Condițiile de muncă și munca durabilă

Principalele constatări ale cercetării Eurofound sunt o contribuție la abordarea unor aspecte-cheie din acest domeniu de către factorii de decizie politică.

• Îmbunătățirea condițiilor de muncă este esențială pentru lucrători și angajatori. Trebuie luate în considerare numeroase aspecte diferite în ceea ce privește calitatea locurilor de muncă. Locurile de muncă de bună calitate le permit oamenilor să aibă o viață profesională mai lungă și mai bună, contribuind la o activitate durabilă și la un echilibru pozitiv între viața profesională și cea personală.
• În general, condițiile de muncă din UE se îmbunătățesc, chiar dacă ritmul progreselor este treptat. Pentru anumite categorii de lucrători, progresele nu au fost așa de rapide, în funcție de tipul de contract de muncă, de sector și de nivelul de instruire.
• Există multe mijloace de îmbunătățire a condițiilor de muncă și a calității locurilor de muncă în UE. Guvernele au, desigur, un rol important de jucat în stabilirea cadrului pe calea reglementării. Dar și lucrătorii, angajatorii și organizațiile lor sunt actori importanți. În multe privințe ale calității locului de muncă, schimbările se produc la locul de muncă.
• Doar o cincime din întreprinderile europene au găsit secretul nivelului optim de stare de bine la locul de muncă și de performanță economică. S-a demonstrat că locurile de muncă cu grad mare de dedicare și implicare oferă cele mai bune rezultate pentru lucrători și angajatori, mărind performanța și îmbunătățind calitatea locurilor de muncă prin creșterea autonomiei angajaților, facilitarea implicării angajaților și promovarea formării și învățării.
• Multora le este greu să împace îndatoririle profesionale cu cele neprofesionale, în special părinților și altor îngrijitori. Deși formulele flexibile de lucru pot contribui la soluționarea acestor dificultăți, ele comportă și probleme. Munca la distanță, de exemplu, permite mai multă libertate în alegerea momentului și locului de muncă, dar poate duce și la un program prelungit și intensitate mai mare a muncii și deconectarea mai dificilă de muncă.
• Creșterea incidenței telemuncii în timpul pandemiei COVID-19 a evidențiat estomparea granițelor dintre viața profesională și cea personală. Multe guverne și mulți parteneri sociali discută introducerea de inițiative ca „dreptul la deconectare” pentru a evita riscul de epuizare fizică și emoțională pentru segmente mari de lucrători.
• Pe viitor, partenerii sociali ar trebui să vizeze includerea în cadre sau acorduri juridice a unor dispoziții pentru lucrători cu privire la caracterul voluntar al telemuncii sau la adecvarea sarcinilor specifice pentru munca la distanță. Vor fi esențiale, de asemenea, clarificarea modului în care angajatorii pot contribui la cheltuielile ocazionate de munca de acasă, precum și garantarea remunerării egale și a accesului la formare pentru cei care lucrează de la distanță.