Migranții se confruntă cu un drum lung spre integrarea pe piața muncii din Europa
Criza refugiaților a reprezentat provocări semnificative pentru Europa – nu am mai văzut o migrație atât de mare de oameni de la cel de-al Doilea Război Mondial. Exodul din regiunile devastate de război a reprezentat inițial o provocare umanitară pentru țările din prima linie, cum ar fi Grecia și Italia. Cu toate acestea, provocarea pe termen lung legată de integrarea cu succes a noilor sosiți este o problemă pentru întreaga Europă. Integrarea pe piața muncii a acestor noi migranți este vitală, nu numai pentru incluziunea lor socială, ci și pentru coeziunea economică și politică a Europei.
Integrarea efectivă și în timp util noilor migranți pe piața muncii a devenit o chestiune importantă pe agenda politică din multe state membre ale UE. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece, pe lângă facilitarea incluziunii sociale, integrarea pe piața muncii este importantă pentru a reduce presiunea asupra sistemelor sociale, este un răspuns rațional din punct de vedere economic (la criza refugiaților) și, pe termen lung, poate atenua problemele Europei cu o populație îmbătrânită și o forță de muncă în scădere. În plus, integrarea eficientă și durabilă pe piața muncii poate îmbunătăți coeziunea socială atât la nivel local, cât și în societate în ansamblu – de exemplu, prin intermediul colegilor lor de la locul de muncă, refugiații și solicitanții de azil nou-sosiți se pot implica mai mult la nivel comunitar și în alte activități sociale.
Fiecare țară din UE a fost afectată de criza refugiaților, multe în mod direct. Nu este o problemă care se limitează la granițele naționale și nici nu poate fi privită izolat. Raportul Eurofound privind abordările privind integrarea pe piața muncii a refugiaților și a solicitanților de azil analizează măsurile practice care au fost luate în diferite state membre ale UE. În mod clar, integrarea acestor noi migranți pe piața muncii nu este doar o chestiune de competențe sau proceduri legale, ci implică și condiții de viață, distribuție geografică, stimulente pentru angajatori și educație.
De exemplu, condițiile de viață din centrele de primire sunt adesea inadecvate pentru a pregăti oamenii pentru a intra pe piața muncii. Supraaglomerarea și condițiile proaste sunt raportate, precum și lipsa de cazare. Și, deși distribuția geografică a solicitanților de azil și a refugiaților în fiecare țară este planificată, nu există nicio garanție a oportunităților de angajare în apropierea centrelor de primire și a locațiilor în care sunt cazați migranții.
Situații diferite pentru refugiați și solicitanți de azil
De asemenea, pot exista diferențe puternice în ceea ce privește situația refugiaților (cei cu statut oficial recunoscut de protecție internațională) și a solicitanților de azil (cei care au solicitat protecție internațională și așteaptă o decizie). Finanțarea serviciilor de ocupare a forței de muncă pentru solicitanții de azil este adesea mai puțin bine stabilită decât cea a refugiaților, iar accesul la aceste servicii nu este la fel de simplu. De asemenea, drepturile de securitate socială pentru solicitanții de azil care lucrează variază semnificativ de la un stat membru la altul și, adesea, normele sunt mai puțin favorabile decât pentru alte grupuri de migranți, inclusiv refugiații.
O altă problemă vitală este cea a educației. Aranjamentele speciale pentru copiii de vârstă școlară ai refugiaților și solicitanților de azil nu sunt întotdeauna garantate, unele țări raportând probleme de capacitate, spunând că școlile sunt slab pregătite pentru a primi acest grup specific de elevi. Acest lucru poate cauza probleme de mobilitate socială în viitor și poate consolida natura ciclică a sărăciei și a excluziunii sociale.
Volumul de solicitanți de azil nou-sosiți din 2015 a dus la o utilizare sporită a azilului temporar. Acest lucru poate slăbi poziția refugiaților pe piața muncii, deoarece poate descuraja angajatorii să-i angajeze sau să le ofere contracte pe termen lung, deoarece sunt reticenți să investească în formare.
O problemă de acces, nu de motivație
În pofida acestor obstacole în calea accesului pe piața forței de muncă, există percepția în mai multe țări că lipsa motivației de a lucra este problema predominantă care trebuie abordată, o serie de state membre reducând recent unele servicii sociale și alocații care nu au legătură cu ocuparea forței de muncă acordate solicitanților de azil și/sau refugiaților. Cu toate acestea, aceste măsuri riscă să izoleze și mai mult oamenii de pe piața muncii, deoarece îngreunează viața în condiții decente pentru persoanele vizate. Restricțiile privind reîntregirea familiei pot avea un impact similar, amânând și mai mult incluziunea socială (și pe piața muncii).
Refugiații și solicitanții de azil se confruntă, de asemenea, cu provocări specifice și restricții administrative pentru a deveni lucrători independenți, iar în mai multe țări măsurile care vizează facilitarea activității independente pentru refugiați sunt fie inițiative generale, fie vizează imigranții în general și, prin urmare, nu iau în considerare nevoile specifice ale refugiaților.
În ciuda acestor probleme actuale, trebuie recunoscut faptul că în principalele țări de destinație există o voință politică puternică de a integra refugiații și solicitanții de azil pe piața muncii cât mai repede posibil. Se dezvoltă un consens mai larg că integrarea efectivă a refugiaților și a solicitanților de azil ar trebui să fie o prioritate pentru întreaga Europă. Cu toate acestea, suntem departe de acest obiectiv și este nevoie de un efort concertat care să implice partenerii sociali pentru a face ca integrarea socială și economică efectivă a refugiaților și solicitanților de azil să devină realitate.
Acest articol a fost postat inițial pe Europa socială
Organizația Națiunilor Unite: Ziua Mondială a Refugiaților
Linkuri conexe
Organizația Națiunilor Unite: Ziua Mondială a Refugiaților
Publicație: Abordări ale integrării pe piața muncii a refugiaților și a solicitanților de azil:
Autor
Related content
14 December 2016
This report expands on existing research on the labour market integration of refugees and asylum seekers as a response to the refugee crisis. It updates information on legislation and practical arrangements in the first half of 2016, examines labour market integration in the broader context of receiving asylum seekers and supporting both them and refugees, and explores the role of the social partners. The study finds that the main countries affected made many efforts to provide faster and easier access to their labour markets for asylum seekers. In some, the social partners have been active in designing more effective labour market integration policies and have launched some promising initiatives. The sudden and large inflow of asylum seekers, however, posed many challenges, and it remains to be seen how those obstacles can be overcome.
