Calitatea societății
Calitatea societății are un impact major asupra bunăstării și calității vieții. În urma crizei economice mondiale, încrederea europenilor în societate și în instituțiile sale a scăzut, provocând îngrijorări cu privire la insecuritatea economică și socială, inegalitățile percepute, tensiunile sociale și lipsa de echitate. Odată cu redresarea economică, încrederea în instituții și-a revenit și ea. Cu toate acestea, îmbunătățirea țesutului social și implicarea cetățenilor rămân semnificative atât pentru calitatea vieții individuale, cât și pentru reziliența societății în ansamblu.
Găsiți mai jos cel mai recent conținut pe această temă.
The roots of Europe's mental health crisis run deep
This article looks at the trends, the groups at risk, the services and policies in the area of mental health. The European Commission’s communication on a comprehensive approach to mental health, adopted in June 2023, aims to place mental health on an equal footing with physical health and ensure a new, cross-sectoral approach to mental health issues. But, solutions must be sought not only narrowly within mental health care, but also in improving living and working conditions and facilitating social and economic inclusion.Quality of life in the EU in 2024: Results from the Living and Working in the EU e-survey
Eurofound’s e-survey captures the situation of European respondents and their post-pandemic concerns. This factsheet outlines the most recent data on the main challenges faced by Europeans, with a particular emphasis on the rising cost of living, health and mental health, access to healthcare services, work–life balance, and changes in telework opportunities. View the publication or read the findings in digital format via the related content.
Monitorizarea disparităților geografice: Convergența regională
Acest raport analizează "dreptul de a rămâne" în toate regiunile UE, explorând de ce unele comunități prosperă, în timp ce altele scad. Analizând problema în șase aspecte critice – accesul la servicii esențiale, oportunitățile de pe piața muncii, calitatea mediului, conectivitatea digitală, disponibilitatea locuințelor și eficacitatea instituțională – cercetarea cartografiază combinația de factori care fie îi încurajează pe oameni să rămână, fie îi îndepărtează.Aceasta este o selecție a celor mai importante rezultate pentru acest subiect.
16 November 2022
Maintaining trust during the COVID-19 pandemic
The report examines how citizens’ trust in institutions – including national governments, the EU, science and the media – evolved during the COVID-19 pandemic in 2020 and 2021. The role of the media is analysed, in particular the relationship between the use of social media and trust and the impact of misinformation (incorrect or misleading information) and disinformation (deliberately deceptive information) during the crisis period. Based on an extensive literature review, the report describes the consequences of COVID-19 policy measures, with a focus on citizens’ trust in their national institutions and in the EU. The report outlines the dynamics of trust and discontent in the context of the pandemic, including the influence of the vaccination roll-out.
9 November 2021
Impact of COVID-19 on young people in the EU
Following a long recovery from the economic crisis (2007–2013), young people in the EU proved to be more vulnerable to the effects of the restrictions put in place to slow the spread of the COVID-19 pandemic. Young people were more likely than older groups to experience job loss, financial insecurity and mental health problems. They reported reduced life satisfaction and mental well-being associated with the stay-at-home requirements and school closures. While governments responded quickly to the pandemic, most efforts to mitigate the effects of restrictions were temporary measures aimed at preventing job loss and keeping young people in education. This report explores the effects of the pandemic on young people, particularly in terms of their employment, well-being and trust in institutions, and assesses the various policy measures introduced to alleviate these effects.
16 September 2021
Towards the future of Europe: Social factors shaping optimism and pessimism among citizens
For more than a decade, uncertainty about the future in most parts of the EU has been growing. Many people believe society is in decline and this has given rise to a general sense of pessimism. Is there a link between the rising popularity of anti-establishment parties and increasing pessimism? These negative sentiments could adversely affect the political climate within individual Member States and also undermine the legitimacy of the European project. This report identifies the key drivers of people’s perceptions about the future and explores whether optimists and pessimists differ in their socioeconomic, cultural and political characteristics. To examine the extent to which optimists and pessimists behave and feel differently, the report looks at their socioeconomic and sociopolitical profiles. Finally, it explores how the level of optimism differs in the Member States in relation to country context. The analyses use data from before the COVID-19 pandemic, and the results demonstrate the importance of monitoring how people’s feelings about the future evolve during the recovery from the crisis.
30 March 2021
Wealth distribution and social mobility
This report explores the distribution of household wealth in the EU Member States and analyses the role of wealth in social mobility. Using data from three datasets (the Household Finance and Consumption Survey, the Survey of Health, Ageing and Retirement in Europe and the Luxembourg Wealth Study), it focuses on wealth per household member. Wealth composition is compared across social groups and countries, and the role of housing assets in wealth distribution and negative wealth is assessed. The findings show that parental background, including parental wealth, has an impact on educational and wealth mobility. In order to promote equality of opportunities in terms of access to education and housing, the impact of wealth inequalities, including differences in parental wealth, should be counterbalanced. The report also suggests that regularising wealth declaration in the EU could be a way of promoting social justice by minimising hidden wealth and combating tax evasion.
27 January 2020
What makes capital cities the best places to live?
Quality of life data show that in most countries, the capital city has advantages compared to the regions outside the capital. In light of the continued growth of capital city populations and the concentration of resources within them, this policy brief explores the source of the advantages of capital cities in quality of life. Are these advantages mostly related to specific demographics that these cities nurture and attract? Or do these advantages stem from opportunities that major cities provide due to their scale and economic growth?
The policy brief aims to clarify why policy should focus on both the economy and society when it comes to advancing economic, social and territorial cohesion.
12 November 2018
Social cohesion and well-being in Europe
This report provides an analysis of European societies in terms of social cohesion – in particular, social tensions, perceived social exclusion and community engagement are explored as key dimensions. It analyses the links between societal characteristics (quality of society) and well-being of different social groups. The analysis looks at how perceived levels of societal tensions have changed in European societies over time (2003–2016). It also examines which dimensions of social cohesion are most important for individual well-being. The report is based on data from Eurofound’s European Quality of Life Survey 2016, the fourth survey since 2003.
Cercetătorii Eurofound oferă expertiză și pot fi contactați pentru întrebări sau solicitări din partea mass-mediei.
Daphne Ahrendt
Senior research managerDaphne Ahrendt este manager principal de cercetare în cadrul unității de politici sociale din cadrul Eurofound. De când s-a alăturat Eurofound în 2013, activitatea sa a acoperit o gamă largă de domenii de politică socială. În prezent, ea coordonează activitatea de gestionare și dezvoltare a sondajelor Eurofound și conduce pregătirea și analiza sondajelor electronice privind COVID-19. Daphne are peste 20 de ani de experiență ca cercetător lucrând la sondaje internaționale, lucrând anterior în cadrul Unității Eurobarometru din cadrul Comisiei Europene și la Centrul Național de Cercetare Socială din Londra, unde a lucrat la Programul internațional de sondaje sociale. Daphne deține o diplomă de master în politici de justiție penală de la London School of Economics și o diplomă de licență în științe politice de la Universitatea de Stat din San Francisco.
Massimiliano Mascherini
Head of UnitMassimiliano Mascherini este șeful unității de politici sociale la Eurofound din octombrie 2019. S-a alăturat Eurofound în 2009 ca manager de cercetare, proiectând și coordonând proiecte privind ocuparea forței de muncă a tinerilor, NEET-uri și egalitatea de gen. În 2017, a devenit manager senior de cercetare și a condus noi cercetări privind monitorizarea convergenței în UE. În plus, a condus conceptualizarea Sondajului European privind Calitatea Vieții 2026. În 2025, a primit premiul Brendan Walsh pentru cea mai bună lucrare publicată în Economic and Social Review. Anterior, a fost ofițer științific la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene. A studiat la Universitatea din Florența, unde s-a specializat în științe actuariale și statistice și a obținut un doctorat în Statistică Aplicată. În 2014, a obținut o calificare științifică ca profesor asociat de Statistică Socială și Demografie la Ministerul Universitar și Cercetării din Italia. A fost cercetător invitat la Universitatea din Sydney și la Universitatea Aalborg și profesor invitat la Academia Pontificală de Științe Sociale.
Această secțiune oferă acces la tot conținutul care a fost publicat pe acest subiect.
