Profilul de țară al vieții profesionale pentru Irlanda
Acest profil descrie caracteristicile cheie ale vieții profesionale în Irlanda. Scopul său este de a furniza informații de bază relevante privind structurile, instituțiile, actorii și reglementările relevante privind viața profesională.
Aceasta include indicatori, date și sisteme de reglementare privind următoarele aspecte: actori și instituții, relații de muncă colective și individuale, sănătate și bunăstare, remunerare, timp de lucru, competențe și formare, egalitate și nediscriminare la locul de muncă. Profilurile sunt actualizate sistematic la fiecare doi ani.
Sindicatele, organizațiile patronale și instituțiile publice joacă un rol esențial în guvernanța relațiilor de muncă, a condițiilor de muncă și a structurilor de relații de muncă. Acestea sunt părți interconectate într-un sistem de guvernanță pe mai multe niveluri care include nivelurile european, național, sectorial, regional (provincial sau local) și la nivel de întreprindere. Această secțiune analizează actorii și instituțiile cheie și rolul lor în Irlanda.
Departamentul Taoiseach (prim-ministru) a fost departamentul guvernamental responsabil de fostul sistem tripartit de parteneriat social din 1987 până în 2009. Cu toate acestea, competența pentru implicarea guvernului în relațiile industriale și condițiile de muncă de astăzi este de competența Departamentului pentru Întreprinderi, Comerț și Ocupare a Forței de Muncă (fostul Departament pentru Locuri de Muncă, Întreprinderi și Inovare). Acest departament este responsabil de toate modificările legislative majore în acest domeniu (inclusiv legile privind relațiile de muncă și organismele de soluționare a litigiilor de stat). De asemenea, a fost însărcinată cu înființarea Comisiei pentru salarii mici și este responsabilă pentru discutarea ratei salariului minim național. În 2019, Comisia pentru salarii mici a recomandat creșterea salariului minim cu 0,25 euro pe oră, de la 9,55 euro la 9,80 euro.
Departamentul de Cheltuieli Publice, Livrare și Reformă NDP, înființat în 2011, este în mare parte responsabil pentru factura de plată și pensii din sectorul public. De asemenea, a negociat principalele acorduri de stabilitate a sectorului public (Acordul Croke Park, Acordul Haddington Road, Acordul Lansdowne Road, Acordul de stabilitate a serviciilor publice și, în decembrie 2020, Building Momentum) cu Comitetul pentru servicii publice al ICTU, cu asistența Comisiei pentru relații la locul de muncă. Aceste acorduri se aplică și organismelor din afara ICTU, cum ar fi asociațiile care reprezintă Garda Síochána (poliția) și forțele de apărare, și un număr foarte mic de sindicate non-ICTU, care reprezintă consultanți în spitale, stomatologi și asistenți medicali psihiatrici.
Comisia pentru relații la locul de muncă a fost înființată în 2015. Este o fuziune a patru organisme de stat care au reglementat anterior relațiile de muncă: Comisia pentru Relații de Muncă, Tribunalul de Apel pentru Ocuparea Forței de Muncă, Tribunalul pentru Egalitate și Autoritatea Națională pentru Drepturile de Muncă.
Tribunalul Muncii se ocupă de sesizările individuale și colective ale litigiilor.
Autoritatea pentru Sănătate și Securitate este organismul statutar național responsabil de a se asigura că lucrătorii (angajați și independenți) și cei afectați de activitatea profesională sunt protejați împotriva vătămărilor profesionale și a precarelor probleme de sănătate. Aceasta aplică legislația privind securitatea și sănătatea în muncă, promovează prevenirea accidentelor și oferă informații și consiliere în toate sectoarele. De asemenea, a jucat un rol în monitorizarea protocolului de "revenire la muncă" în timpul pandemiei de COVID-19 în 2020, efectuând inspecții la locul de muncă.
ICTU este grupul umbrelă pentru marea majoritate a sindicatelor din Irlanda, cu 48 de sindicate afiliate. La nivel național, ICTU este organismul central de negociere, de exemplu facilitând negocierile bilaterale privind acordurile cu sectorul public. ICTU a fost, de asemenea, un organism tripartit în timpul erei formale a parteneriatului social (1987-2009). Sindicatele nu trebuie să fie afiliate la ICTU pentru a fi legitime. Cu toate acestea, în sectorul public, angajatorul (guvernul) nu negociază cu sindicatele non-ICTU. Un sindicat trebuie să respecte termenii legilor sindicale și ai legilor privind relațiile de muncă și trebuie să îndeplinească o listă de criterii pentru a i se acorda o licență de negociere.
Guvernul, în calitate de angajator, se consultă și cu un număr mic de sindicate și asociații non-ICTU care reprezintă Garda Síochána și Forțele de Apărare. Cu toate acestea, grupurile non-ICTU, în special cele care reprezintă Garda Síochána și Forțele de Apărare, au exprimat o nemulțumire considerabilă în ceea ce privește lipsa lor de implicare directă în negocieri.
Ibec este cel mai mare organism reprezentativ pentru angajatori din Irlanda. A fost un organism tripartit implicat în parteneriatul social (1987-2009), dar nu a negociat la nivel național de când acordurile salariale naționale au fost reziliate (nu reprezintă angajatorii în discuțiile la nivel de sectorul public, dar poate reprezenta angajatorii individuali din sectorul public, cum ar fi universitățile, în soluționarea litigiilor). Ibec are un rol de advocacy politic și reprezintă membrii în relațiile de muncă de zi cu zi în Comisia pentru Relații la Locul de Muncă și Tribunalul de Muncă. De asemenea, Ibec face lobby în numele firmelor mici prin intermediul Asociației Firmelor Mici.
Federația Industriei Construcțiilor reprezintă angajatorii din industria construcțiilor, acționând ca un susținător al politicilor și reprezentând membrii în forumurile de relații industriale.
Asociația IMM-urilor irlandeze reprezintă companiile cu mai puțin de 250 de angajați. Este un grup de lobby și nu se angajează în negocieri colective.
Camera de Comerț Americană din Irlanda (AmCham) articulează interesele membrilor în formularea legislației UE și irlandeză a muncii, informându-și membrii cu privire la modificările legislației "care pot afecta în mod direct modul în care își desfășoară activitatea". Nu se angajează în negocieri colective.
Despre reprezentarea sindicatelor
Dreptul de a forma o uniune este consacrat la articolul 40 alineatul (6) alineatul (1) punctul (iii) din Constituția Irlandei. Membrii de sindicat sunt protejați împotriva discriminării în temeiul diferitelor legi. Printre acestea se numără Legea privind concedierile abuzive din 1977, care face automat neloială concedierea din motive de apartenență sau activitate sindicală. Unii funcționari publici sunt în prezent excluși de la capacitatea de a forma sindicate și formează în schimb asociații reprezentative, care sunt supuse restricțiilor în ceea ce privește greva. Printre aceștia se numără membri ai Garda Síochána și ai Forțelor de Apărare.
Numărul de membri și densitatea sindicatelor, 2012-2020
| 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 | Source | |
| Trade union density in terms of active employees (%)* | 30.1 | 28.5 | 26.3 | 25.4 | 23.4 | 24.3 | 24.1 | 25.1 | 26.2 | OECD and AIAS, 2021 |
| 30 | 29 | 26 | 25 | 23 | 24 | 24 | 25 | n.a. | CSO Labour Force Survey | |
| Trade union membership (thousands)** | 469 | 456 | 431 | 433 | 416 | 448 | 461 | 494 | 498 | OECD and AIAS, 2021 |
| 469 | 456 | 431 | 433 | 416 | 448 | 461 | 494 | n.a. | CSO Labour Force Survey |
Note: * Proporția angajaților care sunt membri ai unui sindicat. ** Apartenența la sindicat a salariaților obținută pentru totalul membrilor sindicatului și ajustată, dacă este necesar, pentru membrii de sindicat în afara forței de muncă active, dependente și angajate (și anume, pensionari, lucrători independenți, studenți, șomeri). CSO, Oficiul Central de Statistică; n.a., nu este disponibil.
În general, densitatea sindicatelor a continuat să scadă de la sfârșitul secolului 20, chiar dacă numărul de membri ai sindicatelor a crescut din 2019. Densitatea a scăzut datorită unui nivel record de ocupare a forței de muncă în Irlanda, cu peste 2,5 milioane de persoane angajate. Numărul femeilor de sindicat este în creștere, iar femeile constituie acum 75% din toți membrii sindicatelor din Irlanda.
Principalele confederații și federații sindicale
Există o singură confederație sindicală în Irlanda, ICTU.
Principalele confederații și federații sindicale
| Name | Abbreviation | Members | Involved in collective bargaining? |
| Irish Congress of Trade Unions | ICTU | 45 affiliated unions (2021), with a combined 521,004 members | Yes |
În 2011, a fost publicat un raport al Comisiei privind mișcarea sindicală. Acest raport a recomandat ca sindicatele afiliate ale ICTU care lucrează în sectoare comune să coopereze mai strâns și să exploreze posibile fuziuni și fuziuni, pentru a-și crește capacitatea de a livra pentru membri și, de asemenea, impactul lor mai larg. În 2013, la conferința bianuală a ICTU, realinierea sindicatelor a fost adoptată oficial, discuțiile exploratorii dintre unele sindicate având loc în 2014. O fuziune majoră între trei sindicate din serviciile publice – Sindicatul Irlandez Municipal, Public și Civil (Impact), Sindicatul Executiv al Serviciului Public (PSEU) și Sindicatul Serviciilor Publice și Civile (CPUS) – a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2018. Acest lucru a dus la formarea unui nou sindicat cu 80.000 de membri, cunoscut sub numele de Fórsa. În urma acestei fuziuni, o serie de sindicate meșteșugărești au fuzionat pentru a deveni Connect Trade Union. Raționalizarea sindicatelor este probabil să devină din nou o problemă de actualitate, iar un anumit nivel de fuziune care implică sindicate mai mici, din motive practice și financiare, este probabil să fie un punct focal.
Despre reprezentarea angajatorului
Numărul de membri și densitatea organizațiilor patronale, 2012-2019
| 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | Source | |
| Employer organisation density in terms of active employees (%)* | n.a. | n.a. | n.a. | n.a. | n.a | n.a. | 71.2 | n.a | OECD and AIAS (2021) |
| Employer organisation density in the private sector (%)** | n.a. | 23 | n.a. | n.a | n.a. | n.a. | n.a. | 10 | European Company Survey 2019 |
Note: * Nu sunt disponibile date administrative naționale; Ibec indică faptul că densitatea este de 70% a angajaților. ** Procentul de angajați care lucrează într-o unitate care este membră a oricărei organizații patronale care este implicată în negocieri colective.
Principalele organizații patronale
Principala organizație patronală din Irlanda este Ibec, care numără aproximativ 7 500 de companii ca membri și are 60 de sub-sucursale specializate în sectoare specifice. O parte a Ibec este Asociația Firmelor Mici, care este specializată în reprezentarea firmelor cu 50 de angajați sau mai puțin.
Federația Industriei Construcțiilor (CIF) este specializată în reprezentarea întreprinderilor din industria construcțiilor și asociate cu acestea. Are aproximativ 3.000 de membri.
Asociația Irlandeză a IMM-urilor (ISME) este un organism reprezentativ pentru companiile cu mai puțin de 250 de angajați. Este un grup de lobby și nu se angajează în negocieri colective.
AmCham reprezintă peste 500 de companii multinaționale cu sediul în SUA în Irlanda, acționând ca un grup de lobby.
Principalele organizații patronale și confederații, 2022
| Name | Abbreviation | Members | Involved in collective bargaining? |
| Ibec | Not applicable | 7,500 firms | Yes |
| Small Firms Association | SFA | 8,000 firms | No |
| Irish SME Association | ISME | 8,750 firms | No |
| American Chamber of Commerce Ireland | AmCham | 570 firms | No |
| Construction Industry Federation | CIF | 3,000 firms | Yes |
Surse: Site-urile organizațiilor și confederațiilor
Tripartismul nu face parte din negocierea colectivă. Acest lucru s-a întâmplat de la sfârșitul anului 2009. Cu toate acestea, cu un impuls continuu în economia irlandeză din 2013, există presiuni pentru a crea o formă de sistem național de coordonare a politicii privind factorii legați de ocuparea forței de muncă și pe probleme sociale și economice mai largi. ICTU și Ibec au solicitat ca procesul LEEF să fie îmbunătățit și extins pentru a implica ambii actori în domenii de interes reciproc. În 2020, pandemia de COVID-19 a oferit fundalul pentru implicarea ambelor organisme reprezentative pentru a colabora direct cu guvernul în elaborarea protocolului de "revenire la muncă" și dezvoltarea sprijinului pentru plata în pandemie pentru lucrători și întreprinderi. Ibec și ICTU continuă să facă presiuni pentru un dialog social mai profund. Noul guvern de coaliție format din trei partide (format din Fianna Fáil, Fine Gael și Partidul Verzilor), cu Micheál Martin ales în funcția de prim-ministru în iunie 2020, a promis să dezvolte în continuare dialogul social, angajându-se să înființeze o nouă unitate de dialog social în cadrul departamentului Taoiseach. Ambii parteneri sociali, Ibec și ICTU, și-au exprimat dorința de a consolida structurile de dialog social, Ibec căutând implicarea LEEF într-un set mai larg de probleme, cum ar fi locuințele. Pentru a formaliza și consolida dialogul social, acestea vor avea nevoie de aprobarea guvernului, pe care nu au primit-o încă.
Un organism bipartit, aprobat de Departamentul pentru Locuri de Muncă, Întreprinderi și Inovare, este Comisia pentru Salarii Mici. Această comisie are sarcina de a analiza problemele majore legate de munca prost plătită și de a determina dacă salariul minim național merită o creștere. Acesta cuprinde un președinte independent; trei persoane care reprezintă interesele lucrătorilor prost plătiți; trei persoane care reprezintă interesele angajatorilor (pentru care salariul minim național este relevant); și două persoane cu experiență în economie, economia pieței muncii, statistică sau dreptul muncii.
Partenerii sociali fac parte din Consiliul Economic și Social Național (CNESC). NESC se concentrează pe probleme de mediu și locuințe; Cu toate acestea, a jucat un rol major în stabilirea contextului social și economic pentru acordurile succesive de parteneriat social (1987-2009). Acesta rămâne activ în ciuda prăbușirii parteneriatului social în 2009.
În 2015, guvernul a instituit Dialogul Economic Național. Dialogul este un proces formalizat de consultare și dezbatere care implică o gamă largă de organizații care reprezintă interesele societății, inclusiv Ibec și ICTU, pentru a îmbunătăți procesul de dezvoltare a bugetului pe întregul an.
Principalele organisme tripartite și bipartite
| Name | Type | Level | Issues covered |
|---|---|---|---|
| Low Pay Commission | Bipartite | National | Wages |
| National Economic and Social Council | Tripartite | National | Housing, the environment |
| Labour Employer Economic Forum | Tripartite | National | Economy, employment, the labour market |
Reglementarea, componența și competențele organismelor
| Body | Regulation | Composition | Involved in company-level collective bargaining? | Thresholds for/rules on when the body needs to be/can be set up |
| Works council | Transnational Information and Consultation of Employees Act, 1996 (for European works councils) | Employees of the relevant undertaking | No | For 1996 Act to apply, employer must have at least 150 employees in Member State. For the 2006 Act to apply there must be > 50 employees in the undertaking. 10% of employees must ‘trigger’ the Act. |
| Trade union | Trade Union Acts and Industrial Relations Acts | The relevant workers (criteria decided by the trade union) | Yes | None |