul populației.

Activitatea de cercetare este organizată pe trei direcții principale. În primul rând, sunt monitorizate cele mai recente tendințe și performanțe convergente și divergente între statele membre și în interiorul statelor membre în domeniile de cercetare amintite mai sus. Apoi, printr-o abordare globală, activitatea de cercetare vizează înțelegerea factorilor determinanți ai acestor tendințe. Studiul va include analiza caracteristicilor instituționale, la nivel macro și micro. În cele din urmă, cercetarea va oferi dovezi care să alimenteze dezbaterea privind inițiativele și opțiunile de promovare a convergenței economice și sociale la nivel european.

Eurofound explorează posibilitatea de a combina indicatorii și de a crea indici sumari, bazându-se pe experiența altor organizații internaționale. Pe baza studiilor anterioare, analizele vor avea în vedere posibilitatea grupării țărilor sau regiunilor pentru a înțelege variațiile dintre ele.