Impactul salariilor minime naționale asupra negocierilor colective și a salariilor pentru lucrătorii cu salarii mici

Există o dezbatere în curs de desfășurare cu privire la faptul dacă salariile minime naționale și negocierile salariale colective se consolidează sau se slăbesc reciproc. Acest raport de cercetare oferă dovezi empirice despre modul în care modificările salariilor minime naționale afectează salariile minime convenite colectiv și salariile reale și modul în care acestea pot afecta negocierile colective în anumite sectoare prost plătite. Raportul combină analiza cantitativă (bazată pe diverse baze de date) și analiza calitativă (bazată pe 39 de interviuri semistructurate efectuate cu experți, factori de decizie politică și parteneri sociali din șase țări și două sectoare cu salarii mici).

Contextul politic

Directiva UE privind salariul minim, adoptată în octombrie 2022, urmărește să asigure salarii minime legale adecvate, să promoveze negocierile colective salariale și să îmbunătățească accesul efectiv al lucrătorilor la protecția salariului minim. Termenul limită pentru transpunerea directivei în legislația națională a expirat în noiembrie 2024, dar a influențat evoluțiile în ceea ce privește stabilirea salariului minim legal la nivel național de la adoptarea sa. Salariile minime legale naționale au crescut semnificativ în raport cu salariile reale în ultimii ani în multe state membre. În plus, criteriul de referință pentru o acoperire adecvată a negocierilor (80 %) a modelat deja discuțiile privind reforma negocierilor colective în unele țări. Aceste evoluții pot avea un impact asupra interacțiunii dintre salariile minime naționale și salariile convenite colectiv în diferite moduri.

Principalele constatări

Impactul modificărilor aduse salariilor minime naționale asupra salariilor convenite colectiv

Analizele econometrice care estimează impactul modificărilor salariilor minime naționale asupra contractelor colective și salariilor negociate arată următoarele.

• Variația cumulată a salariilor minime naționale de la ultimul contract colectiv crește probabilitatea semnării unui nou acord, în timp ce inflația cumulată și rata șomajului nu influențează această probabilitate. Timpul scurs de la ultimul acord este, de asemenea, un factor important. Includerea indicelui Kaitz (raportul dintre salariul minim și salariul mediu pentru fiecare țară și an) în această specificație sugerează că semnarea de noi acorduri este mai puțin frecventă în țările cu un salariu minim național ridicat în comparație cu salariul mediu, toate celelalte fiind egale.

• Principalul factor determinant al mărimii ajustărilor salariale minime negociate este rata inflației cumulate de la ultimul acord. Dacă inflația crește cu 1 %, salariile minime negociate cresc cu aproape 0,7 % (adică au o elasticitate apropiată de 0,7 %). Variația cumulată a salariilor minime naționale în termeni reali are, de asemenea, un efect pozitiv și semnificativ asupra mărimii ajustărilor salariale minime negociate, cu o elasticitate de 0,22. Rata șomajului are un efect semnificativ, dar negativ asupra mărimii ajustărilor salariale, oferind dovezi clare că condițiile ciclice negative limitează creșterea salariilor negociate.

• Există o eterogenitate substanțială în mai multe dimensiuni: în perioada examinată, cu efecte mai puternice observate pentru 2020-2022; între sectoarele prost plătite; și între grupuri de țări care se disting prin diferite modele de interacțiune între salariile minime naționale și negocierile colective.

Analiza calitativă oferă informații aprofundate din interviuri despre modul în care salariile minime naționale interacționează cu contractele colective în șase țări (Franța, Germania, Portugalia, România, Slovenia și Spania) și în două sectoare prost plătite (sectorul de producție de alimente și băuturi și sectorul rezidențial și de asistență socială). Analiza evidențiază următoarele.

• Percepțiile partenerilor sociali cu privire la rolul salariului minim național variază de la o țară la alta, de la un sector la altul. Inflația ridicată și deficitul de forță de muncă au făcut ca angajatorii și sindicatele din sectorul rezidențial și de asistență socială să fie mai favorabili față de aceasta. În sectorul producției de alimente și băuturi, salariul minim național a fost perceput ca "un rău mai mic" necesar pentru a ajuta la menținerea puterii de cumpărare în contextul inflației.

• Salariul minim național are un impact limitat asupra proceselor de negociere colectivă. Există unele dovezi ale unui spațiu de manevră redus în ceea ce privește negocierea salariilor și a condițiilor de muncă, dar nu există dovezi solide ale unui efect de excludere în negocierile colective, în ciuda preocupărilor exprimate de partenerii sociali din unele țări. Nu există un impact semnificativ asupra duratei sau reînnoirii contractelor colective în țările și sectoarele analizate.

• Creșterile salariului minim la nivel național au un anumit impact asupra salariilor convenite colectiv și a structurii acestora.

  • O tendință comună observată în cele două sectoare și în majoritatea țărilor analizate este relevanța tot mai mare a bonusurilor salariale și a suplimentelor abordate în negocierile colective, foarte des negociate la nivel de întreprindere, ca urmare a creșterii salariilor minime naționale. Acest lucru se datorează faptului că ratele salariale de bază tind să crească într-un ritm mai lent decât salariile minime naționale, iar companiile recurg la aceste bonusuri pentru a garanta că salariile reale rămân peste ratele legale.

  • În sectorul rezidențial și de asistență socială din Germania și Spania, după creșterea salariilor minime naționale, angajatorii nu mai sunt dispuși să îmbunătățească alte condiții de muncă, care au fost folosite în trecut pentru a compensa salariile mici. Un model similar a fost observat în industria alimentară și a băuturilor din Portugalia.

• Se pare că există un efect de comprimare în distribuția salariilor negociate din cauza creșterii salariilor minime naționale. Intensitatea acestui efect variază în funcție de țări și sectoare; Pe baza analizei calitative a contractelor colective din cele două sectoare prost plătite selectate, acest efect pare a fi mai intens în fabricarea alimentelor și băuturilor. Acest efect de comprimare poate fi interpretat ca o adaptare pe termen scurt a negocierilor colective la noul salariu minim, în timp ce, pe termen mediu, efectele de propagare pot deveni mai importante pe măsură ce contractele colective traduc creșterile salariului minim național în întreaga distribuție a salariilor. Cu toate acestea, măsura în care persistă compresia este determinată de caracteristicile sectorului. În plus, efectele de propagare sunt mai probabil să fie observate în acele sectoare sau țări care se confruntă cu un deficit mai intens de forță de muncă, cum ar fi sectorul rezidențial și de asistență socială.

Impactul salariilor minime naționale asupra salariilor efective și a distribuției salariilor

Analiza econometrică a impactului salariilor minime naționale asupra salariilor reale, bazată pe statisticile Uniunii Europene privind veniturile și condițiile de viață pentru perioada 2006-2021, a constatat următoarele.

• Evoluția salariului minim național are un impact semnificativ asupra salariilor reale ale lucrătorilor cu salarii mici, indiferent de sector, ocupație, sex și vârstă: o creștere de 1 % a salariului minim național a dus la o creștere de 0,31 % a salariilor angajaților cu salarii mici în perioada 2006-2021.

• Impactul modificărilor salariilor minime naționale în 2015-2021 a fost ceva mai mare decât cel din 2006-2014. De fapt, efectul asupra salariilor reale ale lucrătorilor cu salarii mici din 2015 ar fi putut fi mai intens decât efectul asupra salariilor negociate colectiv pentru lucrătorii din sectoarele cu salarii mici.

• Doar creșterile nominale mari ale salariilor minime naționale produc creșteri substanțiale ale salariilor angajaților prost plătiți. Creșterile de cel puțin 15 %, în termeni nominali, sunt singurele cu un impact măsurabil și semnificativ din punct de vedere statistic.

• Creșterea salariului minim național în statele membre care au aderat la UE în 2004 sau ulterior a avut un impact mai mare asupra modificărilor salariilor lucrătorilor cu salarii mici decât creșterile din statele membre anterioare anului 2004 până în 2015. Cu toate acestea, dimensiunea efectelor a convergat între grupuri în ultimii ani.

• Creșterile salariilor minime naționale în perioada de studiu nu numai că s-au tradus în îmbunătățiri salariale pentru angajații cu salarii mici, dar au beneficiat și de lucrătorii cu niveluri salariale mai ridicate.

• Analizând traiectoriile lucrătorilor individuali, analiza constată creșteri semnificative ale salariilor pentru cele mai mici decili ale distribuției salariale, în special atunci când creșterile salariului minim național sunt mai mari.

• O analiză econometrică cauzală a fost efectuată pentru a măsura modificările salariilor minime naționale și pentru a estima ce s-a întâmplat cu salariile lucrătorilor care câștigau sub noua rată înainte de modificări, comparativ cu efectul asupra salariilor lucrătorilor cu salarii mici care câștigau puțin peste rată. Rezultatele indică un efect semnificativ și pozitiv al creșterilor substanțiale ale salariului minim între 10 % și 15 %.

Indicații de politică

• Modificările salariilor minime naționale au un rol mai important în semnarea unui nou acord salarial decât modificările factorilor macroeconomici, cum ar fi inflația și șomajul. Cu toate acestea, amploarea creșterii salariilor negociate se explică în principal prin inflație, urmată de creșterea salariilor minime naționale și apoi de scăderea ratei șomajului.

• Luarea în considerare a impactului probabil asupra salariilor negociate atunci când se stabilesc salariile minime naționale poate oferi informații utile pentru factorii de decizie politică cu privire la impactul potențial (indirect) al creșterii salariilor minime naționale și, prin urmare, poate îmbunătăți întregul proces de stabilire a salariilor minime naționale.

• Creșterile salariului minim național nu par să aibă un efect negativ puternic asupra autonomiei partenerilor sociali de a negocia contracte colective, deși se raportează o marjă redusă de negociere în jurul unor aspecte. Efectele de excludere nu par a fi semnificative, dar, așa cum era de așteptat, sunt mai puternice în țările cu instituții de negociere colectivă și acoperire slabe. Aceste țări necesită eforturi mai mari pentru a sprijini partenerii sociali și negocierile colective, astfel încât salariile minime adecvate să fie compatibile cu buna funcționare a negocierilor colective. Eforturile ar putea include garantarea unui cadru juridic adecvat pentru negocierile colective și consolidarea capacităților partenerilor sociali.

• În ciuda unor dovezi de comprimare a salariilor convenite colectiv, există o absență generală a comprimării salariilor. Acest lucru se datorează creșterii salariului minim la nivel național, ceea ce a dus la creșterea salariilor nu numai în rândul angajaților cu salarii mai mici, ci și în rândul celor mai bine plătiți. Acest lucru poate limita eficacitatea creșterii salariului minim ca instrument de reducere a inegalității salariale în timp. Cu toate acestea, impactul salariilor minime asupra comprimării salariilor negociate variază de la un sector la altul, fiind influențat de alte variabile, cum ar fi deficitul de forță de muncă și nivelurile salariului minim.

• Creșterile salariilor minime naționale au dus la îmbunătățiri similare ale salariilor reale ale lucrătorilor prost plătiți, indiferent de caracteristicile lor. Cu toate acestea, unele grupuri, cum ar fi femeile, beneficiază în continuare mai mult de astfel de creșteri, deoarece sunt relativ mai reprezentate în rândul persoanelor cu salariul minim.

• În țările cu acoperire scăzută a negocierilor colective, cel mai important factor care influențează creșterile salariale pentru lucrătorii cu salarii mici este salariul minim național. În aceste țări, salariile negociate au un impact pozitiv, deși limitat (nu semnificativ din punct de vedere statistic), asupra salariilor câștigate de lucrătorii prost plătiți. În schimb, atât salariile negociate, cât și salariile minime naționale afectează substanțial salariile lucrătorilor cu salarii mici în țările cu acoperire ridicată a negocierilor colective.