Profilul de țară al vieții profesionale pentru România
Acest profil descrie caracteristicile cheie ale vieții profesionale în România. Scopul său este de a furniza informații generale relevante privind structurile, instituțiile și reglementările relevante privind viața profesională.
Aceasta include indicatori, date și sisteme de reglementare privind următoarele aspecte: actori și instituții, relații de muncă colective și individuale, sănătate și bunăstare, remunerare, timp de lucru, competențe și formare, egalitate și nediscriminare la locul de muncă. Profilurile sunt actualizate sistematic la fiecare doi ani.
Sindicatele, organizațiile patronale și instituțiile publice joacă un rol esențial în guvernanța relațiilor de muncă, a condițiilor de muncă și a structurilor de relații de muncă. Acestea sunt părți interconectate într-un sistem de guvernanță pe mai multe niveluri care include nivelurile european, național, sectorial, regional (provincial sau local) și la nivel de întreprindere. Această secțiune analizează principalii actori și instituții și rolul lor în România.
În România, autoritatea publică și instituțiile active în domeniul relațiilor de muncă sunt detaliate mai jos.
Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS) este un organism consultativ la nivel național care include reprezentanți ai sindicatelor și organizațiilor patronale și reprezentanți ai Guvernului, ai Băncii Naționale a României și ai Consiliului Economic și Social (CES).
CES este o instituție națională – formată din reprezentanți ai societății civile, sindicatelor și organizațiilor patronale – care trebuie consultată cu privire la orice modificări legislative cu implicații asupra activităților economice, sociale și fiscale. În 2017, CES a fost relansat după ce activitatea sa a fost blocată timp de câțiva ani din cauza unor prevederi legislative neclare
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale este autoritatea publică responsabilă de protecția socială, ocuparea forței de muncă și mobilitatea forței de muncă. Este responsabil de elaborarea și aplicarea politicilor și strategiilor privind incluziunea socială, protecția socială, ocuparea forței de muncă și piața muncii. Trei instituții publice responsabile de condițiile de muncă sunt coordonate de minister: Inspecția Muncii, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și Casa Națională a Pensiilor Publice. ANOFM supraveghează aplicarea strategiilor de ocupare și formare profesională și implementarea protecției sociale pentru șomeri.
Inspectoratul de Muncă supraveghează și controlează aplicarea legislației muncii de către angajatori în ceea ce privește, de exemplu, condițiile de muncă și sănătatea și securitatea la locul de muncă.
Deși nu există instanțe de muncă distincte, litigiile legate de muncă sau soluționarea conflictelor pot fi obținute prin inițierea unei acțiuni judiciare prin intermediul instanțelor obișnuite.
În ceea ce privește soluționarea conflictelor dintre un angajator și un angajat, noul Cod civil introduce o prevedere obligatorie care impune părților să participe la o ședință în cadrul căreia sunt prezentate avantajele procedurii de mediere. La finalizarea acestei sesiuni informative, părțile pot decide continuarea procedurii de mediere pentru soluționarea conflictului sau pentru a-și prezenta cazul în instanță.
Codul muncii și Legea nr. 319/2006 oferă cadrul legal pentru sănătatea și securitatea la locul de muncă. Legea prevede crearea comitetelor de sănătate și securitate în companiile cu peste 50 de angajați. Cu toate acestea, Inspectoratul de Muncă poate face obligatorie crearea comitetelor de sănătate și securitate în întreprinderile cu mai puțin de 50 de angajați dacă natura activității și riscurile asociate locului de muncă impun un astfel de comitet. Comitetele, formate din reprezentanți ai angajatorilor, lucrătorilor și specialiștilor în sănătatea muncii, coordonează și supraveghează aplicarea prevederilor privind sănătatea și securitatea.
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale este autoritatea care supraveghează sănătatea și securitatea la locul de muncă. De asemenea, este responsabil de elaborarea strategiilor și politicilor și de monitorizarea legislației, precum și de desemnarea companiilor/persoanelor care să furnizeze servicii de prevenire și protecție în domeniul sănătății și securității la locul de muncă.
Ministerul Sănătății este autoritatea cheie în domeniul asistenței de sănătate publică. Acesta întocmește reglementările pentru protecția sănătății la locul de muncă. Ministerul Sănătății monitorizează, de asemenea, sănătatea lucrătorilor și este responsabil pentru furnizarea de formare profesională în domeniul sănătății ocupaționale.
Inspectoratul de Muncă controlează aplicarea legislației privind sănătatea și securitatea în muncă prin implementarea de programe privind riscurile profesionale, efectuarea de investigații și impunerea de sancțiuni dacă este cazul.
În cele din urmă, Institutul Național de Cercetări Științifice din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale desfășoară cercetări științifice care fundamentează măsurile de politică în domeniul sănătății și securității în muncă.
O organizație sindicală este considerată reprezentativă la nivel național dacă organizațiile afiliate reprezintă cel puțin 5% din numărul total de angajați din economia națională și are structuri teritoriale în cel puțin 50% + 1 din județe, inclusiv capitala, București. În mod similar, o organizație patronală este considerată reprezentativă dacă membrii săi reprezintă cel puțin 7% din numărul total de angajați la nivel național și are structuri teritoriale în 50% + 1 din județe, inclusiv București.
Despre reprezentarea sindicatelor
Noua lege a dialogului social a modificat numărul minim de angajați necesari pentru a forma un sindicat, reducând de la 15 la 10 din aceeași unitate sau 20 de angajați care lucrează în același sector. Șomerii și lucrătorii independenți se pot alătura unui sindicat; cu toate acestea, membrii șomeri nu sunt luați în considerare atunci când se stabilește numărul de membri de sindicat pentru a determina reprezentativitatea.
Persoanele care dețin o funcție publică, cum ar fi magistrații, militarii, angajații Ministerului Afacerilor Interne și angajații serviciilor secrete, nu pot forma sau adera la un sindicat.
În prezent, cele cinci confederații reprezentative la nivel național – Blocul Național Sindical (BNS), Confederația Națională Sindicală "Cartel Alfa" (Confederația Națională Sindicală 'Cartel Alfa', Cartel Alfa), Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, CNSLR Fratia), Confederația Sindicatelor Democratice din România ( CSDR) și Confederația Sindicală Națională Meridian (CSN Meridian) – își publică documentele oficiale pe site-ul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Împreună, acestea reprezintă 1.349.677 de membri din 5.700.035 (ianuarie 2023). Baza de date a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică/Institutul pentru Studii Avansate ale Muncii din Amsterdam a raportat o densitate sindicală de 24,1% în 2018. Există unele dificultăți în evaluarea acurateței densităților sindicale, deoarece datele din diferite surse sunt adesea contradictorii.
Apartenența la sindicat
Se pare că există o mare variație în ceea ce privește densitatea sindicală la nivel sectorial: unele sectoare, cum ar fi administrația publică, educația și sănătatea, au o densitate sindicală de peste 50%, în timp ce în industria prelucrătoare, îmbrăcăminte și comerț este mult mai mică. Unul dintre principalele motive este numărul mare de companii cu mai puțin de 15 angajați, care nu puteau fi sindicalizate conform Legii dialogului social anterioară (Legea nr. 62/2011); 45% dintre angajații sectorului comerțului și 32,6% dintre angajații sectorului construcțiilor lucrează în unități cu mai puțin de 15 angajați, potrivit unor estimări.
Numărul de membri și densitatea sindicatelor, 2010-2019
| 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | Source | |
| Trade union density in terms of active employees (%)* | n.a. | n.a. | 25 | n.a. | n.a. | n.a. | 21.6 | n.a. | 21.4 | n.a. | OECD and AIAS, 2021 |
| Trade union membership (thousands)** | n.a. | n.a. | 1,432 | n.a. | n.a. | n.a. | 1,340 | n.a. | 1,390 | n.a. | OECD and AIAS, 2021 |
Note: * Proporția angajaților care sunt membri ai unui sindicat. ** Numărul total de membri de sindicat (inclusiv lucrătorii independenți și membrii inactivi de sindicat – adică studenții, pensionarii sau șomerii) la nivel național. n.a., nu este disponibil.
Obținerea reprezentativității pare a fi mai dificilă la nivel sectorial și la nivel de companie. Datele de la sfârșitul anului 2015 arată că există federații sindicale reprezentative în 21 din 29 de sectoare economice. Sectoarele mari – cum ar fi textilele și comerțul, care reprezintă împreună aproximativ un milion de angajați – nu au federații reprezentative. Cercetările arată că pragul de reprezentativitate real pentru unele sectoare este mult mai mare decât cel legal: pragul legal este de 13,3% pentru sectorul comerțului, 10,4% pentru construcții și 8,7% pentru tehnologia informației și comunicațiilor.
Principalele confederații și federații sindicale
În 2023, în România au existat cinci confederații sindicale naționale reprezentative: CNSLR Fratia, Cartel Alfa, BNS, CSN Meridian și CSDR. Numărul confederațiilor sindicale reprezentative a rămas neschimbat din 2018. Mai jos, prezentăm confederațiile sindicale reprezentative și cele mai importante federații (care sunt cele mai numeroase și sunt reprezentative la nivel sectorial).
Principalele confederații și federații sindicale
| Name | Abbreviation | Number of members* | Year | Involved in collective bargaining? |
| National Trade Union Confederation ‘Cartel Alfa’ (Confederaţia Naţională Sindicală ‘Cartel Alfa’) | Cartel Alfa | 258,099 | 2019 | Not at national level since Law No. 62/2011 abolished national collective bargaining; signed the collective agreement for the healthcare sector in 2019 |
| National Confederation of Free Trade Unions of Romania – Brotherhood (Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România – Frăţia) | CNSLR Fratia | 304,842 | 2020 | Not at national level since Law No. 62/2011 abolished national collective bargaining |
| National Trade Union Bloc (Blocul Naţional Sindical) | BNS | 259,428 | 2019 | Not at national level since Law No. 62/2011 abolished national collective bargaining; signed the collective agreement for the healthcare sector in 2019 |
| Meridian National Trade Union Confederation (Confederaţia Sindicală Naţională Meridian) | CSN Meridian | 254,280 | 2020 | Not at national level since Law No. 62/2011 abolished national collective bargaining; signed the collective agreement for the healthcare sector in 2019 |
| Confederation of Democratic Trade Unions in Romania (Confederaţia Sindicatelor Democratice din România) | CSDR | 262,663 | 2020 | Not since Law No. 62/2011 abolished national collective bargaining |
| National Federation of Free Unions from Education (Federația Sindicatelor Libere din Învǎțǎmânt) | FSLI | 162,194 | 2020 | Yes, signed the collective agreement for the pre-university education sector in 2021 |
| National Federation of Farmers Trade Unions ‘Agrostar’ (Federația Naţională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun, Domenii şi Servicii Conexe ‘Agrostar’) | Agrostar | 10,921 | 2020 | Not at sectoral level |
| National Trade Union of Police and Contractual Staff of Romania (Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Romania) | SNPPC | 28,847 | 2022 | Not at sectoral level |
| Trade Union Federation for Romanian Automotive (Federația Sindicalǎ Automobilul Românesc) | FSAR | 23,471 | 2019 | Not at sectoral level |
| Federation of Unions of Automotive Manufacturing ‘Infratirea’ (Federatia Sindicatelor din Con-structii de Masini ‘Infratirea’) | Infratirea | 22,720 | 2020 | Not at sectoral level |
| Romanian Trade Union Federation Sanitas (Federația Sanitas din România) | Federația Sanitas | 84,495 | 2020 | Yes, signed the collective agreement for the healthcare sector in 2019 |
| Education Trade Union Federation ‘Spiru Haret’ (Federatia Sindicatelor din Educație ‘Spiru Haret’) | FSI Spiru Haret | 70,298 | 2022 | Yes, signed the collective agreement for the primary education sector in 2021 |
| Postal and Communication Trade Union Federation (Federația Sindicatelor din Poștă și Comunicații) | FSPC | 18,236 | 2019 | Not at sectoral level |
| Federation of Insurance and Banks (Federatia Sindicatelor din Asigurari si Banci) | FASB | 11,547 | 2020 | Not at sectoral level |
| National Federation of Administration Unions (Federația Naționalǎ a Sindicatelor din Administrație) | FNSA | 24,387 | 2020 | Not at sectoral level |
| Federation of Trade Unions ‘Gas-Romania’ (Federația Sindicatelor ‘Gaz Romania’) | FS Gaz Romania | 18,042 | 2020 | Not at sectoral level |
| National Federation Railway Movement Commercial Wagon (Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane) | FNFMCV | 17,277 | 2022 | Not at sectoral level |
| Federation Publisind (Federația Publisind) | Publisind | 25,684 | 2022 | Not at sectoral level |
Notă: * Cifre estimate, pe baza dosarelor reprezentanților disponibile pe site-ul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
Despre reprezentarea angajatorului
Angajatorii sunt liberi să formeze sau să se alăture unei organizații patronale. O organizație patronală poate fi afiliată numai la o organizație patronală superioară ierarhic.
Legea dialogului social prevede că organizațiile patronale care urmăresc reprezentativitatea națională trebuie să reprezinte, prin intermediul companiilor lor afiliate, cel puțin 7% din forța de muncă totală din economie (excluzând angajații din sectorul public). Federațiile patronale trebuie să reprezinte, prin membrii lor, cel puțin 10% din totalul forței de muncă din sectorul relevant.
Efectul acestor prevederi legale a fost o scădere a numărului de confederații reprezentative la nivel național, de la 12 în 2011 la 3 în 2023.
În secțiunea următoare, enumerăm confederațiile organizațiilor patronale reprezentative la nivel național și cele mai importante federații de organizații patronale (cu cei mai mulți membri și reprezentative la nivel sectorial) în 2023.
Numărul membrilor și densitatea organizațiilor patronale, 2012-2019 (%)
2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | Source | |
| Employer organisation density in terms of active employees | 60 | n.a. | n.a. | n.a. | n.a. | 60 | n.a. | n.a. | OECD and AIAS, 2021 |
| Employer organisation density in the private sector* | n.a. | 6 | n.a. | n.a. | n.a. | n.a. | n.a. | 5 | European Company Survey 2013/2019 |
Note: * Procentul de angajați care lucrează într-o unitate care este membră a oricărei organizații patronale care este implicată în negocieri colective. n.a., nu este disponibil.
Principalele organizații și confederații patronale
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale documentează cele mai reprezentative federații și confederații patronale.
Principalele organizații și confederații patronale
| Name | Abbreviation | Number of members* | Year | Involved in collective bargaining? |
| Employers’ Organisation Concordia (Confederația Patronalǎ Concordia) | Concordia | 326,445 | 2021 | No |
| Romanian National Council of Private Small and Medium Enterprises (Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România) | CNIPMMR | 372,281 | 2020 | No |
| Employers Confederation of Industry, Agriculture, Constructions and Services of Romania (Confederația Patronalǎ din Industrie, Agriculturǎ, Construcții și Servicii din România) | Conpirom | 324,906 | 2019 | No |
| Federation of Employers’ Organisations of Financial Services of Romania (Federația Patronalǎ a Serviciilor Financiare din România) | FPSFR | 24,734 | 2021 | Not at sectoral level |
| Federation of Employers’ Organisations of Romanian Tourism (Federația Patronatelor din Turismul Românesc) | FPTR | 73,752 | 2019 | Not at sectoral level |
| Employers’ Federation of Building Companies (Federația Patronatelor Societǎților din Construcții) | FPSC | 35,629 | 2019 | Not at sectoral level |
| Employers’ Organisation of Commerce Networks (Federatia Patronala a Retelelor din Comert) | FPRC | 113,771 | 2019 | Not at sectoral level |
| Federation of Associations of Energy Utility Companies (Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie) | ACUE | 18,820 | 2020 | Not at sectoral level |
| Employers’ Federation of Textiles, Clothing and Leather Industry (Federația Patronalǎ a Textilelor, Confectiilor si Pielǎriei) | Fepaius | 21,017 | 2021 | Not at sectoral level |
| Employers’ Organisation Metalurgia (Federatia Patronala Metalurgia) | FP Metalurgia | 14,455 | 2020 | Not at sectoral level |
Notă: * Cifre estimate, pe baza dosarelor reprezentanților disponibile pe site-ul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
Dialogul social tripartit este organizat la nivel național, teritorial și sectorial. În încercarea de a reforma dialogul social la toate nivelurile, componența CES – un organism tripartit pentru dialog social la nivel național – a fost modificată în 2011. După modificarea legislativă din 2011 (implementarea Legii nr. 62/2011), reprezentanții guvernului au părăsit CES și au fost înlocuiți cu reprezentanți ai societății civile, care, în opinia unor părți interesate, au transformat consiliul dintr-un organism tripartit într-o structură bipartită de dialog social. CES este un forum consultativ și trebuie consultat cu privire la toate proiectele de legi din domeniile sale de competență (economie, impozite, muncă, protecție socială, sănătate, educație, cercetare, cultură și salarii).
Legea dialogului social din 2011 (Legea nr. 62/2011) prevedea formarea unui nou organism de dialog social: CNTDS, un organism consultativ tripartit format din reprezentanți ai organizațiilor patronale, sindicatelor, guvernului, Băncii Naționale și președintelui CES. CNTDS este forumul consultativ pentru stabilirea salariului minim la nivel național; pentru analiza strategiilor și programelor guvernamentale; și pentru rezolvarea, prin dialog tripartit, a disputelor economice și sociale. În mai multe rânduri, sindicatele au acuzat guvernul că nu convoacă CNTDS în mod regulat sau că nu se pregătește adecvat pentru ședințele organismului, obstrucționând astfel dialogul social. Prin urmare, noua Lege a dialogului social prevede o procedură de convocare periodică a CNTDS.
La nivel local, comisiile de dialog social sunt înființate la nivel de prefectură. Participanții sunt reprezentanți ai administrației locale, reprezentanți ai fiecărei confederații reprezentative la nivel național și alte părți interesate relevante, în cazul în care prezența lor este convenită.
La nivel național, comitetele tripartite de dialog social sunt formate în cadrul a 18 autorități și instituții publice, cum ar fi Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății.
Principalele organisme tripartite și bipartite
| Name | Type | Level | Issues covered |
| National Tripartite Council for Social Dialogue (Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, CNTDS) | Tripartite | National | Minimum wage, labour relations, labour disputes |
| Economic and Social Council (Consiliul Economic şi Social, CES) | Tripartite | National | Labour relations, fiscal and financial policies, public health policies, social protection policies, education |
| Social dialogue commissions at ministry level | Tripartite | National | Sectoral policies elaborated by the ministries |
| Social dialogue commissions at prefecture level | Tripartite | Local | Local policies |
| Advisory Board of the National Agency for Labour Force Employment (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ANOFM) | Tripartite | National | Employment, labour market policies |
| Advisory Board of the National House of Public Pensions (Casa Naţională de Pensii Publice, CNPP) | Tripartite | National | Social insurance, pensions |
| National Health Insurance Agency (Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, CNAS) | Tripartite | National | Public health |
Angajații sunt reprezentați la locul de muncă de către sindicate la nivel de companie. Nu există comitete de întreprindere sau alte organisme la nivel de companie în România care să asigure reprezentarea angajaților. Un sindicat poate fi format din cel puțin 10 angajați care lucrează în aceeași unitate sau 20 de angajați care lucrează în același sector. În companiile cu mai mult de 10 angajați, dar fără sindicat, lucrătorii sunt reprezentați de reprezentanți ai angajaților.
Legislația care prevede înființarea comitetelor de întreprindere europene a fost introdusă în 2005, dar legea se aplică numai "întreprinderilor de dimensiune comunitară" (întreprinderi cu cel puțin 1 000 de angajați în statele membre și cel puțin 150 de angajați în fiecare dintre cel puțin 2 state membre).
Reglementarea, componența și competențele organismelor reprezentative
| Body | Regulation | Composition | Involved in company-level collective bargaining? | Thresholds for/rules on when the body needs to be/can be set up |
| Trade union | The functioning of trade unions is regulated by the new Social Dialogue Law (Law No. 367/2022). | Employees with a working contract that work in the same company or in the same sector. | Yes. Trade unions defend the rights of their members in courts and negotiate collective agreements (only if they fulfil the representativeness criteria). | A trade union can be founded by a minimum of 10 employees working in the same company or 20 employees in the same sector. In order for a trade union to be representative, it must account for at least 30% + 1 of all employees of the company. |
| Employee representative | The Labour Code provides the legal context regarding the employee representative. | The employee representative is elected from among the company’s employees, and must be voted for by at least half of the employees. | Yes. They promote workers’ interests, inform the Labour Inspectorate if the labour legislation is not properly applied and participate in collective bargaining (when there is no representative trade union in the company). | An employee representative is elected only in companies that have at least 10 employees and in which there is no representative trade union organisation. |
