Salariul minim

8 Septembrie 2022

Image of young female worker in a café

Termenul „salariu minim” se referă la diferite restricții de reglementare cu privire la suma minimă pe care angajatorii o pot plăti lucrătorilor. Salariile minime prevăzute de lege sunt reglementate de legi sau norme oficialeRead more

Termenul „salariu minim” se referă la diferite restricții de reglementare cu privire la suma minimă pe care angajatorii o pot plăti lucrătorilor. Salariile minime prevăzute de lege sunt reglementate de legi sau norme oficiale. Salariul minim convenit la nivel colectiv este stipulat în contractele colective de muncă încheiate între sindicate și angajatori.

Read less

Informări recente

Minimum wages pilot project

Following a request from the European Parliament and decision from the European Commission, Eurofound is carrying out a...

How to ensure adequate minimum wages in an age of inflation

Minimum wages have risen significantly in 2022, as the EU Member States leave behind the cautious mood of the pandemic...

Contextul UE

Top

Minimum wages infographic
Infografic

Majoritatea statelor membre UE au un salariu minim național prevăzut de lege, deși nivelul, mecanismele de ajustare și acoperirea acestuia diferă. Austria, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia au salarii minime stabilite prin contracte colective de muncă, în timp ce Cipru are salarii prevăzute de lege pentru diferite ocupații.

Instituțiile UE au proclamat împreună Pilonul european al drepturilor sociale în noiembrie 2017, prezentând angajamentul UE de a asigura salarii echitabile pentru lucrători. Acest lucru include asigurarea unor salarii adecvate pentru lucrători, care să le permită acestora și familiilor lor să aibă un nivel de trai decent, protejând capacitatea lucrătorilor cu un nivel scăzut de calificare și a tinerilor de a găsi un loc de muncă și făcând totodată ca munca să devină atractivă din punct de vedere financiar.

Noua Comisie Europeană, care a preluat mandatul în decembrie 2019, a reiterat acest angajament, punând pe agendă o inițiativă privind o reformă prin care să se stabilească un salariu minim la nivelul UE. Viziunea Comisiei pentru o Europă socială puternică pregătește calea pentru punerea în aplicare a unui Pilon european al drepturilor sociale . La 28 octombrie 2020, Comisia a prezentat o propunere de directivă a UE privind salariile minime adecvate, în urma a două runde de consultări cu partenerii sociali în februarie și iunie. Obiectivul este ca până în 2024 toți lucrătorii din UE să încaseze un salariu corect și adecvat, indiferent unde locuiesc.

Activitatea Eurofound în materie de salarii minime are legătură cu prioritatea Comisiei pentru perioada 2019-2024 privind o economie în serviciul cetățenilor.

Read less

Cercetare

Top

Eurofound furnizează actualizări periodice cu privire la salariile din UE, inclusiv un studiu anual despre modul în care a crescut rata salariului minim în UE (precum și în Norvegia și Regatul Unit), analizând modul în care guvernele naționale și partenerii sociali se angajează în stabilirea unorRead more

Eurofound furnizează actualizări periodice cu privire la salariile din UE, inclusiv un studiu anual despre modul în care a crescut rata salariului minim în UE (precum și în Norvegia și Regatul Unit), analizând modul în care guvernele naționale și partenerii sociali se angajează în stabilirea unor noi cote. De asemenea, este analizată noțiunea de salariu de subzistență, menit să garanteze lucrătorilor și familiilor acestora un nivel decent de trai și participare socială, ca răspuns la veniturile insuficiente pentru multe gospodării care se bazează pe rata salariilor minime prevăzute de lege în prezent.

Creșterea salariilor

Analiza anuală privind salariile minime pentru 2021 rezumă modul în care au fost stabilite ratele salariului minim pe parcursul anului 2020 – anul marcat de pandemia de COVID-19. Raportul analizează dificultățile cu care se confruntă factorii de decizie de la nivel național și modul în care au reacționat la provocările generate de consecințele economice și sociale ale pandemiei când au luat decizii cu privire la salariul minim. Acesta prezintă măsura în care salariile minime au fost menționate în măsurile de sprijin luate în contextul epidemiei de COVID-19. Analizează progresele înregistrate în ceea ce privește inițiativa UE privind salariile minime adecvate și prezintă reacțiile partenerilor sociali de la nivelul UE și ale factorilor de decizie de la nivel național.

Într-un studiu anterior privind salariile din Europa în secolul 21 Eurofound a explorat implicațiile unui scenariu ipotetic al unui salariu minim coordonat la nivelul UE și stabilit la 60 % din salariul mediu național.

Impactul pandemiei de COVID-19 asupra salariaților cu salarii mici

Este posibil ca pandemia de COVID-19 să influențeze dezbaterea în curs privind salariul minim, deoarece mulți lucrători care furnizează servicii esențiale în timpul pandemiei se află în partea inferioară a scării de salarizare, cum ar fi lucrătorii din comerțul cu amănuntul, din lanțurile de aprovizionare cu alimente sau din rolurile de îngrijire. Alți lucrători cu salarii mici, cum ar fi lucrătorii din sectorul serviciilor de cazare și al alimentației sau din sectorul serviciilor de agrement și divertisment au fost primii afectați de șomaj. Odată cu creșterea șomajului, este important să observăm cum pot contribui salariile minime la combinarea de politici pe care guvernele și partenerii sociali le aplică în prezent pentru a amortiza impactul economic și social. Sondajul electronic Eurofound privind Viața, munca și pandemia de COVID-19 arată că aproape jumătate dintre gospodării se luptă deja să supraviețuiască. Salariile minime ar putea juca un rol politic în stabilizarea veniturilor.

Salariul minim și salariul de subzistență

Majoritatea țărilor din UE au un salariu minim garantat. Un concept înrudit, dar diferit, este cel al salariului de subzistență, care este un salariu conceput pentru a asigura un nivel de trai de bază, dar acceptabil pentru angajatul în cauză (și, în unele cazuri, pentru persoanele din gospodărie aflate în întreținerea acestuia). Rata venitului de subzistență se bazează pe o evaluare detaliată, actualizată periodic, a serviciilor și bunurilor de bază necesare pentru un astfel de nivel de trai și este menită parțial să reflecte caracterul neadecvat al salariului minim prevăzut de lege în acest scop. Campaniile privind salariul de subzistență sunt în general voluntare și se bazează pe coaliții ale unor grupuri de interese, sindicate și angajatori care lucrează împreună. Aceste campanii pot avea un rol de reprezentare a unui interes (Irlanda), precum și un rol de acreditare (Regatul Unit), în acesta din urmă organizațiile fiind acreditate oficial ca angajatori care asigură salarii de subzistență. În conformitate cu dispozițiile privind salariul echitabil stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale, cercetarea Eurofound își propune să ofere responsabililor de elaborarea politicilor un ghid practic pentru noțiunea de salariu de subzistență.

Proiectul-pilot privind modificarea salariului minim

La solicitarea Parlamentului European și a Comisiei, Eurofound va derula un proiect-pilot privind modificarea salariului minim în UE din 2021 până în 2023. Pentru mai multe informații, consultați secțiunea „Activitatea în curs” de mai jos.

Read less

Publicații-cheie de-a lungul anilor

Show more (12)

Mesaje principale

Top

· Femeile sunt suprareprezentate în rândul lucrătorilor cu salariu minim în aproape toate statele membre, indiferent de modul în care sunt definiți angajații cu salariu minim.

Read more

· Femeile sunt suprareprezentate în rândul lucrătorilor cu salariu minim în aproape toate statele membre, indiferent de modul în care sunt definiți angajații cu salariu minim.

· Unul din 10 lucrători din UE a obținut venituri apropiate de salariul minim (+/- 10%) în 2017.

· În 2019, multe țări din UE au dezbătut o creștere substanțială suplimentară a salariilor minime după 2020, parțial în raport cu o țintă relativă, parțial în termeni absoluți.

· Atunci când comparăm salariile minime prevăzute de lege cu salariile medii ale tuturor lucrătorilor, constatăm că, de la începutul mileniului curent, salariile minime prevăzute de lege au devenit mai echitabile în comparație cu salariile celorlalți lucrători.

· În ciuda acestei tendințe ascendente, salariile minime din majoritatea țărilor rămân sub 60 % sau chiar sub 50 % din salariile medii. Aceasta este situația în special în statele membre centrale și estice din UE, care au început de la niveluri relative foarte scăzute la începutul mileniului și continuă să aibă ținte de aproximativ 50 % sau sub această valoare în reglementările privind salariul minim.

· În general, 7 din 10 lucrători cu salarii minime raportează cel puțin o dificultate în satisfacerea necesităților, comparativ cu mai puțin de 5 din 10 în rândul celorlalți lucrători; aceste cifre variază însă mult de la un stat la altul. De exemplu, mai puțin de 10 % din lucrătorii cu salarii minime din Danemarca, Finlanda, Germania și Suedia consideră că au dificultăți mari sau foarte mari, comparativ cu 50 %-60 % în Bulgaria, Croația și Cipru și 80 % în Grecia.

· Guvernele din toată Europa reacționează prin măsuri de stabilizare a veniturilor pentru persoanele afectate de criza provocată de pandemia de COVID-19. Salariile minime pot avea, în mixul de politici, rolul de a stabiliza veniturile și, prin urmare, pot să contracareze recesiunea provocată de o spirală descendentă.

· Baza de date EU PolicyWatch a Eurofound arată, de asemenea, că guvernele s-au referit adesea la salariul minim prevăzut de lege atunci când au stabilit pragurile superioare sau inferioare pentru nivelul prestațiilor de sprijin pentru venit, cum ar fi cele pentru reducerea timpului de muncă.

· În special sectoarele și ocupațiile cu număr mai mare de lucrători cu salariu minim, puternic afectate de pandemia de COVID-19 – lucrătorii din agricultură (15 % lucrători cu salariu minim în acest sector și aproximativ 20 % în cazul anumitor locuri de muncă din agricultură), comerțul cu amănuntul (13 %) sau personalul de curățenie și care asigură servicii personale (25 %) – sunt printre cele care au menținut societatea funcțională în perioadele de distanțare socială și de limitare a mișcării persoanelor.

· Alte sectoare și ocupații cu un număr mai mare de lucrători cu salariu minim – în special cei din sectorul serviciilor de cazare și al ospitalității (16 %), artă, divertisment, recreere sau munca în gospodăriile casnice (14 %) ori lucrătorii care asigură servicii personale (16 %) – au fost printre cele care au resimțit efectele măsurilor de sănătate publică încă de la debutul pandemiei de COVID-19.

Read less

Publicații și date

Top

Secțiunile de mai jos oferă acces la o gamă largă de publicații, date și lucrări în derulare privind acest subiect. 

  • Publicații (153)
  • Date
  • Activități în derulare (1)

Activități în derulare

Research continues in this topic on a variety of themes, which are outlined below with links to forthcoming titles. 

Pilot project on minimum wages

Following a request from the European Parliament and decision from the European Commission, Eurofound will carry out a pilot project on the 'Role of the minimum wage in establishing the Universal Labour Guarantee' in the EU from 2021 to 2023. The purpose of this pilot project is to provide data and research evidence that will feed into the monitoring of the European Commission’s initiative on adequate minimum wages. The main objectives will be examined in three distinct modules:

  • Module 1: Enforcement of minimum wages and compliance – providing a measurement of compliance with minimum wage regulation and discussing the methodological and policy issues related to this measurement
  • Module 2: Database on minimum wage rates applicable to low-paid jobs – building a database on minimum wages in collective agreements
  • Module 3: Minimum tariffs in collective agreements – to verify the presence of minimum tariffs for self-employed in collective agreements