Istoric pentru Slovenia

Între 2012 și 2022, PIB-ul sloven a crescut substanțial, cu 25,92%. Această creștere a fost mai mare decât media UE-27 de 15,29 % pentru aceeași perioadă. Ratele șomajului pentru toate categoriile au scăzut. Cea mai mare scădere a fost cea a șomajului în rândul tinerilor, care a scăzut cu 10,7 puncte procentuale, de la 20,8% în 2012 la 10,1% în 2022. La 4%, rata șomajului total în Slovenia în 2022 a fost sub media UE de 6,2%. Între 2012 și 2022 s-a înregistrat o creștere a ocupării forței de muncă în rândul femeilor (6,4 puncte procentuale), la 72,9%. Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor a crescut cu 3,1 puncte procentuale în aceeași perioadă și s-a situat la 35,9% în 2022.

Institutul de Analiză și Dezvoltare Macroeconomică raportează că economia Sloveniei a cunoscut o revenire rapidă în 2021 cu ajutorul unor măsuri guvernamentale puternice care au menținut situația materială și financiară a populației relativ stabilă (IMAD, 2022). Măsurile luate pentru a atenua impactul pandemiei de COVID-19 au avut o contribuție importantă la redresarea rapidă a PIB-ului (care depășise deja nivelul de dinaintea crizei în 2021), deoarece au permis menținerea potențialului economic al țării în timp ce au fost puse în aplicare măsuri stricte de izolare.

Relațiile de muncă din Slovenia sunt reglementate de Legea privind raporturile de muncă (Zakon o delovnih razmerjih, Monitorul Oficial al Republicii Slovenia, nr. 21/2013). Nu au existat modificări majore ale legii în 2022.

În iunie 2017, guvernul a adoptat modificări ale Legii privind reglementarea pieței muncii (Zakon o urejanju trga dela) și ale Legii privind inspecția muncii (Zakon o inšpekciji dela, Monitorul Oficial al Republicii Slovenia, nr. 55/2017) după ce a ajuns în cele din urmă la un acord cu partenerii sociali. Modificările aduse legislației privind piața muncii acoperă diverse măsuri menite să activeze politicile privind piața muncii pentru șomeri, în timp ce modificările aduse legislației privind inspecția muncii includ noi competențe pentru inspectorii de muncă de a împiedica munca pe baza contractelor de drept civil și de a proteja lucrătorii în cazul în care angajatorul lor nu îi plătește la timp.

În mai 2014, a intrat în vigoare Legea privind prevenirea muncii nedeclarate și a ocupării forței de muncă (Zakon o preprečevanju dela in zaposlovanja na črno, Monitorul Oficial al Republicii Slovenia, nr. 32/2014).

Negocierea colectivă este reglementată de Legea privind contractele colective (Zakon o kolektivnih pogodbah, Monitorul Oficial al Republicii Slovenia, nr. 43/2006). Această lege reglementează părțile, conținutul și procedura de semnare a unei convenții colective, precum și forma, valabilitatea și rezilierea acesteia; soluționarea pașnică a conflictelor colective de muncă; și înregistrarea și publicarea contractelor colective. Reprezentarea sindicală este reglementată de Legea privind reprezentativitatea sindicatelor (Zakon o reprezentativnosti sindikatov, Monitorul Oficial al Republicii Slovenia, nr. 13/1993).

Relațiile industriale din Slovenia au prins rădăcini în anii 1870, când sindicatele au devenit entități juridice. La începutul secolului, existau 17 sindicate industriale. Sindicatele au fost centralizate după cel de-al Doilea Război Mondial, cu calitatea de membru obligatorie. Organizațiile patronale nu existau.

După schimbarea sistemului socio-economic și primele alegeri libere, a apărut treptat un sistem democratic de relații industriale cu negocieri colective libere. Un studiu realizat de Stanojević și Kanjuo Mrčela (2014) a constatat că natura relațiilor industriale din Slovenia se schimbă. Deși partenerii sociali au descris negocierile colective în Slovenia ca fiind mai mult cooperante decât conflictuale, aceștia au raportat, de asemenea, că există sectoare în care practic nu mai există dialog social. Acest studiu a confirmat concluziile unei analize anterioare a Eurofound (2013), care a arătat o deteriorare a dialogului social de la începutul crizei financiare (de exemplu, încălcări tot mai mari ale contractelor colective de către angajatori, tulburări în creștere în rândul lucrătorilor, un număr tot mai mare de greve și o creștere a intervențiilor guvernamentale unilaterale și pripite legate de condițiile de muncă din sectorul public). Cu toate acestea, partenerii sociali au semnat acordul social pentru perioada 2015-2016 în februarie 2015, după mulți ani de negocieri.

La începutul pandemiei de COVID-19, sindicatele s-au simțit excluse din dialogul social. Ei au subliniat că guvernul i-a ignorat complet și nu a luat în considerare propunerile lor atunci când a elaborat primul și al doilea pachet de măsuri pentru a atenua impactul economic al pandemiei. Unele propuneri sindicale au fost ulterior adoptate în pachete consecutive, dar guvernul a ignorat sindicatele când a venit vorba de problemele cheie. Asociația Sindicatelor Libere din Slovenia (Zveza Svobodnih Sindikatov Slovenije, ZSSS), cea mai mare confederație sindicală, susține că guvernul a încălcat regulile Consiliului Economic și Social al Republicii Slovenia (Ekonomsko-socialni svet, ESC) în procesul de adoptare a măsurilor ca răspuns la pandemia COVID-19. Cele mai mari sindicate au demisionat în semn de protest din acest organism în mai 2021. Au decis să facă acest pas pentru că guvernul a adoptat legi fără consultarea partenerilor sociali. În iulie 2022, după alegerile CES, partenerii sociali s-au reunit și au semnat preambulul acordului privind relansarea dialogului social. Acest preambul menționează că dialogul social este un atu democratic important, esențial pentru dezvoltarea Sloveniei, bunăstarea cetățenilor, pacea socială și reconstruirea încrederii între partenerii sociali. Noul președinte al CES a subliniat importanța reînnoirii dialogului social și a parteneriatului social.