Profilul de țară al vieții profesionale pentru Franța
Acest profil descrie caracteristicile cheie ale vieții profesionale în Franța. Scopul său este de a furniza informații de bază relevante privind structurile, instituțiile, actorii și reglementările relevante privind viața profesională.
Aceasta include indicatori, date și sisteme de reglementare privind următoarele aspecte: actori și instituții, relații de muncă colective și individuale, sănătate și bunăstare, remunerare, timp de lucru, competențe și formare, egalitate și nediscriminare la locul de muncă. Profilurile sunt actualizate sistematic la fiecare doi ani.
"Relațiile individuale de muncă" se referă la relația dintre lucrător individual și angajatorul său. Această relație este modelată de reglementările legale și de rezultatele negocierilor partenerilor sociali cu privire la termeni și condiții. Această secțiune analizează începutul și încetarea raportului de muncă și drepturile și obligațiile în Franța.
Cerințe privind un contract de muncă
Vârsta minimă de muncă este de 18 ani, cu derogări pentru cei cu vârsta de 16 ani și peste pentru anumite roluri la locul de muncă, cum ar fi uceniciile. Un contract de muncă există din momentul în care o persoană (angajatul) se angajează să lucreze pentru și sub conducerea unei alte persoane (angajatorul). Contractele de muncă trebuie eliberate în formă scrisă.
Proceduri de concediere și reziliere
Contractul de muncă presupune o stare de subordonare pentru angajat și acordă angajatorului dreptul de a lua măsuri disciplinare împotriva abaterilor de conduită. Potrivit articolului 1232-1 din Codul muncii, concedierea trebuie să fie justificată de o "cauză reală și gravă". Angajatorul trebuie să respecte proceduri stricte. Aceasta trebuie să înceapă cu predarea personală sau trimiterea prin scrisoare recomandată la adresa de domiciliu a angajatului, invitându-l să participe la o întâlnire preliminară. Motivele pentru luarea în considerare a concedierii trebuie să fie clar precizate, iar întâlnirea trebuie să aibă loc la o dată de cel puțin cinci zile după ce scrisoarea trebuie să fie livrată angajatului. Scrisoarea trebuie, de asemenea, să informeze angajatul că are dreptul să fie însoțit la întâlnire de un coleg sau de un reprezentant al angajaților. Reforma legislației muncii din 2017 a simplificat, clarificat și consolidat normele procedurale care se aplică concedierilor. De exemplu, un nou regulament a propus utilizarea unui model de concediere pro forma și permite angajatorului să furnizeze informații suplimentare în fața instanței. Scopul este de a reduce numărul de cazuri în care un angajator trebuie să plătească despăgubiri pentru o concediere considerată abuzivă, dar care se bazează de fapt pe o cauză legitimă.
Alte proceduri de încetare sunt demisia (un angajat trebuie să demonstreze o dorință clară și fără echivoc de a demisiona), pensionarea (la inițiativa angajatului înainte de împlinirea vârstei de 70 de ani sau la inițiativa angajatorului după împlinirea a 70 de ani a salariatului) și încetarea reciprocă (rupture conventionnelle), care implică un acord între ambele părți și este supusă aprobării Inspectoratului de Muncă.
Convenția ruptură este o formă de reziliere a unui contract de muncă care a devenit foarte frecventă, deoarece oferă securitate juridică angajatorului și permite rezilierea de comun acord. Conform celor mai recente date disponibile, în 2021 au fost aprobate aproximativ 502.000 de acorduri de reziliere reciprocă (față de 284.000 în 2012).
Concediu parental, de maternitate și de paternitate
În practică, aproape toate mamele angajate și șomere își iau concediu de maternitate, iar în 2013, 7 din 10 tați eligibili și-au folosit concediul de paternitate (Antunez și Buisson, 2019). Concediul de paternitate a fost dublat față de iulie 2021. Înainte de luna iulie 2021, tații beneficiau de 11 zile de concediu de paternitate cu indemnizație plătită de sistemul de asigurări sociale, plus cele trei zile de concediu pentru nașterea unui copil prevăzute de Codul muncii și remunerate de angajator. Scopul a fost de a adăuga încă 14 zile, finanțate de sistemul de securitate socială, pentru a atinge o țintă de 28 de zile, dintre care 7 au fost obligatorii.
Acorduri legale privind concediul
| Maternity leave | |
| Maximum duration | Mothers are required to take a minimum of 8 weeks’ maternity leave but are entitled to 16 weeks of leave (usually 6 weeks prior to the expected date of delivery and 10 weeks after). Two additional weeks prior to delivery may be awarded in the case of a pregnancy with complications. On a doctor’s recommendation, the mother may also take part of the prenatal leave after the birth. For a third child, leave is extended to 26 weeks (8 prenatal and 18 postnatal). Mothers expecting twins or triplets (or more babies) are entitled to 12 weeks and 24 weeks of prenatal leave, respectively, and 22 weeks of postnatal benefits. In the case of premature births (more than six weeks before the expected date of delivery), the period of maternity leave is increased by the number of days between the date of delivery and the date six weeks before the expected date of birth. |
| Reimbursement | 100%, but not more than €95.22 per day, since 1 January 2023. |
| Who pays? | Covered by national health insurance (Assurance maladie), unless a sectoral collective agreement obliges the employer to pay. |
| Legal basis | Social Security Code, sectoral collective agreements (if applicable). |
| Parental leave | |
| Maximum duration | The basic duration of parental leave for one child is one year, which is renewable twice – that is, up to three years in total. The period may not exceed the third birthday of the child. For more than one child, the period may be extended up to the time when the child goes to school. For three or more children born or adopted at the same time, the maximum period is six years and may not exceed the sixth birthday of the children. Both mothers and fathers may take parental leave. |
| Reimbursement | Employees do not receive a salary during parental leave, but may use time saved on their working time account. |
| Who pays? | Not applicable. |
| Legal basis | Labour Code. |
| Paternity leave | |
| Maximum duration | From 1 July 2021, for a single child, fathers may take 4 consecutive days immediately after the birth of the child, in addition to the 3 days’ ‘birth leave’ provided by the Labour Code. The father is entitled to take another 21 days of leave in the 4 months after the birth. In total, a father can take up to 28 days of leave. For more than one child, the second period of leave consists of 28 days. |
| Reimbursement | 100%, but not more than €95.22 per day, since 1 January 2023, if the father has contributed a sum above a certain threshold to social security for at least 10 months. The father must also have worked at least 150 hours in the 3 months prior to the start of the leave (or have contributed at least €11,692.28 in the 6 months prior to the start of the leave) and have ceased all paid employment, even if he works for several employers. |
| Who pays? | Covered by national health insurance. |
| Legal basis | Labour Code, Social Security Code. |
Concediu
Contractul de muncă al unui angajat care se află în concediu din cauza bolii este considerat suspendat. Absența din cauza bolii nu poate sta la baza unei încetări. Cu toate acestea, în cazurile de concediu medical prelungit sau repetat, angajatorul poate (în anumite condiții) să rezilieze contractul de muncă pe motiv că absența angajatului împiedică buna funcționare a companiei și, în consecință, compania este obligată să înlocuiască permanent angajatul. Salariatul va continua să primească salariul pe durata absenței dacă îndeplinește anumite condiții stabilite de Codul muncii sau de contractul colectiv de muncă aplicabil, dacă este mai favorabil. În timpul bolii, după o perioadă de grație de trei zile, salariile sunt plătite de sistemul național de asigurări de sănătate.
Vârsta de pensionare
De la reforma pensiilor din 2023, vârsta de pensionare a fost de 64 de ani pentru angajații născuți după 1 ianuarie 1968. Este de 62 pentru cei născuți înainte de 1 septembrie 1961. Apoi crește treptat de la 62 de ani și 3 luni (pentru angajații născuți între 1 septembrie 1961 și 31 decembrie 1961) la 63 de ani (pentru persoanele născute în 1963) și, în cele din urmă, la 64 de ani (pentru cei născuți în 1968). Pensionarea anticipată este posibilă. Angajații se pot pensiona cu pensie integrală înainte de vârsta legală dacă au început să lucreze la 16, 18, 20 sau 21 de ani. Vârsta de pensionare este legată și de numărul de ani de contribuții la asigurările sociale plătite (sunt necesare între 161 și 172 trimestre de contribuții, în funcție de data nașterii salariatului, pentru a obține o pensie integrală). Un handicap recunoscut conferă, de asemenea, angajatului dreptul la pensionare anticipată. Nu există nicio diferență în ceea ce privește vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei.
