Profilul de țară al vieții profesionale pentru Slovacia
Acest profil descrie caracteristicile cheie ale vieții profesionale în Slovacia. Scopul său este de a furniza informații de bază relevante privind structurile, instituțiile, actorii și reglementările relevante privind viața profesională.
Aceasta include indicatori, date și sisteme de reglementare privind următoarele aspecte: actori și instituții, relații de muncă colective și individuale, sănătate și bunăstare, remunerare, timp de lucru, competențe și formare, egalitate și nediscriminare la locul de muncă. Profilurile sunt actualizate sistematic la fiecare doi ani.
Sindicatele, organizațiile patronale și instituțiile publice joacă un rol esențial în guvernanța relațiilor de muncă, a condițiilor de muncă și a structurilor de relații de muncă. Acestea sunt părți interconectate într-un sistem de guvernanță pe mai multe niveluri care include nivelurile european, național, sectorial, regional (provincial sau local) și la nivel de întreprindere. Această secțiune analizează actorii și instituțiile cheie și rolul lor în Slovacia.
Ministerul Muncii, Afacerilor Sociale și Familiei (MPSVR SR) este principala autoritate publică în reglementarea juridică a relațiilor de muncă. Prin intermediul Codului Muncii, MPSVR SR reglementează relațiile de muncă individuale și colective de bază, condițiile de angajare și de muncă și salariile și facilitează dialogul social bipartit. Prin Legea nr. 2/1991 privind negocierea colectivă, cu modificările ulterioare, aceasta reglementează negocierile colective, precum și procedurile de conciliere sau mediere și arbitraj pentru soluționarea conflictelor colective de muncă pentru a facilita asigurarea respectării drepturilor angajaților. MPSVR SR reglementează, de asemenea, legislația care definește regulile și standardele pentru securitatea și sănătatea în muncă. Autoritatea de Sănătate Publică a Republicii Slovace (Oficiálna stránka verejnej správy, SR), care funcționează sub umbrela Ministerului Sănătății, joacă, de asemenea, un rol în protecția sănătății și securității la locul de muncă. În plus, MPSVR SR reglementează furnizarea de servicii de ocupare a forței de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă prin intermediul Oficiului Central pentru Muncă, Afaceri Sociale și Familie.
Inspectoratul Național al Muncii (Národný inšpektorát práce, NIP) este organismul de stat responsabil cu aplicarea legislației muncii. Activitățile sale sunt reglementate de Legea nr. 125/2006. Inspectoratele de muncă efectuează verificări în întreprinderi, iar dacă se constată că un angajator încalcă legislația, inspectoratul de muncă îi poate cere să implementeze măsuri de remediere și să impună sancțiuni.
Normele privind reprezentativitatea partenerilor sociali sunt specificate numai în raport cu organismul tripartit la nivel național, RSS. Conform Legii nr. 103/2007 privind consultările tripartite la nivel național (Legea tripartită), numai sindicatele de vârf și organizațiile patronale care reprezintă cel puțin 100.000 de angajați și angajatori din cel puțin cinci (din cele opt) regiuni (unități teritoriale superioare) pot participa la RSS. Sindicatele trebuie să fie active în mai multe sectoare. Din martie 2021, dacă mai puțin de trei sindicate sau angajatori participă la HSR, au putut participa și organizațiile care reprezintă mai puțin de 100.000 de angajați (Legea nr. 76/2021). Nu există un criteriu de reprezentativitate pentru sindicate în ceea ce privește negocierea colectivă și încheierea contractelor colective (un criteriu de reprezentativitate a fost introdus temporar de la 1 septembrie 2011 până la 31 decembrie 2012 prin modificări la Codul muncii).
Despre reprezentarea sindicatelor
Sindicatele au o tradiție îndelungată în Slovacia. Calitatea de membru este voluntară și, cu excepția soldaților profesioniști, niciun grup special de angajați nu este exclus de la aderarea la sindicate. Funcționarea organizațiilor sindicale este reglementată de Legea nr. 83/1990 privind asocierea cetățenilor. Sindicatele sunt de obicei organizate pe sectoare – o mahmureală de la organizarea sindicatelor care operau în sistemul politic socialist înainte de 1989. Acestea sunt prezente atât în sectorul privat, cât și în cel public.
Densitatea sindicatelor a scăzut continuu. De exemplu, în timp ce densitatea în 2011 a fost de aproximativ 14,5%, în 2018 a scăzut la aproximativ 11,3%. Din 2014 până în 2019, a fluctuat în jur de 12-13%. Sindicatele sunt organizate la nivel de sector și la nivel local. Membrii lor sunt de obicei lucrători activi în forța de muncă, dar unele sindicate păstrează și membrii lor pensionați.
Numărul de membri ai sindicatelor și densitatea acestora, 2011-2019
2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | |
| Trade union density in terms of active employees (%)* 1 | 14.5 | 14.5 | 14.1 | 13.4 | 12.6 | 11.8 | 11.5 | 11.3 | n.a. |
| Trade union density in terms of active employees (%) 2 | n.a. | n.a. | 15–16** | 13** | 12** | 12** | n.a. | 12** | 12** |
| Trade union membership (thousands)*** 1 | 282 | 285 | 278 | 268 | 259 | 249 | 247 | 247 | n.a. |
| Trade union membership (thousands) 3 | n.a. | n.a. | 270–280** | 250–260** | 240** | 241** | n.a. | 250** | 282** |
Note: * Proporția angajaților care sunt membri ai unui sindicat. ** Cifre aproximative. *** Suma totală a membrilor sindicatelor (inclusiv lucrătorii independenți și membrii inactivi ai sindicatului, și anume studenții, pensionarii și șomerii) la nivel național. N.A.: Nu se aplică.
Surse: 1 OCDE și AIAS (2021); 2 Estimări proprii ale autorilor; 3 Datele din perioada 2013-2018 se bazează pe informații de la KOZ SR, NKOS și VSOZ și pe estimări privind KUK; datele din 2019 se bazează pe date de la KOZ SR, SOS, NKOS și pe estimări privind KUK și alte sindicate neafiliate.
Principalele confederații și federații sindicale
Există o singură confederație sindicală dominantă în țară: Confederația Sindicatelor din Republica Slovacă (Konfederacia odborovych zvazov Slovenskejrepubliky, KOZ SR). În 2022, KOZ SR avea 25 de asociații sindicale sectoriale ca afiliate, cu aproximativ 211.200 de membri. În octombrie 2018, a fost înființată o nouă confederație sindicală, Sindicatele Mixte din Slovacia (Splocne odbory Slovenska, SOS). Următoarea cea mai mare confederație sindicală este Sindicatele Creștine Independente din Slovacia (Nezavisle krestanske odbory Slovenska, NKOS), care are un număr substanțial mai mic de membri – conform informațiilor și estimărilor disponibile, ar putea avea aproximativ 3.000 de membri în total.
Principalele confederații și federații sindicale
Name | Abbreviation | Members | Involved in collective bargaining? |
| Confederation of Trade Unions of the Slovak Republic (Konfederacia odborovych zvazov Slovenskejrepubliky) | KOZ SR | 211,200 (2022) | Yes |
| Joint Trade Unions of Slovakia (Splocne odbory Slovenska) | SOS | About 26,000–28,000 (2019) | Yes |
| Independent Christian Trade Unions of Slovakia (Nezavisle krestanske odbory Slovenska) | NKOS | About 3,000 (2019) | Yes |
Nu au avut loc schimbări organizaționale semnificative în KOZ SR până în 2006. Fuziunile sindicatelor sectoriale afiliate la KOZ SR au avut loc în principal în perioada 2007-2009. În această perioadă, mai multe sindicate au fuzionat cu Asociația Sindicatelor Metalurgiei (OZ Kovo), și anume Sindicatul Slovac al Serviciilor Publice în 2007, Sindicatul Independent al Transportului Public Rutier în 2008 și Uniunea Metalurgiei în 2009. În plus, în 2008, Sindicatul Textilelor, Îmbrăcămintei și Leader și Sindicatul Transporturilor au fuzionat cu Asociația Sindicatelor din Construcții (OZ Stavba) și au înființat Asociația Sindicatelor Integrate (IOZ) la 1 ianuarie 2009. În 2009, Sindicatul Chimic a fuzionat cu Asociația Sindicatelor Slovace a Lucrătorilor din Energie și a înființat un Sindicat al Lucrătorilor din Energie și Chimie (ECHOZ).
Din 2012, unii sindicaliști au părăsit asociațiile sindicale afiliate KOZ SR și au înființat noi organizații sindicale: Sindicatele Educației Noi, Asociația Sindicală a Asistenților Medicali și Moașelor, Asociația Sindicatelor Noi a Poliției, Sindicatele Moderne Volkswagen și Sindicatele Moderne AIOS. În 2018, aceste sindicate au înființat SOS. Din 2021, SOS este membră a organismului național tripartit, HSR, în baza Legii nr. 76/2021 de modificare a Actului tripartit. Asociația Generală a Sindicatelor Libere (Všeobecný slobodný odborový zväz, VSOZ), o organizație care avea aproximativ 500 de membri până în 2018, a fost dizolvată în 2019.
Despre reprezentarea angajatorului
Înainte de 1990, singurul angajator era statul. Organizațiile patronale au fost înființate la începutul anilor 1990 practic de la zero. Densitatea organizațiilor patronale a crescut treptat și a rămas relativ stabilă din 2012. Conform informațiilor disponibile, densitatea acestora a fluctuat în jur de 35% din 2012 până în 2016 în ceea ce privește numărul de angajați activi acoperiți. În 2019 și 2022, a crescut la aproximativ 45%.
Organizațiile patronale înființate în conformitate cu Legea nr. 83/1990 privind asocierea cetățenilor, cu modificările ulterioare, au dreptul de a participa la negocieri colective (similar sindicatelor). Calitatea de membru în organizațiile patronale este voluntară. Angajatorii sunt organizați pe sectoare (similar sindicatelor). În 2019, organizațiile patronale au fost afiliate la patru organizații patronale de vârf la nivel național. Reprezentanții organizațiilor patronale la nivel sectorial pot participa la negocieri colective cu mai mulți angajatori. Pentru a evita acoperirea contractelor colective cu mai mulți angajatori, unii angajatori nu au participat la negocierile colective sectoriale sau au blocat prelungirea contractelor colective pe cât posibil. Organizațiile patronale care îndeplinesc criteriile participă la dialogul social tripartit la nivel național.
Numărul de membri și densitatea organizațiilor patronale, 2012-2022
2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2022 | |
| Employer organisation density in terms of active employees (%) 1 | 47.7 | n.a. | n.a. | 48 | 48.1 | n.a. | 50.3 | n.a. | n.a. |
| Employer organisation density in terms of active employees (%) 2 | 30–35 | 35* | n.a. | 34* | 36** | n.a. | 38*** | 45**** | 45**** |
| Employer organisation density in private sector establishments (%) † 3 | n.a. | 9 | n.a. | n.a. | n.a. | n.a. | n.a. | 12 | n.a. |
Note: *Cifre aproximative, includ AZZZ SR, RUZ și ZMOS. **Cifră aproximativă, include AZZZ SR, RUZ, ZMOS și APZ. ***Cifre aproximative, includ AZZZ SR, RUZ, ZMOS, APZ și SZZ. ****Cifre aproximative, date pentru AZZZ SR, RUZ, APZD și ZMOS. †Procentul de angajați care lucrează într-o unitate care este membră a oricărei organizații patronale care este implicată în negocieri colective. N.A.: Nu se aplică.
Surse: 1OCDE și AIAS (2021); 2Pe baza informațiilor din calculele angajatorilor și ale autorilor; 3Sondajul european al întreprinderilor 2019.
Principalele organizații și confederații patronale
Din 1991, toate organizațiile patronale sunt afiliate la Federația Asociațiilor Patronale din Republica Slovacă (Asociacia zamestnavatelskych zvazov a zdruzeni Slovenskejrepubliky, AZZZ SR). În 2004, Uniunea Națională a Angajatorilor (Republikova unia zamestnanvatelov, RUZ) a fost înființată ca a doua organizație patronală de nivel de vârf. AZZZ SR și RUZ au organizații patronale la nivel sectorial ca afiliate, iar membrii lor angajează aproximativ 660.000 de persoane. Pe lângă AZZZ SR și RUZ, Asociația Orașelor și Comunităților din Slovacia (Zdruzenie miest a obci Slovenska, ZMOS) reprezintă și angajatorii. Afiliații săi sunt angajatori înființați de orașe și municipalități pentru furnizarea de servicii publice.
În 2016, organizațiile patronale din industrie au părăsit AZZZ SR și RUZ și au înființat o nouă organizație patronală de vârf: Asociația sindicatelor industriale (Asociațiacia priemyselnych zvazov, APZ), care, din 2021, este Asociația sindicatelor industriale și a transporturilor (Asociațiacia priemyselnych zvazov a dopravy, APZD). AZZZ SR, RUZ, APZD ȘI ZMOS PARTICIPĂ LA CONSULTĂRILE TRIPARTITE LA NIVEL NAȚIONAL ÎN CADRUL RSH. În 2022, au reprezentat aproximativ 982.000 de angajați. ZMOS participă, de asemenea, la negocieri colective multipatronale pentru încheierea contractelor colective pentru funcționarii publici (angajați care desfășoară activități de interes public). Organizațiile afiliate ZMOS au aproximativ 142.000 de angajați. Asociații comerciale licențiate, bresle și alți meșteșugari și întreprinderi mici și mijlocii sunt organizate în Federația Industriei Meșteșugărești Slovace (Slovenský živnostenský zväz, SZZ), cu aproximativ 20.000 de membri. Este membru al APZD.
Principalele organizații și confederații patronale
| Name | Abbreviation | Members | Year | Involved in collective bargaining? |
| Federation of Employers’ Associations of the Slovak Republic (Asociacia zamestnavatelskych zvazov a zdruzeni Slovenskej republiky) | AZZZ SR | 35 employer associations and 1 individual company employing about 400,000 employees | 2022 | Yes, via its members |
| National Union of Employers (Republikova unia zamestnanvatelov) | RUZ | 33 employer organisations and 37 individual companies employing more than 260,400 employees | 2022 | Yes, via its members |
| Association of Towns and Communities of Slovakia (Zdruzenie miest a obci Slovenska) | ZMOS | 2,791 organisations with about 142,000 employees | 2022 | Yes |
| Association of Industrial Unions and Transport (Asociacia priemyselnych zvazov a dopravy) | APZD | 12 employer associations with more than 180,000 employees | 2022 | Yes, via its members |
Din 1993 până în 2004, dialogul social național tripartit a avut loc în cadrul Consiliului de Concertare Economică și Socială. În 2004, acest organism a fost redenumit Consiliul de Parteneriat Economic și Social (RHSP) și, din 2007, funcționează sub numele de HSR. HSR este un organism consultativ pentru dialogul social între guvern și partenerii sociali. KOZ SR (pe partea de angajați) și RUZ, AZZZ SR și ZMOS (pe partea de angajatori) reprezintă partenerii sociali în HSR. Dialogul social tripartit se referă de obicei la implementarea politicilor publice și la adoptarea legislației legate de dezvoltarea mediului de afaceri, standardele de viață ale cetățenilor și condițiile de angajare ca fiind cele mai importante aspecte.
Încheierea pactelor sociale la nivel național, numite Generalna dohoda (acorduri generale), este un alt rezultat semnificativ al dialogului social tripartit. Din 1993 până în 2000, în Slovacia au fost încheiate șapte acorduri generale, dar de atunci nu s-a încheiat niciun astfel de acord. În timpul crizei economice, adoptarea măsurilor anticriză a fost discutată mai întâi în dialogul social tripartit în cadrul RSA. Dialogul social tripartit sectorial are loc, de asemenea, în unele sectoare. De exemplu, sectoarele transporturilor, poștei și telecomunicațiilor și sectorul sănătății sunt exemple de tripartism sectorial. În 2013, partenerii sociali din industrie și construcții au înființat, printre alții, pentru a se pregăti mai bine pentru consultările tripartite la RSH. APZ a devenit membru al HSR tripartit în 2018 (acum APZD), iar SOS a devenit membru în 2021. Cu excepția anului 2020, HSR s-a reunit periodic în conformitate cu calendarul convenit cu partenerii sociali, de aproximativ 10 ori pe an.
Principalele organisme tripartite și bipartite
| Name | Type | Level | Issues covered |
| Economic and Social Council (Hospodarska a socialna rada, HSR) | Tripartite | National | All relevant issues affecting economic and social policy in the country. Regarding working life, this is mainly employment conditions and wages |
| Industry Bipartite (Priemyselna bipartita) | Bipartite | Cross-sectoral | Usually issues related to topics discussed at the HSR. Since 2020, no information has been available about activities |
| Sectoral tripartite bodies in the transport, post and telecommunications sectors (Odvetvove tripartity Unie dopravy, post a telekomunikacii) | Tripartite | Sectoral | All relevant issues related to the transport, post and telecommunication sectors |
| Sectoral economic and social council in the healthcare sector (Odvetvova hospodarska a socialna rada v rezorte zdravotnictva) | Tripartite | Sectoral | Issues related to the management of the sector |
Reprezentarea angajaților este reglementată de Codul muncii. Până în 2001, angajații erau reprezentați doar de sindicate. Din 2002, angajații pot fi reprezentați fie de sindicate, fie de comitete de întreprindere sau de administratori de angajați. Din 2003, a fost implementat un canal dublu de reprezentare prin care comitetele de întreprindere sau administratorii angajaților pot coexista cu sindicatele din unități.
Reprezentanții angajaților au dreptul la informare, consultare, codecizie și control al activităților. Cu toate acestea, numai sindicatele au dreptul de a încheia negocieri colective. În unitățile fără contract colectiv, comitetele de întreprindere pot încheia acorduri cu conducerea privind ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă (dar aceste acorduri nu au același statut ca și contractele colective). Organizațiile sindicale, membrii comitetelor de întreprindere și administratorii angajaților sunt aleși de angajații unităților. În cele mai multe cazuri, principalele organisme reprezentative ale angajaților la locul de muncă sunt sindicatele. Detaliile despre funcționarea sindicatelor și cooperarea lor cu conducerea sunt de obicei convenite în contractele colective.
Reglementarea, componența și competențele organismelor
| Body | Regulation | Composition | Involved in company-level collective bargaining? | Thresholds for/rules on when the body needs to be/can be set up |
| Works council (Zamestnanecka rada) | Yes, by the Labour Code | Employees | No | At companies with at least 50 employees |
| Trade union (Odborova organizacia) | Yes, by the Labour Code | Unionised employees | Yes | At least three employees |
| Employee trustee (Zamestnanecky dovernik) | Yes, by the Labour Code | Employees | No | At companies with 3–49 employees |