Actorii și instituțiile din Slovenia

Ministerul Muncii, Familiei, Afacerilor Sociale și Egalității de Șanse (Ministrstvo za delo, družino, socialne zadeve in enake možnosti) se ocupă în principal de dialogul social și de condițiile de muncă, inclusiv de sănătatea și securitatea la locul de muncă. Obiectivele sale sunt de a furniza cadrul legislativ și serviciile de informare, de consiliere și de soluționare a litigiilor, precum și nivelul minim de protecție a lucrătorilor, prin intermediul legislației. Domeniile de activitate acoperite de secția de sănătate și securitate în muncă a ministerului includ elaborarea de legi și alte reglementări privind sănătatea și securitatea în muncă; De asemenea, cooperează cu alte ministere de resort la elaborarea reglementărilor individuale. Statul participă, de asemenea, la consultări sau negocieri tripartite naționale pe probleme economice și sociale și este partener în organismele tripartite sectoriale. Statul a fost puternic implicat în relațiile de muncă din sectorul public ca angajator. Aceasta include serviciul public (administrația de stat la nivel central, regional și local), serviciile sociale publice (cum ar fi sănătatea și securitatea la locul de muncă, educația și îngrijirea copiilor) și întreprinderile industriale și comerciale (cum ar fi serviciile poștale și feroviare).

Inspectoratul de Muncă al Republicii Slovenia supraveghează punerea în aplicare a legilor, a altor reglementări, a contractelor colective și a actelor generale care reglementează relațiile de muncă, remunerarea și alte câștiguri din muncă, angajarea lucrătorilor în țară și în străinătate, participarea lucrătorilor la conducere, grevele și siguranța lucrătorilor la locul de muncă, cu excepția cazului în care reglementările prevăd altfel. Un lucrător poate solicita protecție judiciară în fața unei instanțe competente pentru litigii de muncă. Lucrătorul și angajatorul pot conveni, de asemenea, să soluționeze un litigiu prin mediere. Organizațiile reprezentative ale sindicatelor și patronale propun experți în mediere pentru mediere în cazuri individuale și arbitri pentru soluționarea conflictelor de muncă. Datele privind experții și arbitrii sunt păstrate de Ministerul Muncii, Familiei, Afacerilor Sociale și Egalității de Șanse.

Secția sănătate și securitate în muncă din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Afacerilor Sociale și Egalității de Șanse monitorizează și evaluează situația în domeniul sănătății și securității în muncă.

Reprezentativitatea sindicatelor este reglementată de Legea privind reprezentativitatea sindicatelor. Articolul 6 din această lege prevede criteriile de reprezentativitate, conform cărora un sindicat reprezentativ trebuie să fie democratic, să permită aderarea voluntară, să fie activ în ultimele șase luni, să fie independent de organismele guvernamentale și angajatori, să fie finanțat în mare parte prin cotizații de membru și alte surse interne și să aibă un anumit număr de membri (cel puțin 10% din angajații dintr-o anumită ramură, activitate sau ocupație).

Reprezentativitatea organizațiilor patronale nu este reglementată de o lege specifică. Cu toate acestea, aceasta este reglementată indirect de Legea privind contractele colective. Articolul 12 din lege prevede că, atunci când a fost încheiat un contract colectiv între unul sau mai multe sindicate reprezentative și una sau mai multe organizații patronale reprezentative, una dintre părți poate solicita ministrului muncii să extindă contractul colectiv la toți angajatorii din activitatea la care se referă acordul. În acest caz, organizația patronală trebuie să angajeze mai mult de jumătate din toți lucrătorii din întreprinderile vizate de extindere.

Despre reprezentarea sindicatelor

Reprezentarea sindicală este garantată de Constituția Republicii Slovenia. Articolul 76 din Constituție prevede că organizarea și activitatea sindicatelor, precum și apartenența la sindicate, sunt libere. În consecință, nu există restricții legislative privind dreptul de a adera la sindicate.

Potrivit datelor OCDE și AIAS (2021), numărul de membri ai sindicatelor a scăzut înainte de criza financiară (de la 43,7 % din forța de muncă în 2003 la 26,2 % în 2013) și a continuat să scadă în timpul crizei.

Numărul de membri ai sindicatelor și densitatea acestora, 2011-2019

Note: * Proporția angajaților care sunt membri ai unui sindicat. ** Numărul total de membri de sindicat (inclusiv lucrătorii independenți și membrii de sindicat inactivi – adică studenții, pensionarii și șomerii) la nivel național. n.a., nu este disponibil.

Principalele confederații și federații sindicale

Cele mai importante confederații și federații sindicale din Slovenia sunt:

• ZSSS, cea mai mare organizație sindicală

• Confederația Sindicatelor din Sectorul Public (Konfederacija Sindikatov Javnega Sektorja Slovenije, KSJS)

• Confederația Sindicatelor din Slovenia Pergam (Konfederacija Sindikatov Slovenije Pergam, Pergam)

• Confederația Sindicatelor 90 din Slovenia (Konfederacija Sindikatov 90 Slovenije, KS90)

• Confederația Independentă a Noilor Sindicate din Slovenia (Konfederacija novih sindikatov Slovenije, KNSS)

• Uniunea Sindicatelor Muncitorilor din Slovenia – Solidaritate (Zveza delavskih sindikatov Slovenije – Solidarnost, Solidarnost)

• Uniunea Slovenă a Sindicatelor Alternativa (Slovenska zveza sindikatov Alternativa, Alternativa)

• Asociația Sindicatelor Reprezentative din Slovenia (Zveza reprezentativnih sindikatov Slovenije, ZRSS)

• (Konfederacija slovenskih sindikatov, KSS)

Principalele confederații și federații sindicale

Surse: Eurofound, 2014a; ZSSS, date interne

Despre reprezentarea angajatorului

Numărul de membri ai organizațiilor patronale a suferit cea mai mare scădere atunci când calitatea obligatorie de membru al Camerei de Comerț și Industrie a Sloveniei (Gospodarska zbornica Slovenije, GZS) a fost abolită în 2006. Doi ani mai târziu, era la 55% dintre angajatori (Glassner, 2013).

Asociația Patronatelor din Slovenia (Združenje delodajalcev Slovenije, ZDS) a fost prima asociație economică voluntară din Slovenia care a reprezentat și protejat interesele angajatorilor. Ea susține că jumătate din toți angajații din sectorul privat sunt angajați de peste 1.000 dintre membrii săi, reprezentând peste jumătate din capitalul total din Slovenia.

Numărul membrilor și densitatea organizațiilor patronale, 2012-2019 (%)

Note: * Procentul de angajați care lucrează într-o unitate care este membră a oricărei organizații patronale care este implicată în negocieri colective. n.a., nu este disponibil.

Principalele organizații patronale

Cele mai importante organizații intersectoriale ale angajatorilor din Slovenia sunt:

• GZS

• ZDS

• Camera de Comerț a Sloveniei (Trgovinska zbornica Slovenije, TZS)

• Camera Meșteșugurilor și Întreprinderilor Mici din Slovenia (Obrtno-Podjetniška zbornica Slovenije, OZS)

• Asociația Patronatelor din Meșteșuguri și Întreprinderi Mici din Slovenia (Združenje delodajalcev obrti in podjetnikov Slovenije, ZDOPS)

Există patru organizații patronale intersectoriale în Slovenia, care îndeplinesc pragul pentru a fi considerate reprezentative. Toate patru sunt implicate în negocieri colective intersectoriale și în structuri de dialog social bipartite și tripartite.

TZS acoperă doar sectorul comerțului și nu este implicat în negocieri colective transsectoriale, ci face parte din structura dialogului social tripartit.

Principalele organizații și confederații patronale

Surse: Eurofound, 2014a; ZDS (registrul membrilor); TZS (registrul membrilor); OZS (nedatat); GZS (registrul membrilor)

CES a fost instituit printr-un acord tripartit privind politica de remunerare în sectorul privat în iunie 1994. Prin acest acord, guvernul, organizațiile patronale și sindicatele au înființat un organism central pentru cooperarea tripartită în Slovenia. CES a contribuit în mod substanțial la punerea în aplicare cu succes a reformelor economice și sociale de bază și a procesului de tranziție, precum și la apropierea de UE și la integrarea în economia internațională. Mai mult, a ajutat la impunerea justiției sociale și a păcii sociale, care sunt considerate cruciale pentru o dezvoltare economică de succes. Domeniul de activitate al CES se referă în principal la relațiile de muncă, condițiile de muncă, legislația muncii, drepturile sociale și politica de ocupare a forței de muncă; alte probleme economice și sociale mai largi care îi privesc pe lucrători și familiile acestora; și interesele angajatorilor și politica guvernamentală.

Funcția principală a CES este consultativă, ceea ce înseamnă că participă activ la pregătirea legislației și a altor documente. De asemenea, poate emite propriul punct de vedere cu privire la diverse aspecte, cum ar fi documentele de lucru și proiectele de documente (inclusiv bugetul de stat și memorandumul bugetar).

CES are, de asemenea, o funcție de cvasi-negociere (deși nu participă la negocierea colectivă în sensul propriu), ceea ce înseamnă că "acordurile sociale", acordurile de politică de remunerare și alte acorduri tripartite sunt negociate în cadrul său.

Regulamentul de procedură modificat al CES a fost adoptat în ianuarie 2017. Fiecare partener este acum reprezentat de opt membri. Aceasta este o schimbare binevenită, deoarece reflectă numărul mai mare de sindicate.

Regulamentul de procedură al CES a fost modificat din nou în 2019. În cadrul activității sale, CES ar trebui, în calitatea sa de parte interesată importantă, să participe la elaborarea legislației în domeniile economic și social pe care îl tratează (înainte și în timpul dezbaterii publice a acestora), prin formularea de poziții, avize și recomandări privind documentele de lucru, proiectele și propunerile de acte, regulamente și ordine propuse de guvernul Republicii Slovenia.

Principalele organisme tripartite și bipartite

La nivel de întreprindere, există două canale de reprezentare: sindicatele întreprinderilor și comitetele de întreprindere/administratorii lucrătorilor. Rezultatele sondajului Eurofound din 2019 sugerează că delegații sindicali joacă un rol important în sistemul cu două canale din Slovenia. Rezultatele indică, de asemenea, că, acolo unde există forme duale de reprezentare, sindicatele tind să se concentreze mai ales pe negocierea colectivă, în timp ce comitetele de întreprindere sunt implicate în principal în informare și consultare. În Slovenia, există o delimitare a competențelor între comitetele de întreprindere și sindicate. Legislația prevede că dreptul lucrătorilor de a participa la conducere nu poate încălca drepturile și obligațiile sindicatelor și ale organizațiilor patronale de a proteja interesele membrilor lor.

Potrivit Eurofound (2009), structurile de reprezentare a angajaților din Slovenia au o acoperire medie spre ridicată în comparație cu întreaga Europă, 42 % dintre unitățile implicate în sondaj și 66 % dintre lucrători fiind acoperiți de o anumită formă de organism, iar alți 15 % dintre unitățile care utilizează reprezentarea atunci când este necesar. Sindicatele au cea mai mare prevalență a reprezentării pe un singur canal (23% din unități care acoperă 25% dintre angajați). În ceea ce privește acoperirea angajaților, reprezentarea pe două canale este cea mai răspândită (15% dintre unități cu 39% dintre angajați). Comitetele de întreprindere ca organisme reprezentative cu un singur canal sunt foarte rare și apar predominant în unități mai mici (4 % din unități, care acoperă doar 2 % din angajați).

Reglementarea acestor organisme este codificată atât prin lege, cât și prin contracte colective.

Reglementarea, componența și competențele organismelor