Examinare succintă a anului 2005 în România

Acest document realizează o trecere în revistă a principalelor evoluţii în domeniul relaţiilor industriale în România pe parcursul anului 2005.

Disclaimer: This information is made available as a service to the public but has not been edited or approved by the European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions. The content is the responsibility of the authors.

Precizare privind răspunderea: Aceste informaţii sunt difuzate ca un serviciu către public; ele nu au fost elaborate sau aprobate de către Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă. Responsabilitatea pentru conţinut aparţine exclusiv autorilor.

1. Contextul politic

În anul 2005 la data de 25 aprilie România a fost invitată la Luxemburg şi a semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

La data de 17 mai 2005 Camerele reunite ale Parlamentului României au votat în unanimitate Legea pentru ratificarea Tratatului.

În decursul anului 2005, Tratatul a fost ratificat de Slovacia, Ungaria, Slovenia, Cipru, Rep. Elenă, Estonia, Cehia; procesul de ratificare a fost demarat şi de: Regatul Unit, Spania şi Italia.

Un fapt important îl reprezintă şi suspendarea Acordului de supraveghere preventivă încheiat între Guvernul României şi Fondul Monetar Internaţional (International Monetary Fund, IMF) RO0511101N.

După alegerile locale şi parlamentare din anul 2004 şi validarea la 28 decembrie 2004 a guvernului cvadripartit, funcţionarea acestui guvern a fost perturbată atât de mai multe valuri de inundaţii, care au provocat distrugeri în domeniul agriculturii, transporturilor/infrastructurii şi locuinţelor, cât şi de unele tensiuni interne din coaliţie şi de o serie de nemulţumiri sociale.

Aceste elemente au generat o remaniere a guvernului, produsă în luna august şi care s-a concretizat în schimbarea a patru miniştri.

Este vorba de înlocuirile decise de coaliţie pentru portofoliile sănătăţii, integrării europene, finanţelor şi ministrului de stat coordonator pe probleme economice.

De asemenea, în urma demisiilor prezentate de ministrul educaţiei şi cercetării RO0511101Nşi de către ministrul culturii, au fost numiţi doi noi demnitari.

Pe fondul unor dispute între cele două palate - prezidenţial (Cotroceni) şi guvernamental (Victoria) - primul ministru şi-a anunţat iniţial intenţia de demisie, apoi hotărârea irevocabilă de demisie la care ulterior, după o vizită la Bruxelles, a renunţat.

Deşi la începutul anului 2005, atât Preşedintele, cât şi coaliţia au anunţat în mai multe rânduri intenţia organizării de alegeri anticipate, erodarea treptată a credibilităţii i-a determinat să renunţe la această acţiune.

Un mare efort s-a concentrat pentru schimbarea preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului (reprezentanţi ai Partidul Social Democrat, PSD, ca partid de opoziţie), fapt care însă nu s-a putut concretiza.

2. Negocierile colective

Sindicatele, patronatele şi guvernul au reuşit să finalizeze şi să semneze, pe data de 17 decembrie 2004 noul contract colectiv de muncă la nivel naţional RO0501101N, valabil pentru perioada 2005-2006.

În anul 2005 erau în vigoare 18 contracte colective de muncă la nivel de ramură şi grupe de unităţi, din care 9 încheiate în anul 2005; în anul 2004 au fost încheiate la nivel de ramură 9 contracte colective de muncă, astfel încât în acest an erau în vigoare 21 de contracte la acest nivel.

În perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2005 au fost înregistrate la Direcţiile de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie 8.499 contracte colective la nivel de unitate, din care 5.259 contracte noi şi 3.240 acte adiţionale pentru prelungirea contractelor vechi, prin comparaţie cu 9.191 contracte, din care 3.056 acte adiţionale încheiate în anul 2004 RO0501103F.

• Veniturile

Prin Hotărâre de Guvern, adoptată în luna decembrie 2005, pentru anul 2006 salariul minim brut pe ţară a fost stabilit la RON 330 (RON 1 = ROL 10.000), respectiv RON 1,95 /oră sau EUR 0,53 /oră, comparativ cu RON 310 în anul 2005 şi RON 280 în anul 2004 (prin contractul colectiv de muncă la nivel naţional salariul minim brut pe economie fusese stabilit pentru anul 2005 la RON 330).

Creşterea nominală a salariului minim brut, înscrisă în noile contracte oscilează de la 17,9% în domeniul materialelor de construcţii şi la unităţile sanitare din reţeaua Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, MTCT, la 21,0% în industria alimentară, băuturilor şi tutunului şi 35,5% în domeniul gospodăriei comunale şi transporturilor locale. Aceste creşteri sunt negociate pentru doi - trei ani, perioada de valabilitate a noilor contracte colective.

Datorită tensiunilor bugetare, generate şi de cota unică de impozitare de 16%, în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2005 posturile vacante din sectorul public au fost blocate printr-o ordonanţă de guvern.

• Timpul de muncă

Prin noul Cod al Muncii RO0507102F perioada de referinţă pentru stabilirea duratei legale a timpului de muncă a fost flexibilizată iar pentru anul 2006 media lunară a numărului legal de ore de muncă a fost stabilită la 169,3 ore. Durata zilnică a timpului de lucru este de 8 ore, cu excepţiile din ramurile minerit, construcţii, comerţ şi agricultură.

• Securitatea locului de muncă

Pe parcursul anului 2005 au fost promovate peste 15 Hotărâri de Guvern referitoare la concedierile colective; este vorba de companii şi sectoare economice aflate în curs de privatizare şi restructurare (numai în domeniul mineritului şi al producţiei de energie, de pildă, în anul 2005 a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern disponibilizarea a peste 9.300 de salariaţi).

Securitatea locului de muncă cunoaşte noi reglementări prin Codul muncii RO0507102F, prin Legea privind protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii sau a unei părţi a acesteia şi prin modificările normelor de aplicare a Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

• Oportunităţi egale şi elemente de diversitate

Noile contracte colective au în vedere şi reglementările care se referă la recent înfiinţata Agenţia Naţionala pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, ANES, RO0506102Fşi la Comisiile judeţene pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

• Evoluţii în domeniul formării şi cunoaşterii

Formarea profesională a cunoscut noi reglementări, atât prin Codul muncii, cât şi cele înscrise în Strategia pe termen scurt şi mediu pentru formarea profesională continuă, aprobată prin Hotărâre de guvern RO0509103F.

3. Evoluţii legislative

Dezvoltările legislative din anul 2005 s-au înscris pe coordonatele promovării acquis-ului comunitar şi a elementelor conţinute de capitolul 13 de negocieri (Politica socială şi ocuparea forţei de muncă) privind aderarea României la Uniunea Europeană; un alt capitol al reglementărilor se referă la operaţionalizarea Programului de Guvernare, pe perioada 2005-2008 al actualei coaliţii; în fine, un al treilea grup de acte normative este destinat soluţionării unor probleme curente - indexări ale veniturilor, pensiilor, alocaţiilor şi salariilor în raport cu evoluţia inflaţiei, etc.

Din prima categorie de reglementări se pot nominaliza cele referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, conform Directivei Cadru nr. 89/391/CEE, în virtutea căreia au fost transpuse în legislaţia românească: Directiva 2002/44/CE privind expunerea la vibraţii; Directiva 83/477/CEE şi respectiv 91/382/CEE, 98/24/CE şi Directiva 2003/18/CE privind expunerea la azbest şi Directiva 92/57/CEE referitoare la cerinţele minime de securitate pentru şantierele temporare; tot în acest cadru a fost aprobată prin HG Strategia Naţională de dezvoltare a serviciilor sociale, în conformitate cu Carta Socială Europeană revizuită şi cu Recomandările Consiliului 92/44/CEE şi s-a elaborat un proiect de lege privind sistemul naţional de asistenţă socială (este vorba de reforma instituţională, respectiv crearea Inspecţiei sociale, a Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale şi a Observatorului Social).

A fost de asemenea reglementat prin lege regimul permiselor de muncă (Legea 18/2005) şi au fost încheiate acorduri bilaterale privind securitatea socială cu Germania, Luxemburg, etc., sau pentru medierea lucrătorilor români din străinătate.

În ce priveşte angajamentele cuprinse în Programul de Guvernare 2005-2008 se pot nominaliza: Legea pentru modificare şi completarea Codului Muncii, Legea privind Fondul de garantare a creanţelor salariale, Legea pentru modificarea şi completarea Legii asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă (Legea 76/2002) , Legea privind securitatea şi sănătatea în muncă, Legea pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei sociale (194/2005), Legea privind ucenicia la locul de muncă (279/2005), Statutul funcţionarului public (Legea 228/2005); modificarea prin ordonanţe de urgenţă sau de guvern a organizării şi funcţionării Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ANOFM, modificarea Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii şi de recalcularea pensiilor (Legea 78/2005); aprobarea prin Hotărâre de Guvern a Strategiei Naţionale pentru integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap 2006-2013, Programul de implementare a Planului Naţional Anti-Sărăcie şi Promovarea Incluziunii Sociale, pentru perioada 2006-2008, a înfiinţării, funcţionării şi autorizării agentului de muncă temporară; noi reglementări privind venitul minim garantat RO0510101F, etc.

4. Organizarea şi rolul partenerilor sociali

În cursul anului 2005, în organizarea partenerilor sociali nu au intervenit schimbări sensibile.

În ce priveşte patronatele, se poate aminti înfiinţarea unei noi organizaţii pentru agricultură RO0504101Nşi constituirea Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România, PTIR, iar în sfera sindicală s-a consemnat reorganizarea sindicatelor funcţionarilor publici prin apariţia unei noi federaţii Alianţa Federativă a Sindicatelor Funcţionarilor Publici Sed Lex, Alianţa Sed Lex RO0504104F.

În luna decembrie, trei federaţii sindicale afiliate la Liga sindicatelor miniere din Valea Jiului au anunţat că se vor desprinde din aceasta şi vor constitui o entitate separată.

Un alt fapt semnificativ s-a consemnat la sfârşitul lunii octombrie, când cele cinci confederaţii sindicale reprezentative la nivel naţional RO0307101F s-au retras din Consiliul Economic şi Social, CES, acuzând lipsa de dialog a guvernului pentru finalizarea bugetului de stat RO0511101N. Ulterior, a intervenit preşedintele ţării pentru medierea acestei situaţii.

5. Conflicte de muncă

În intervalul 1 ianuarie-30 septembrie 2005 s-au consemnat un număr de 78 conflicte de interese la care au participat peste 162 mii de salariaţi.

Practic în cele 9 luni ale anului 2005 numărul de conflicte şi de salariaţi implicaţi este egal cu cel din întreg anul 2004.

Grevele propriu-zise au generat un timp de lucru neutilizat de peste 8.000 zile-om, pentru un număr de 3.600 participanţi.

Din totalul de 162 mii salariaţi participanţi la conflicte, până la 30 septembrie 2005, pe primul loc se situează sectorul de transport-depozitare cu circa 120 mii de salariaţi implicaţi, urmat de industria prelucrătoare cu peste 28 mii.

Principalele dispute au început în februarie 2005 cu privire la restructurarea mineritului RO0502101N, a urmat sectorul căilor ferate RO0505102Nîn aprilie 2005 şi poştă RO0505101N; s-au consemnat de asemenea greve ale salariaţilor de la Coca Cola RO0506101Nşi proteste ale agricultorilor RO0507101N (iunie) şi ale lucrătorilor din portul Constanţa RO0509101N (august).

În privinţa confederaţiilor sindicale implicate, din punctul de vedere al numărului de participanţi la conflict, se detaşează Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România Frăţia, CNSLR Frăţia cu 60,7 mii din cei 162 mii participanţi, urmată de Blocul Naţional Sindical, BNS, cu 47 mii de salariaţi implicaţi.

Un val de greve de o amploare neobişnuită şi care nu este inclus în statistica conflictelor de până la 30 septembrie 2005, au fost declanşate în luna noiembrie RO0511102F. Este vorba de greva generală din educaţie, la care au fost implicaţi aproximativ 300.000 de salariaţi, timp de mai bine de două săptămâni, de METROREX, de asemenea grevă generală şi de revendicări ale funcţionarilor publici, minerilor şi salariaţilor de la Tractorul Braşov.

În esenţă, conflictele au la bază revendicări salariale, respectarea drepturilor din contractele colective de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.

6. Participarea salariaţilor

Prin modificarea Codului Muncii, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 65/2005 RO0507102F, informarea şi consultarea salariaţilor, îndeosebi cu privire la situaţia economico-financiară a companiei a fost reglementată diferit, iar sindicatele acuză o îndepărtare de modelul european.

În ce priveşte transpunerea Directivelor Europene referitoare la Statutul de Companie Europeană şi a celei pentru informarea şi consultarea salariaţilor, aceasta nu s-a realizat în România.

În fine, prin Legea 217/2005 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea comitetului european de întreprindere, care va intra în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană, se realizează transpunerea Directivei 94/45/EC.

7. Migraţia

Numărul cetăţenilor români care pleacă în străinătate şi care ulterior lucrează temporar sau şi-au dobândit un statut de lucrători cvasi permanenţi este în creştere.

Potrivit unui sondaj comandat de Departamentul pentru Muncă în Străinătate, DMS, RO0410102Nîn anul 2003, numărul acestora era de 1 milion persoane; potrivit unui studiu realizat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, OIM, tot în anul 2003, s-a avansat cifra de 1,7 milioane persoane iar în 2005, mass media avansează cifre de peste două milioane persoane (1,2 milioane în Italia, 0,5 milioane în Spania, 0,15 milioane în Germania, 0,11 milioane în Canada, 0,03 - 0,06 milioane persoane în Israel, SUA, Marea Britanie).

Ocupaţia predilectă a lucrătorilor din România o reprezintă agricultura TN0509101Sşi construcţiile, serviciile de sănătate, etc.

Transferurile băneşti realizate de lucrătorii români în străinătate au însumat, potrivit Băncii Naţionale a României, BNR, EUR 2 miliarde în 2004 şi peste EUR 340 milioane /lună în trimestrul III 2005. Suma de EUR două miliarde, de pildă, echivalează cu peste 2,3 milioane salarii minime nete lunare din România sau cu un milion de salarii medii nete lunare.

În ce priveşte Directiva Serviciilor (Bolkenstein), la euromitingul de la Bruxelles, din martie 2005, au fost prezenţi şi peste 1.000 de sindicalişti români, care au contestat Directiva, pe care o consideră o ameninţare la reglementările naţionale. De semnalat că această Directivă este prima iniţiativă comunitară contestată în România.

În noiembrie, Cartelul Alfaşi Federaţia Generală a Sindicatelor Familia, FGS au pichetat sediul Delegaţiei Comisiei Europene din Bucureşti, fapt care l-a determinat pe şeful Delegaţiei să declare la BBC că muncitorii români nu au motive de îngrijorare.

Parlamentul României i-a solicitat Guvernului un punct de vedere. Guvernul este de părere că Directiva ar avea efecte benefice, conducând la dezvoltarea serviciilor din România. Firmele străine pot fi atrase de România datorită costului redus al forţei de muncă, în timp ce firmele româneşti care ar intenţiona să intre în alte ţări europene ar putea fi dezavantajate. Cu toate acestea, România este favorabilă adoptării Directivei, cu enumerarea clară şi limitativă a situaţiilor în care este exclusă aplicarea acesteia.

8. Responsabilitatea socială a companiei

În contractele colective de muncă nu există încă prevederi exprese privind responsabilitatea socială a companiei, cu excepţia celor referitoare la disponibilizările colective din unele companii care se privatizează sau se restructurează şi care, de regulă, sunt reglementate prin Hotărâre sau Ordonanţă de Guvern.

În ultimul timp preocuparea pentru responsabilitatea socială a companiilor s-a intensificat prin simpozioane organizate de Camera de Comerţ şi Industrie a României, CCIR, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, CNIPMMR, Delegaţia Comisiei Europene, Camera de Comerţ Americană din România (Romanian American Chamber of Commerce, RACC), organizaţii neguvernamentale şi unele multinaţionale (Coca Cola, Philip Moriss, etc.).

În decursul anului 2005, de pildă, mai multe companii au avut iniţiative pentru soluţionarea problemelor create de inundaţii.

9. Noi forme de muncă

Codul Muncii a relaxat restricţiile privind modalităţile de încheiere a contractelor de muncă RO0507102F.

La sfârşitul lunii septembrie 2005, din cele peste 5,6 milioane contracte individuale de muncă active, 1,5 milioane erau încheiate în anul curent; din acestea 82,0% sunt pe durată nedeterminată şi 18% pe durată determinată.

Din totalul contractelor, 10% sunt cu timp parţial. Faţă de anul 2004, numărul contractelor de muncă cu durată determinată este în creştere.

În ultimul timp, amploarea muncii ilegale s-a diminuat şi datorită introducerii cotei unice, mai mici de impozitare a veniturilor.

10. Alte evoluţii relevante

Deşi salariile negociate prin contractele colective sau cele ale personalului bugetar, indexate prin HG, au avut o anumită creştere, în raport cu inflaţia programată (6%), creşterea preţurilor a fost de aproximativ 8,6%, în special datorită preţurilor administrate.

Dialogul social a fost uneori absent, fapt care a nemulţumit atât sindicatele cât şi patronatele.

În prezent, se află în fază de proiect modificarea Legii patronatelor, precum şi modificarea şi completarea Legii privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate.

11. Perspective

Pentru anul 2006 Guvernul a anunţat majorări pentru salariul minim brut pe ţară (6,5%), venitul minim garantat (5%), pensii, alocaţii familiale, sprijinul pentru persoanele cu handicap (toate cu aproximativ 5%). Ţinta de inflaţie programată pentru anul 2006 este 5%.

Pentru acelaşi an, se prevede disponibilizarea unui număr de 120.000 salariaţi, în principal din industria extractivă şi prelucrătoare.

Anul 2006 este decisiv pentru accesul României în Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie 2007. În acest context, se pare că România va fi ţara cu cele mai mici salarii dintre cele 27 de state membre.