Tineretul

30 Iunie 2022

„Tinerețe” este termenul folosit pentru a descrie perioada dintre copilărie și maturitate. Poate părea o definiție flexibilă, însă se folosește chiar și în termeni de politici, pentru a se face referire la grupe de vârstă specifRead more

„Tinerețe” este termenul folosit pentru a descrie perioada dintre copilărie și maturitate. Poate părea o definiție flexibilă, însă se folosește chiar și în termeni de politici, pentru a se face referire la grupe de vârstă specifice. Asigurarea unui mediu favorabil în care tinerii să crească, să învețe și să lucreze este un obiectiv-cheie pentru Europa și pentru Eurofound, însă unul care se confruntă cu provocări deosebite. De-a lungul timpului, politicile de la nivelul UE s-au concentrat în mod deosebit asupra tinerilor, iar acest lucru este valabil mai ales în prezent. 

Read less

Informări recente

Watch the webinar: A better Europe for young people – What matters most?

Joint webinar - European Commission’s DG for Education and Culture (DG EAC), Eurofound and the International labour...

Eurofound discusses latest research with President of Ireland

Eurofound’s Executive Director, Ivailo Kalfin, and Deputy Director, Maria Jepsen, met with President Michael D Higgins...

Eurofound and IIEA discuss labour market change and future of work

The Directors and senior staff of Eurofound and the Institute of European Affairs (IIEA) met at Eurofound, Dublin on 2...

Contextul UE

Top

Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și problemele care îi afectează pe aceștia rămân prioritare pe agenda de politici a UE și există îngrijorări serioase că tinerii se vor număra printre principalele victime ale impactului social și economic al crizei provocate de pandemia de COVID-19.Read more

Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și problemele care îi afectează pe aceștia rămân prioritare pe agenda de politici a UE și există îngrijorări serioase că tinerii se vor număra printre principalele victime ale impactului social și economic al crizei provocate de pandemia de COVID-19. După ce tinerii au plătit deja prețul cel mai mare pentru recesiunea precedentă, pentru a evita ca istoria să se repete, Comisia Europeană a propus consolidarea Garanției pentru tineret, ca instrument concret de politică menit să contracareze problemele legate de ocuparea forței de muncă și consecințele sociale provocate de pandemia de COVID-19. Acest demers urmărește să asigure că toți tinerii cu vârsta de până la 30 de ani primesc o ofertă de bună calitate în ceea ce privește angajarea, continuarea educației, intrarea în ucenicie sau efectuarea unui stagiu, în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la absolvirea unei forme de învățământ formale.

Această inițiativă se bazează pe acțiunile anterioare la nivel european. Comunicarea Comisiei din 2016 intitulată „Investiția în tinerii Europei” a avut ca scop să sprijine tinerii sub forma unui Pachet pentru tineri. Pachetul susține oportunități mai bune de acces la un loc de muncă, prin Garanția pentru tineret și prin Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, lansată în 2013, oportunități mai bune prin educație și formare profesională, precum și oportunități mai bune de solidaritate, mobilitate în scop educațional și participare.

Ca parte a acestui efort, cea mai recentă Strategie a UE pentru tineret (2019–2027), adoptată la 26 noiembrie 2018, stabilește cadrul pentru cooperarea cu statele membre în domeniul politicilor de tineret ale acestora. Activitățile sunt grupate în trei domenii de acțiune principale, în jurul cuvintelor „implicare”, ”conectare” și ”abilitare”.

În ianuarie 2020, Comisia și-a prezentat comunicarea intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste”. Aceasta a pregătit calea către un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, care reiterează angajamentul UE față de Garanția pentru tineret.

Deoarece s-a constatat că tinerii erau printre cei mai vulnerabili la impactul social și economic puternic provocat de pandemia de COVID-19 și de măsurile restrictive, în iulie 2020 Comisia a lansat un Pachet de sprijin pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, structurat în jurul a patru componente, pentru a oferi o „punte către locuri de muncă” pentru generația viitoare. Comisia a înaintat o propunere de Recomandare a Consiliului privind „O punte către locuri de muncă - consolidarea Garanției pentru tineret”, în vederea înlocuirii recomandării din 2013. Această inițiativă este legată de nevoile companiilor de a oferi competențele necesare, în special pentru tranziția verde și cea digitală. Aceasta extinde intervalul de vârstă acoperit de Garanția pentru tineret, de la 15-24 de ani la 15-29 de ani. Pachetul include și o propunere care vizează educația și formarea profesională, un impuls nou pentru ucenicii și măsuri suplimentare care să sprijine ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.

Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, propus de Comisia Europeană în martie 2021, și urmat de o declarație în cadrul Summitului social de la Porto din mai 2021, a introdus ținte noi și ambițioase pentru tineri, cum ar fi reducerea procentului de tineri cu vârsta între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (categoria NEET) de la 12,6 % (2019) la 9 % până în 2030.

Activitatea Eurofound în domeniul tineretului este legată de prioritatea Comisiei pentru perioada 2019-2024 privind o economie în serviciul cetățenilor și este foarte relevantă în acest caz.

Read less

Cercetare

Top

Youth infographic
Infografic

Eurofound a desfășurat numeroase activități privind problemele legate de tineret și ocuparea forței de muncă, calitatea vieții și coeziunea socială. În contextul crizei economice și sociale care a urmat pandemiei de COVID-19, continuă analiza problemelor care îi afectează pe tineri în mai multe domenii, cu precădere ocuparea forței de muncă și piața muncii, condițiile de viață și calitatea vieții, precum și accesul la serviciile publice.

COVID-19 și impactul său asupra tinerilor

Sondajul unic realizat de Eurofound online, Viața, munca și COVID-19, oferă o perspectivă asupra impactului pandemiei asupra vieții oamenilor, inclusiv asupra tinerilor, cu scopul de a-i ajuta pe responsabilii de elaborarea politicilor să modeleze răspunsul la criză. Realizat în mai multe etape, sondajul permite compararea provocărilor cu care se confruntă tinerii în diferitele etape ale vieții în timpul pandemiei.

Pe baza acestei cercetări, Eurofound a analizat impactul COVID-19 asupra tinerilor din UE în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, situația lor economică, excluziunea socială, sănătatea psihică și încrederea în instituții. Cercetarea oferă o imagine de ansamblu a măsurilor politice puse în aplicare pentru a reduce impactul economic și social al pandemiei asupra tinerilor.

Criza din perioada 2008-2013 și locurile de muncă

În urma crizei din perioada 2008-2013, șomajul în UE a atins niveluri alarmante, ajungând la 20 % în cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani și chiar la niveluri mai mari în unele state membre. Cu ajutorul Garanției pentru tineret și al altor măsuri, șomajul în rândul tinerilor s-a redresat în ultimii ani, ajungând în cele din urmă în 2019 la nivelurile de dinaintea crizei. Cu toate acestea, rămân întrebări cu privire la găsirea locurilor de muncă și la modul în care pot fi ajutați tinerii, în special cei care nu s-au implicat pe piața muncii o perioadă îndelungată. Garanția pentru tineret consolidată va fi esențială în acest sens pentru a reacționa la criza provocată de pandemia de COVID-19 și pentru a evita o nouă creștere accentuată a șomajului în rândul tinerilor. Cercetarea recentă realizată de Eurofound oferă o gamă largă de contribuții la dezvoltarea politicii pentru tineret, având în vedere:

  • tinerii aflați în șomaj o perioadă îndelungată
  • sprijinul acordat tinerilor pentru demararea de activități economice
  • spiritul antreprenorial al tinerilor în Europa
  • cartografierea tranziției tinerilor în Europa
  • tineretul și munca, precum și indicatorii de politică meniți să îmbunătățească acest aspect al vieții tinerilor
  • sprijinirea tinerilor lucrători pe durata crizei și contribuția partenerilor sociali și a autorităților publice
  • experiențele Garanției pentru tineret în Finlanda și Suedia
  • tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare

Obiectivul cercetării a fost adaptat recent pentru a examina efectele COVID-19 asupra tinerilor din Europa.

Categoria NEET și excluziunea

Pe lângă rata mare a șomajului, începând cu anul 2008, statele membre se confruntă cu impactul disproporționat al recesiunii asupra tinerilor sub 30 de ani, chiar și asupra absolvenților de studii superioare. Numărul celor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu erau încadrați profesional și nu urmau niciun program educațional sau de formare (NEET) a crescut rapid după 2008, dar a scăzut din nou începând cu 2014, revenind până în 2018 la nivelurile de dinaintea crizei. Cu toate acestea, ratele au rămas mari în unele state membre, în special în Italia și Grecia. Eurofound încearcă să înțeleagă consecințele economice și sociale ale neimplicării tinerilor pe piața muncii și în învățământ.

Cercetările privind impactul COVID-19 asupra tinerilor s-au axat pe situația economică și socială a tinerilor la începutul pandemiei, în special a celor din categoria NEET. Acestea descriu participarea tinerilor pe piața muncii în perioada 2007-2020 și analizează caracteristicile și diversitatea tinerilor din categoria NEET.

Unii tineri se confruntă cu dificultăți deosebite în accesarea locurilor de muncă: de exemplu, persoanele cu dizabilități sau cu alte probleme de sănătate sunt cu 40 % mai predispuse să devină NEET decât altele. O politică de incluziune activă este considerată cea mai potrivită pentru abordarea acestor dificultăți. Eurofound a analizat politica de incluziune activă pentru tinerii cu dizabilități sau cu alte probleme de sănătate din 11 state membre ale UE.

Dimensiunea tineretului în sondajele Eurofound

Dimensiunea tineretului este relevantă pentru multe domenii ale cercetării Eurofound, inclusiv pentru sondajele sale.

Sondajul online Viața, munca și COVID-19, realizat în mai multe etape în 2020 și 2021, explorează impactul pandemiei asupra grupelor de vârstă. Printre subiectele care îi afectează pe tineri se numără pierderea și insecuritatea locului de muncă, sănătatea psihică, excluziunea socială și optimismul cu privire la viitor, experiențele cu educația online, încrederea în instituții și accesul la serviciile publice. Constatările arată că tinerii sunt din nou grav afectați de impactul social și economic al unei noi crize.

Sondajul european privind calitatea vieții (EQLS) 2016 a constatat diferențe importante între grupele de vârstă în ceea ce privește calitatea vieții, incluziunea socială, calitatea societății și accesul la serviciile publice. Datele EQLS au fost utilizate și pentru a elabora o notă strategică privind situația socială a tinerilor în Europa.

Sondajul european privind condițiile de muncă (EWCS) 2010 a arătat că anumite aspecte ale condițiilor de muncă ale lucrătorilor tineri (sub 25 de ani) diferă considerabil de cele specifice lucrătorilor în vârstă. Datele obținute din EWCS 2015 au arătat că diferența în materie de competențe între lucrătorii mai tineri și cei în vârstă se reduce treptat.

Sondajul online Viața, munca și COVID-19 al Eurofound a inclus diferite întrebări din sondajele EQLS și EWCS, adaptate după caz în scopul sondajului.

Read less

Mesaje-cheie

Top
  • Tinerii au suferit consecințe economice și sociale majore ca urmare a creșterii vertiginoase a șomajului începând cu 2008. Pierderile economice pe care le suportă UE din cauza numărului atât de mare de tineri care nu sunt încadrați pe piața muncii și se află în afara sistemului de educație sunt estimate la peste 153 de miliarde de euro pe an.
  • Criza din perioada 2008-2013 a evidențiat faptul că tinerii sunt mai vulnerabili la recesiunea economică decât alte grupe de vârstă. Șomajul în rândul tinerilor a depășit 40 % în multe țări ale UE, iar ponderea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (categoria NEET) a atins un maxim istoric de 16 % din întreaga populație a UE cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani.
  • În ciuda eforturilor UE și ale statelor membre la nivel de politici de a sprijini tinerii în urma crizei financiare din 2008, tinerii au fost, de asemenea, cei mai afectați de pierderea locurilor de muncă în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Suprareprezentați în sectoarele cele mai afectate de restricțiile pandemice și mai susceptibili de a lucra cu contracte temporare sau cu fracțiune de normă, 12 % din tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani care au răspuns la cel puțin două etape ale sondajului online Viața, munca și COVID-19 au declarat că și-au pierdut locul de muncă, iar 12 % din studenți s-au confruntat, de asemenea, cu șomajul.
  • Tinerii șomeri sau inactivi au fost cei mai predispuși să se confrunte cu insecuritatea locuinței decât alte grupuri în timpul pandemiei (17 % în primăvara anului 2021) și au raportat dificultăți în a se descurca cu cheltuielile (43 %), precum și faptul că nu aveau economii (39 %); cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre tineri au declarat că locuiesc cu părinții lor, ceea ce le-a oferit o anumită siguranță. Dacă tinerii nu pot participa activ la educație și pe piața muncii, există un risc mare de lipsă de implicare pe termen lung a acestora, cu consecințe grave pentru viitorul lor și al societății.
  • Criza provocată de pandemia de COVID-19 a avut un impact disproporționat asupra satisfacției personale și a sănătății psihice a tinerilor în comparație cu grupurile mai în vârstă. Acest aspect a cunoscut o îmbunătățire între primăvara și vara anului 2020, când s-au atenuat restricțiile de deplasare a persoanelor, dar a scăzut până la punctul său minim în primăvara anului 2021, când s-a revenit la restricții și la închiderea școlilor, ceea ce a contribuit la o scădere a satisfacției personale și a sănătății psihice, aproape două treimi dintre tineri fiind expuși riscului de depresie.
  • Încrederea tinerilor în instituții în general a rămas, de asemenea, mai mare comparativ cu alte grupuri, în ciuda faptului că ei au fost cel mai grav afectați de criza provocată de pandemia de COVID-19 în ceea ce privește sănătatea psihică și ocuparea forței de muncă. Va fi important ca responsabilii de elaborarea politicilor să se bazeze pe acest capital social și să se asigure că investițiile în tineret rămân o prioritate pe agenda de politici a UE.
  • A fost introdusă o gamă largă de măsuri pentru a-i sprijini pe tineri în timpul pandemiei. Printre acestea se numără Garanția europeană pentru tineret consolidată, inițiativele naționale pentru a-i menține pe tineri în sistemul de educație și măsuri de reducere a barierelor în calea sprijinului financiar existent și a protecției sociale specifice pentru tineri; totuși, multe dintre aceste răspunsuri de politică au fost temporare. Pentru a asigura o mai mare reziliență în cursul crizelor viitoare, va fi esențial ca responsabilii de elaborarea politicilor să acorde prioritate măsurilor pe termen lung pentru tineri, cum ar fi îmbunătățirea permanentă a accesului la muncă și la ucenicie și măsuri de creștere a securității locurilor de muncă.
Read less

Publicații și date

Top

Secțiunile de mai jos oferă acces la o gamă largă de publicații, date și lucrări în derulare privind acest subiect. 

  • Publicații (162)
  • Date
  • Activități în derulare (1)

Date

Linkurile de mai jos duc la pagini cu date despre acest subiect.

Activități în derulare

Cercetările legate de acest subiect continuă pe o varietate de teme, care sunt evidențiate mai jos, cu linkuri către titlurile viitoare.

Intergenerational dynamics over time

Publication Aprilie 2023