Salariul minim
Termenul "salariu minim" se referă la restricția de reglementare privind cea mai mică rată plătită de angajatori lucrătorilor. Salariile minime legale sunt reglementate de legi sau statute formale. Salariile minime convenite colectiv sunt stipulate în contractele colective dintre sindicate și angajatori. Termenul "salarii minime naționale" este utilizat atunci când țările au una (sau mai multe) rate de bază care acoperă lucrătorii la nivel național. Ele pot fi fie statutare, fie convenite colectiv.

Nou și viitor
Găsiți mai jos cel mai recent conținut pe această temă.
21 July 2025
Raportul din acest an prezintă ratele salariului minim pentru 2025 și modul în care acestea au fost stabilite și îmbunătățite pe parcursul anului 2024. Acesta include informații despre țările cu și fără salarii minime naționale. În plus, acesta oferă o primă imagine de ansamblu comparativă a modului în care statele membre au transpus Directiva privind salariul minim și prezintă noi estimări ale proporției persoanelor cu salariul minim și ale capacității acestora de a-și permite o locuință. În cele din urmă, rezumă cercetările privind salariile minime publicate în 2024.
23 June 2025
23 June 2025
Creșterile salariilor minime naționale pot avea diverse efecte în lanț – de exemplu, pot duce la creșteri salariale mai generale și pot influența libertatea partenerilor sociali în negocierea colectivă. Acest raport examinează modul în care modificările salariilor minime naționale afectează salariile convenite colectiv și salariile reale în anumite locuri de muncă și sectoare prost plătite. O analiză cantitativă utilizează baza de date Eurofound privind salariile minime pentru lucrătorii cu salarii mici din contractele colective pentru a analiza impactul salariilor minime naționale asupra salariilor minime convenite colectiv. Datele din statisticile Uniunii Europene privind veniturile și condițiile de viață sunt utilizate pentru a analiza impactul salariilor minime naționale asupra salariilor reale.
O analiză calitativă se bazează pe studii de caz naționale privind sectoarele asistenței rezidențiale și sociale și producției de alimente și băuturi în șase state membre: Franța, Germania, Portugalia, România, Slovenia și Spania. Aceste state membre au fost selectate deoarece diferă în ceea ce privește interacțiunea dintre salariile minime naționale și salariile convenite colectiv. Analiza constată că, în general, există o asociere pozitivă între creșterea salariilor minime naționale și modificările salariilor reale și negociate în sectoarele cu salarii mici, deși există diferențe între țări.
Despre acest subiect Salariul minim
Aflați mai multe despre acest subiect și despre relevanța sa pentru elaborarea politicilor UE.
Puncte-cheie pentru Salariul minim
Aceasta este o selecție a celor mai importante rezultate pentru acest subiect.
21 July 2025
Salarii minime în 2025: Bilanț anual
Raportul din acest an prezintă ratele salariului minim pentru 2025 și modul în care acestea au fost stabilite și îmbunătățite pe parcursul anului 2024. Acesta include informații despre țările cu și fără salarii minime naționale. În plus, acesta oferă o primă imagine de ansamblu comparativă a modului în care statele membre au transpus Directiva privind salariul minim și prezintă noi estimări ale proporției persoanelor cu salariul minim și ale capacității acestora de a-și permite o locuință. În cele din urmă, rezumă cercetările privind salariile minime publicate în 2024.
29 January 2025
National minimum wages, 2025
26 January 2024
Minimum wages for low-paid workers in collective agreements
In this pilot project, Eurofound successfully established the feasibility of, and piloted, an EU-wide database of minimum pay rates contained in collective agreements related to low-paid workers. A conceptual and measurement framework was devised, a total of 692 collective agreements – related to 24 low-paid sectors of interest – were selected to be ‘fully coded’ and representative data on negotiated minimum pay were compiled for 24 EU Member States. Based on more than 3,202 renewal texts, time series of collectively agreed minimum rates were created from 2015 to 2022 for 19 countries. This is the first time that an EU-wide data collection has provided comparative time series on negotiated pay. Key findings are is that in some countries outdated agreements contain rates below the applicable statutory minima, and that the potential of collective agreements to regulate pay generally or for employees earning higher wages than the minimum pay is not always fully capitalised on.
See also the national country reports (Eurofound papers), providing meta-data for the data collection, at the end of this web page.
27 November 2023
Minimum wages: Non-compliance and enforcement across EU Member States – Comparative report
In the EU, non-compliance with statutory or negotiated minimum wages averages 6.93% or 1.3%, depending on the statistics used. The lowest national estimate is 0.01% in Belgium and the highest is 11.59% in Hungary. It mostly affects young workers, those on fixed-term or part-time contracts and those working for small companies. It is more common in services than in manufacturing, and is characterised by shorter working time. Member States monitor, enforce and promote compliance in similar ways, although with some differences. This report identifies hindering and enabling factors. Some countries focus on specific economic sectors, such as construction, domestic work, platform work, agriculture and meat processing. National authorities often enforce minimum wages indirectly by helping employers comply, raising workers’ awareness, and helping stakeholders increase cooperation and develop faster procedures. Combining these soft initiatives with tougher measures increases the effectiveness of inspectorates’ actions in enforcing compliance with minimum wages.
30 November 2022
Regulating minimum wage and other forms of pay for the self-employed
This report is carried out in the context of the three-year pilot project (2021–2023), ‘Role of the minimum wage in establishing the Universal Labour Guarantee’, mandated to Eurofound by the European Commission. Its focus is module 3 of the project, investigating minimum wages and other forms of pay for the self-employed. Out of concern for the challenging conditions faced by certain groups of self-employed workers, some Member States have established or are in discussions about proposing some statutory forms of minimum pay for selected categories of the self-employed. The main objective of the report is to understand how minimum wages, wage rates, tariffs, fees and other forms of pay could be fixed for specific jobs or professions in sectors having a high level of ‘vulnerable’ workers, as well as ‘concealed’ self-employed. While the majority of Member States allow trade union representation, the right to collective bargaining for the self-employed is much more limited. Only a small number of Member States provide examples of collectively agreed minimum wages or other forms of pay for the self-employed.
15 June 2022
How to ensure adequate minimum wages in an age of inflation
22 January 2020
Minimum wages in the EU
Experți pe tema Salariul minim
Cercetătorii Eurofound oferă expertiză și pot fi contactați pentru întrebări sau solicitări din partea mass-mediei.
Carlos Vacas‑Soriano
Senior research managerCarlos Vacas Soriano este manager senior de cercetare în cadrul unității de ocupare a forței de muncă din cadrul Eurofound. Lucrează pe subiecte legate de inegalitățile salariale și de venit, salariile minime, salariile mici, calitatea locurilor de muncă, angajarea temporară și segmentarea și calitatea locurilor de muncă. Înainte de a se alătura Eurofound în 2010, a lucrat ca analist macroeconomic pentru Comisia Europeană și ca cercetător pe piețele europene ale muncii la Banca Centrală a Spaniei. Deține un master în studii economice europene de la Colegiul Europei din Bruges și un doctorat în economia muncii de la Universitatea din Salamanca (Doctor Europaeus).
Christine Aumayr-Pintar
Senior research managerChristine Aumayr-Pintar este senior research manager în cadrul unității Working Life din cadrul Eurofound. Coordonează cercetarea Eurofound privind dialogul social și relațiile industriale și supraveghează Rețeaua corespondenților Eurofound (NEC). Expertiza sa principală în cercetare – abordată dintr-o perspectivă comparativă la nivelul UE – se concentrează pe salariile minime, salariile negociate colectiv și transparența salarială de gen. Înainte de a se alătura Eurofound în 2009, a fost cercetător în domeniul pieței muncii și al economiei regionale la Joanneum Research din Austria. A obținut o diplomă de master în economie și un doctorat în științe sociale/economie, după ce a studiat economie la Graz, Viena și Jönköping.
Tot conținutul pentru Salariul minim
Această secțiune oferă acces la tot conținutul care a fost publicat pe acest subiect.