Profilul de țară pentru viața profesională pentru Finlanda
Acest profil descrie principalele caracteristici ale vieții profesionale în Finlanda. Scopul său este de a furniza informații de bază relevante privind structurile, instituțiile, actorii și reglementările relevante privind viața profesională.
Aceasta include indicatori, date și sisteme de reglementare privind următoarele aspecte: actori și instituții, relații de muncă colective și individuale, sănătate și bunăstare, remunerare, timp de lucru, competențe și formare, egalitate și nediscriminare la locul de muncă. Profilurile sunt actualizate sistematic la fiecare doi ani.
Sindicatele, organizațiile patronale și instituțiile publice joacă un rol esențial în guvernanța relațiilor de muncă, a condițiilor de muncă și a structurilor de relații de muncă. Acestea sunt părți interconectate într-un sistem de guvernanță pe mai multe niveluri care include nivelurile european, național, sectorial, regional (provincial sau local) și la nivel de întreprindere. Această secțiune analizează principalii actori și instituții și rolul lor în Finlanda.
Ministerul Economiei și Ocupării Forței de Muncă (Työ- ja elinkeinoministeriö) este responsabil de asigurarea funcționării pieței muncii prin crearea unui mediu favorabil activităților industriale și ocupării forței de muncă. Elaborează și monitorizează legislația muncii. Ministerul Afacerilor Sociale și Sănătății (Sosiaali- ja terveysministeriö) este responsabil de legislația privind securitatea și sănătatea în muncă și aspectele legate de egalitate. Diviziile de securitate și sănătate în muncă ale agențiilor administrative regionale de stat (Aluehallintovirasto) sunt responsabile de supravegherea regională a securității în muncă.
Biroul Național al Conciliatorului (Valtakunnansovittelija) asistă partenerii sociali în litigiile privind contractele colective prin facilitarea acordurilor reciproce, în timp ce Tribunalul pentru Litigii de Muncă (Työtuomioistuin) se ocupă de cauzele dintre organizațiile angajatorilor și ale angajaților legate de presupuse încălcări ale contractelor colective și poate dispune amenzi compensatorii. Cauzele juridice privind legislația muncii care nu au legătură cu contractele colective de muncă sunt soluționate de instanțele generale. Ombudsmanul pentru cooperare (Yhteistoiminta-asiamies) monitorizează respectarea legilor legate de reprezentarea personalului, cum ar fi Legea privind cooperarea în cadrul întreprinderilor.
Nu există reglementări legale privind reprezentativitatea, cu excepția principiilor centrale ale negocierilor colective din Legea privind contractele colective. Actul stabilește principiile după cum urmează:
O convenție colectivă în sensul prezentei legi este orice acord încheiat de unul sau mai mulți angajatori sau asociații înregistrate de angajatori și una sau mai multe asociații de angajați înregistrate, cu privire la condițiile care trebuie respectate în contractele de muncă sau în cazul muncii în general.
În sensul prezentei legi, "asociație de angajatori" înseamnă orice asociație ale cărei obiective specifice includ protejarea intereselor angajatorilor în materie de muncă; și "asociație de angajați" înseamnă orice asociație ale cărei obiective specifice includ protejarea intereselor angajaților în materie de încadrare în muncă.
Despre reprezentarea sindicatelor
Conform Legii privind contractele de muncă, toți lucrătorii, indiferent de sectorul în care sunt angajați, au dreptul de a se alătura sindicatelor. Numărul de membri ai sindicatelor din Finlanda este ridicat, iar densitatea sindicatelor a rămas în jur de 70% din 2011. Printre factorii explicativi pentru popularitatea sindicatelor se numără implicarea sindicatelor în sistemele de pensii și șomaj, care le fac un furnizor de securitate individuală, chiar dacă există și alte instituții care oferă servicii similare și devin din ce în ce mai populare. Istoria finlandeză a proeminenței sindicatelor în viața profesională și politică poate fi, de asemenea, un motiv pentru normalizarea apartenenței la sindicate.
Numărul de membri și densitatea sindicatelor, 2011–2022
2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 | 2021 | 2022 | Source | |
| Trade union density in terms of active employees (%)* | 69.6 | 69.2 | 67.5 | 67.8 | 67.5 | 65.7 | 62.9 | 60.0 | 58.8 | n.a. | n.a. | n.a. | OECD and AIAS, 2021 |
68 | 73 | 74 | 73 | 74 | 73 | 71 | 70 | 67 | 69 | 67 | n.a. | Ministry of Economic Affairs and Employment, 2019, 2020, 2021 | |
| Trade union membership (thousands)** | 1,492 | 1,485 | 1,436 | 1,426 | 1,412 | 1,382 | 1,350 | 1,322 | 1,306 | n.a. | n.a. | n.a. | OECD and AIAS, 2021 |
Note: * Proporția angajaților care sunt membri ai unui sindicat. ** Apartenența la sindicat a angajaților obținută pentru numărul total de membri ai sindicatului și ajustată, dacă este necesar, pentru membrii de sindicat în afara forței de muncă active, dependente și angajate (adică lucrători pensionari, lucrători independenți, studenți și șomeri).
Principalele confederații și federații sindicale
Cele trei confederații sindicale de vârf sunt Organizația Centrală a Sindicatelor Finlandeze (SAK) (Suomen Ammattiliittojen Keskusjärjestö), Confederația Finlandeză a Profesioniștilor (STTK) și Confederația Sindicatelor pentru Personalul Profesionist și de Conducere din Finlanda (Akava). SAK reprezintă în principal ocupațiile cu guler albastru, în timp ce STTK reprezintă funcționarii și funcționarii (în mare parte muncitori cu gulere albe), iar Akava este confederația sindicală pentru cei cu studii universitare, profesionale sau de alt nivel înalt.
Principalele confederații și federații sindicale
| Name | Abbreviation | Number of members | Involved in collective bargaining? |
| Central Organisation of Finnish Trade Unions (Suomen Ammattiliittojen Keskusjärjstö) | SAK | 835,652 (2022) | Yes |
| Finnish Confederation of Professionals | STTK | 430,000 (2023) | Yes |
| Confederation of Unions for Professional and Managerial Staff in Finland | Akava | 614,788 (2022) | Yes |
În 2014, cele mai mari două sindicate de vârf, SAK și STTK, au început un proces de fuziune. Fuziunea a fost planificată pentru 2016. Scopul său a fost de a crește centralizarea și potențiala putere de negociere a organizațiilor angajaților. Cu toate acestea, proiectul a fost abandonat în iunie 2016, după ce mai multe sindicate membre STTK și unele sindicate membre SAK au decis să se retragă din el.
STTK a pierdut în ultimii ani sindicatele membre în favoarea Akava. În 2016, Sindicatul Poliției Finlandeze SPJL (Suomen Poliisijärjestöjen liitto), cu aproximativ 11.000 de membri, a trecut de la STTK la Akava și, în 2017, alte trei sindicate din sectorul public cu un număr total de 5.700 de membri au făcut același lucru. Între 2018 și 2022, au avut loc mai multe fuziuni între sindicate în cadrul STTK; toți au inclus unul dintre cei mai mari membri ai săi, Trade Union Pro (Ammattiliitto PRO). Fuziunile sindicale au avut loc și sub umbrela SAK, de exemplu când trei sindicate industriale au fuzionat în 2018, formând unul dintre cele mai mari sindicate din țară (RAU, 2018; ETUI, 2020; PRO, 2020; Nousu, nedatat). În timpul rundei de negocieri colective din 2022, sindicatele afiliate la SAK și-au intensificat cooperarea din cauza unui blocaj în negocierile colective din sectorul privat (Trade Union News from Finland, 2022).
Despre reprezentarea angajatorului
Toți angajatorii au dreptul la libertatea de asociere, iar apartenența la organizațiile patronale este voluntară în sectorul privat. Densitatea organizațiilor patronale a fost stabilă în anii 2010 și a fost de aproximativ 65% în 2017. A existat o tendință marcată de fuziune a organizațiilor și se așteaptă ca acest lucru să continue. Densitatea relativ ridicată a organizațiilor patronale este cel mai probabil legată de puterea pe care organizațiile sindicale o au în contractele colective.
Numărul de membri și densitatea organizațiilor patronale, 2012-2022
2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 | 2021 | 2022 | Source | |
| Employer organisation density in terms of active employees (%) | 70.4 | n.a. | 74.6 | n.a. | n.a. | 70.4 | 69.0 | n.a. | n.a. | n.a. | n.a. | OECD and AIAS, 2012 |
| Employer organisation density in terms of active employees in private sector (%) | n.a. | n.a. | 66.2 | n.a. | n.a. | 65.2 | n.a. | n.a. | n.a. | 64.0. | n.a. | Ahtiainen, 2019; 2024 |
| Employer organisation density in private sector establishments (%)* | n.a. | 57.0 | n.a. | n.a. | n.a. | n.a. | n.a. | 63.0 | n.a. | n.a. | n.a. | European Company Survey 2019 (Eurofound and Cedefop, 2020) |
Notă: * Procentul de angajați care lucrează într-o unitate care este membră a oricărei organizații patronale care este implicată în negocieri colective. n.a., nu este disponibil.
Principalele organizații patronale
EK este cea mai importantă organizație de afaceri și reprezintă întregul sector privat și companii de toate dimensiunile. În ultimii ani, EK a pierdut două organizații membre notabile: Federația Finlandeză a Industriilor Forestiere (Metsäteollisuus) care a plecat în 2016, susținând că are nevoie de o promovare mai bine direcționată a intereselor, și Federația Patronală a Transportului Rutier ALT (Autoliikenteen työnantajaliitto) a plecat în 2017 pentru că EK nu a mai participat la negocieri colective. ALT are aproximativ 660 de companii membre cu 26.000 de angajați, iar Metsäteollisuus are 62 de companii membre cu 42.000 de angajați.
KT (Kuntatyönantajat) este o organizație de interes pentru angajatorii din administrația locală care reprezintă toate autoritățile locale, regionale și comune finlandeze. Acesta negociază și încheie contracte colective pentru municipalități, regiuni de bunăstare și federații de municipalități și regiuni de bunăstare care angajează aproximativ 434.000 de persoane (2021) în total (KT, nedatat).
Biroul pentru Guvern în calitate de angajator VTML (Valtion työmarkkinalaitos) negociază și încheie contracte colective pentru cei aproximativ 80.000 (2022) de angajați care lucrează pentru stat (Explore Administration, nedatat).
Biserica Angajatorilor (KiT) reprezintă Biserica Evanghelică Luterană din Finlanda (Evankelis-luterilainen kirkko) ca angajator și negociază un contract colectiv pentru aproximativ 20.000 de angajați care lucrează pentru parohii (JUKO, 2023).
Federația Întreprinderilor Finlandeze SY (Suomen Yrittäjät) are cel mai mare număr de membri dintre toate federațiile de afaceri din Finlanda. Membrii săi sunt alcătuiți din peste 115.000 de întreprinderi de toate dimensiunile (deși jumătate dintre membri sunt antreprenori individuali), din toată țara și cuprind întregul spectru de afaceri. SY a fost fondată în 1996. Nu este o parte negociatoare în negocierile colective.
Principalele organizații și confederații patronale
| Name | Abbreviation | Members | Year | Involved in collective bargaining? |
| Confederation of Finnish Industries (Elinkeinoelämän keskusliitto) | EK | Over 15,000 companies, employing some 900,000 people | 2023 | No* |
| Local Government and County Employers (Kuntatyönantajat) | KT | All local and joint local government and welfare region employers, employing 434,000 people | 2021 | Yes |
| Office for the Government as Employer (Valtion työmarkkinalaitos) | VTML | State employers, employing 80,000 people | 2022 | Yes |
| Church Employers (Kirkon työnantajat) | KiT | Represents the Evangelical Lutheran Church of Finland as an employer, employing 20,000 people | 2023 | Yes |
| Federation of Finnish Enterprises (Suomen Yrittäjät) | SY | 115,000 member companies, employing 650,000 people | 2023 | No |
Notă: * În urma schimbării regulilor EK, acordurile centralizate nu ar trebui să mai aibă loc și, în 2017-2018, nu a fost semnat niciun acord centralizat. Cu toate acestea, în mod tradițional, organizațiile centrale au fost profund implicate în negocierile colective și, în 2017-2018 și 2019-2020, organizațiile centrale și-au sprijinit și coordonat sindicatele membre în negocierilesectoriale.
Datorită unei tradiții puternice de cooperare tripartită, în Finlanda există diverse grupuri de lucru bipartite și în special tripartite. În timp ce unele sunt de natură mai permanentă, altele sunt înființate ad-hoc, de către guvern sau pe baza unor acorduri la nivel național, pentru a investiga o anumită problemă. Cele mai importante sunt organismele tripartite la nivel național enumerate în tabelul "Principalele organisme tripartite și bipartite", deși există și grupuri de discuții mai mici și forumuri tripartite regionale. Grupurile naționale de lucru sunt foarte influente, deoarece participă la elaborarea politicilor în diverse domenii în cooperare cu guvernul sau cu alți actori publici. Aceste domenii includ probleme legate de negocierea colectivă, cum ar fi evoluția salariilor și a costurilor, în care guvernul dorește contracte care să se potrivească situației generale a economiei. Alte aspecte importante includ competitivitatea și ocuparea forței de muncă, precum și șomajul și sistemele de pensii. Pentru organismele permanente, există adesea mecanisme de consultare fixe, în timp ce ad-hoc variază de la caz la caz.
Pe lângă negocierile politice, organismele tripartite și bipartite sunt forumuri de discuții pentru dezvoltarea vieții profesionale finlandeze și creșterea competitivității internaționale.
Principalele organisme tripartite și bipartite
| Name | Type | Level | Issues covered |
| Economic Council of Finland (Talousneuvosto) | Tripartite | National | Facilitating cooperation between the government, the Bank of Finland (Suomen Pankki) and major interest groups; addressing economic and social issues of key importance to Finland’s prosperity |
| Occupational safety sector groups and committees in the Centre for Occupational Safety (Työturvallisuuskeskus) | Tripartite | Sectoral | Planning training courses and carrying out campaigns related to occupational safety |
| National education and training committees (26 in total) (Koulutustoimikunnat ja koulutuksen yhteistyöneuvottelukunnat) | Tripartite | Sectoral | Monitoring, evaluating and anticipating the development of education and training and working life skills needs and making proposals on related initiatives |
| Working life committees (34 in total) (Työelämätoimikunnat) | Tripartite | Sectoral | Ensures the quality of vocational education and training and its relevance to working life |
| WORK2030 – development programme for work and well-being at work (TYÖ2030-ohjelma) | Tripartite | National | Developing working life innovations, including both sectoral and region-specific projects to strengthen trust and improve working life |
Finlanda are o rată ridicată de reprezentare a angajaților la locul de muncă, incidența reprezentării angajaților în ansamblu fiind de 56 % din unități (European Company Survey, 2019). Reprezentarea angajaților se caracterizează în esență prin reprezentarea pe un singur canal a delegaților sindicali,care sunt reprezentanți aleși, afiliați la sindicate și a căror poziție este reglementată prin contracte colective sectoriale. Delegații sindicali sunt în general afiliați la SAK sau STTK. Akava are adesea un nivel mai scăzut de reprezentare a angajaților la nivel de locul de muncă, cum ar fi persoanele de contact (yhdyshenkilö sau yhteyshenkilö). Delegații sindicali sunt principalii parteneri pentru procedurile de informare și consultare, precum și pentru negocierile colective la nivel de unitate. Contractele colective prevăd prezența delegaților sindicali la locurile de muncă din toate sectoarele economiei. Alegerea delegaților sindicali și mandatele lor sunt reglementate de statutul intern al sindicatelor.
La locurile de muncă în care nu există un reprezentant sindical sau în cazurile în care un anumit grup de personal nu are un reprezentant sindical, poate fi ales în schimb un reprezentant sindical fără afiliere sindicală (luottamusvaltuutettu). Poziția acestor delegați sindicali este reglementată prin lege, iar sarcinile lor sunt similare cu cele ale delegaților sindicali.
În cazul în care niciunul dintre tipurile de delegat sindical nu a fost ales, angajații pot alege un reprezentant al cooperării (yhteistoimintaedustaja) care să-i reprezinte în negocierile și activitățile cu angajatorul cu privire la muncă, condițiile de muncă și poziția angajaților la locul de muncă. În negocierile și activitățile de cooperare angajator-angajat care implică mai multe grupuri de personal, angajatorul și angajații pot conveni să înființeze un comitet de întreprindere cureprezentanți ai tuturor părților pentru a facilita negocierile. Pozițiile reprezentanților cooperării și ale comitetelor de întreprindere sunt stabilite prin legislație. Legea privind cooperarea în cadrul întreprinderilor specifică subiecte cu privire la care reprezentanții lucrătorilor trebuie să fie informați și consultați, inclusiv aspecte precum situația economică a întreprinderii și perspectivele producției și ocupării forței de muncă, statisticile privind remunerarea diferitelor categorii de angajați și consultarea privind modificările în organizarea muncii și cazurile de restructurare.
Un reprezentant al angajaților pentru securitate și sănătate în muncă (työsuojeluvaltuutettu) monitorizează problemele de securitate și sănătate în muncă la locurile de muncă cu 10 sau mai mulți angajați. La locurile de muncă cu 20 sau mai mulți angajați, trebuie să existe și un comitet pentru securitate și sănătate în muncă (työsuojelutoimikunta) în care sunt implicați atât reprezentanții angajatorilor, cât și reprezentanții angajaților, inclusiv reprezentantul ales pentru securitate și sănătate în muncă.
În companiile private cu cel puțin 150 de angajați, angajații au dreptul de a fi reprezentați în organele de conducere relevante ale companiei (henkilöstön edustaja).
Delegațiile sindicale (ammattiosasto) sunt filiale la nivel de municipalitate sau la locul de muncă ale sindicatelor afiliate la SAK și STTK. Ei oferă informații, sprijin, instruire și activități recreative pentru membrii lor. Omologul Akava al delegației sindicale, la locurile mari de muncă, este sindicatul companiei (yritysyhdistys).
Reglementarea, componența și competențele organismelor reprezentative
| Body | Regulation | Composition | Competences of the body | Thresholds for/rules on when the body needs to be/can be set up |
| Trade union shop steward (luottamusmies) | Co-operation Act; collective agreements | Trade union representative(s) elected by trade union members | Company-level collective bargaining, information, consultation and legal advice for employees | None |
| Shop steward (not affiliated to trade union) (luottamusvaltuutettu) | Co-operation Act; Employment Contracts Act | Employee representative elected by employees | Information, consultation and legal advice for employees | None |
| Cooperation representative/works council (yhteistoimintaedustaja/yhteistoimintaneuvottelukunta) | Co-operation Act | Employee representative(s) elected by employees | Information and consultation | Required in companies with 20 employees or more and in public sector actors of all sizes (when no shop stewards have been elected) |
| Occupational safety and health representative/committee (työsuojeluvaltuutettu/työsuojelutoimikunta) | Act on Occupational Safety and Health Enforcement and Cooperation on Occupational Safety and Health at Workplaces 44/2006 (Laki työsuojelun valvonnasta ja työpaikan työsuojeluyhteistoiminnasta) | Employee of the establishment, chosen by election | Cooperation on occupational safety and health with the employer and authorities, promoting occupational safety and health | Representative mandatory in establishments with 10 or more employees. Committee mandatory in establishments with 20 or more employees |
| Employee representative (henkilöstön edustaja) | Co-operation Act | To be agreed by the employer and employees, or appointed by employees | Representation on the company board with the same rights as other board members; exceptions apply | Required in companies with 150 staff or more |
| Ad hoc forms of employee representation, such as spokespeople or round tables | None | Employees in cooperation with employer representatives | Information and consultation | None |