Articol

Salariile minime au un efect semnificativ asupra salariilor negociate și reale

În ultimii ani, salariile minime naționale au crescut brusc în țările UE, ceea ce face ca influența lor asupra negocierilor colective salariale și asupra evoluției salariale generale să fie din ce în ce mai relevantă. Rezultatele arată că salariile minime naționale au un impact pozitiv asupra creșterii nivelurilor salariale negociate. Cu toate acestea, este necesară o elaborare atentă a politicilor pentru a evita excluderea negocierilor colective, în special în sectoarele prost plătite. Salariile minime joacă, de asemenea, un rol cheie în îmbunătățirea nivelurilor salariale în rândul angajaților cel mai prost plătiți, deși efectele de propagare apar în distribuția salarială mai largă.

Politica privind salariul minim a devenit din ce în ce mai populară în statele membre ale UE în ultimele decenii, salariile minime crescând mai mult decât media și salariile medii în multe țări. Acest accent politic a fost consolidat și mai mult de noua directivă a UE privind salariile minime adecvate. În acest context, posibilul impact al salariilor minime naționale mai mari a devenit extrem de relevant pentru factorii de decizie politică. Deci, cum afectează modificările salariilor minime naționale negocierile salariale colective și salariile reale?

Salariile minime naționale declanșează îmbunătățiri ale salariilor minime convenite colectiv

Pe fondul salariilor minime naționale relativ mai mari, dezbaterea dacă salariile minime naționale ar putea slăbi negocierile salariale colective a devenit și mai importantă. Această preocupare se reflectă în directivă, care la articolul 4 include o cerință ca guvernele naționale să promoveze cadrele de negociere colectivă a salariilor.

Rezultatele empirice ale Eurofound – bazate pe un eșantion de aproape 700 de contracte colective din sectoare cu salarii mici din 17 state membre ale UE între 2015 și 2022 – arată că salariile minime naționale mai mari nu au descurajat negocierile colective salariale. Dimpotrivă, acestea contribuie la creșterea salariilor minime convenite colectiv în aceste sectoare prost plătite (figura 1).

Cercetarea a investigat dacă creșterile salariilor minime naționale influențează probabilitatea ca partenerii sociali să semneze noi contracte colective. Pe lângă timpul scurs de la acordul anterior, modificarea nivelului salariului minim național de la ultimul acord a apărut ca principalul factor de creștere a probabilității de semnare a unui nou acord (a se vedea panoul superior din figura 1). Modificările inflației și șomajului nu au exercitat un efect semnificativ asupra probabilității semnării unui nou acord.

Studiul a investigat, de asemenea, măsura în care modificările salariilor minime naționale cresc salariile minime convenite colectiv. Rezultatele arată un efect pozitiv semnificativ: dacă salariul minim crește cu 1%, noul salariu negociat crește cu 0,22% (vezi panoul de jos din Figura 1).

În acest caz, inflația ar avea un efect mai mare decât salariile minime naționale în creșterea salariilor nominale negociate (elasticitatea fiind de 0,7). Șomajul apare, de asemenea, ca un factor semnificativ: ratele mai mari ale șomajului sunt asociate cu un efect negativ asupra salariilor negociate, așa cum era de așteptat.

Data item
Data visualisation
Figure 1

Impact of national minimum wages on (upper panel) the probability of signing a new collective agreement and (bottom panel) the magnitude of increases in negotiated wages: estimated coefficients

https://a.storyblok.com/f/279033/9687a027b0/ef25054-figure1.png

Estimările se bazează pe un model Tobit de tip II în două etape, care este estimat în două etape. Punctele albastre reprezintă coeficientul de estimare punctuală al efectului inflației, al salariului minim național și al ratei șomajului asupra probabilității semnării unui nou contract colectiv (panoul superior) și asupra salariilor convenite colectiv (panoul inferior), în timp ce liniile punctate reprezintă intervalul de încredere. Dacă linia de încredere nu depășește linia zero, o estimare este semnificativ diferită din punct de vedere statistic de zero, cu un nivel de încredere de 95%. Estimări dintr-un model probit corespunzător ecuației acordului cu manechine de durată și neconformitate, diferite tipuri de efecte fixe (contract colectiv, țară și lună) și o tendință temporală. Intervalele de încredere (95%) au fost calculate folosind erori standard robuste.

Source: Eurofound 2025

Aceste constatări empirice au fost completate și nuanțate de informații calitative din interviuri care examinează interacțiunile dintre salariile minime naționale și contractele colective. Analiza se bazează pe 40 de interviuri efectuate în șase țări (Germania, Franța, Portugalia, România, Slovenia, Spania) și două sectoare prost plătite: producția de alimente și băuturi și asistența rezidențială și socială.

Deși percepțiile partenerilor sociali cu privire la rolul salariilor minime naționale au variat de la o țară la alta și de la un sector la altul, au apărut unele dovezi privind un spațiu redus de negociere a salariilor și a condițiilor de muncă. În cazurile în care salariile minime naționale s-au apropiat de nivelul minimelor de bază convenite colectiv, accentul negocierilor s-a mutat de la remunerația de bază la alte componente ale remunerației.

Cu toate acestea, cercetarea nu a găsit nicio dovadă puternică a unui efect de excludere a negocierilor colective, adică o oprire a renegocierii acordurilor. De asemenea, nu a existat niciun impact asupra acoperirii negocierilor colective sectoriale sau asupra peisajului actorilor de negociere.

Deși cercetarea nu a indicat niciun efect negativ al salariilor minime naționale asupra negocierilor colective pentru lucrătorii cu salarii mici între 2015 și 2022, va fi important să continuăm să observăm situația sectoarelor cu salarii mici în continuare.

Salariile minime naționale au un efect de domino extins asupra salariilor reale

În multe state membre ale UE, salariile minime naționale au crescut mai repede decât salariile medii și mediane. Pe măsură ce salariile minime devin relativ mai mari, o preocupare politică cheie este dacă politica salariului minim afectează în mod direct o parte mai mare a angajaților și contribuie la evoluția salariilor generale.

Rezultatele empirice ale Eurofound arată că salariile minime naționale au un impact semnificativ asupra salariilor lucrătorilor cu salarii mici, reprezentați aici ca fiind cei din prima cuartilă a distribuției salariale, care include cei mai prost plătiți 25% dintre angajați. În medie, o creștere de 1% a salariului minim național a dus la o creștere de 0,31% a salariilor angajaților prost plătiți în perioada 2006-2021. Acest efect este și mai mare în cea mai recentă subperioadă 2015-2021, când o creștere de 1% a salariului minim național a dus la o creștere de 0,43% a salariilor pentru angajații prost plătiți.

O posibilă explicație pentru efectul mai puternic din ultimii ani este că salariile minime relativ mai mari – în raport cu salariile medii – ar afecta direct o proporție mai mare de angajați și, prin urmare, ar avea un potențial mai mare de a crește nivelurile salariale în rândul celor mai prost plătiți.

Important este că impactul politicii salariului minim în creșterea semnificativă a salariilor la baza distribuției salariale provine în principal din perioadele de creșteri substanțiale ale salariilor minime, așa cum se arată în Figura 2. Creșterile de până la 15% cresc în general salariile în rândul celor mai prost plătiți, deși schimbările mai mici de 5% au un efect măsurabil redus. Creșterile mai mari – cele de peste 15% – au de departe cel mai semnificativ și mai semnificativ impact statistic. Aceste intervenții transformatoare sunt principalul motiv din spatele asocierii pozitive observate între salariile minime naționale și creșterea salariilor pentru angajații prost plătiți.

Aceste constatări indică potențiale efecte de propagare ale creșterii salariilor minime naționale de-a lungul distribuției salariale mai largi. Analiza empirică relevă o asociere pozitivă între creșterile salariului minim național și evoluțiile atât la quintila salarială mediană, cât și la cea superioară (inclusiv 25% dintre angajații cu cele mai mari salarii). Amploarea acestui efect este comparabilă cu cea observată pentru angajații prost plătiți.

Aceste rezultate sugerează că, în medie, creșterile salariului minim au un efect ascendent în întreaga distribuție a salariilor (a cărei evoluție este în orice caz determinată de mulți alți factori dincolo de politica salariului minim).

Data item
Data visualisation
Figure 2

Effect of national minimum wage increases on low-paid wages by intensity of change

https://a.storyblok.com/f/279033/1d0b2377fa/ef25054-figure2.png

Vezi notele pentru Figura 1. Intervalele sunt definite pe baza creșterilor nominale anuale ale salariului minim național în moneda națională. Angajații prost plătiți includ prima cuartilă de salarii (25% dintre angajații cu cele mai mici salarii).

Source: Eurofound 2025

Aceste efecte mai largi sunt în concordanță cu cazurile în care creșterile mari ale salariului minim au un efect semnificativ de comprimare pe termen scurt asupra distribuției salariale, ca urmare a unei creșteri puternice a salariilor în rândul angajaților prost plătiți.

Acest lucru este clar reflectat în Figura 3, care utilizează date longitudinale, care arată modificările nivelurilor salariale în anul în care s-au modificat salariile minime, în întreaga distribuție. Datele sunt grupate pe decile salariale – de la cel mai prost plătit 10% dintre angajați la cel mai bine plătit 10% dintre angajați. Rezultatele arată că doar creșterile salariului minim din comun (peste 15%) au un efect puternic în comprimarea distribuției salariilor, deoarece cresc disproporționat salariile în rândul celor mai prost plătiți.

Data item
Data visualisation
Figure 3

Rata de creștere a salariilor observate pe decile salariale

Perioade anuale prin creșteri semnificative ale salariilor minime naționale

https://a.storyblok.com/f/279033/7c51bcccba/ef25054-figure-3.png

Source: Eurofound 2025

Acest model este confirmat și de examinarea cazurilor specifice de creșteri substanțiale ale salariului minim la nivel național în întreaga UE. Acestea includ o creștere de 23% în Slovenia în 2020, o creștere de 22% în Spania în 2019 și introducerea salariului minim național în Germania în 2015, care a dus la o creștere puternică a salariilor minime.

Aceste constatări arată că aceste intervenții politice au avut un efect disproporționat în creșterea salariilor în rândul celor mai prost plătiți angajați, comprimând distribuția salariilor și reducând semnificativ inegalitatea salarială.


Imagine ©: Dusan Petkovic/Adobe Stock

Eurofound recomandă ca această publicație să fie citată după cum urmează.

Eurofound (2025), Salariile minime au un efect semnificativ asupra salariilor negociate și efective, articol.

Flag of the European UnionThis website is an official website of the European Union.
How do I know?
European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions
The tripartite EU agency providing knowledge to assist in the development of better social, employment and work-related policies