Salarii și venituri
Salariile și veniturile sunt esențiale pentru relațiile de muncă și calitatea vieții. Problema a primit și mai multă atenție la nivelul UE din cauza evoluțiilor provocate de criză în economie și în societate în ansamblu.
Găsiți mai jos cel mai recent conținut pe această temă.
Salariile minime în 2026: Revizuire anuală
Stabilirea salariului minim în întreaga UE a devenit un domeniu de politică din ce în ce mai dinamic și urmărit îndeaproape, modelat de transpunerea Directivei UE privind salariul minim și de un deceniu de creștere susținută în condiții reale ale tarifelor legale. Acest raport examinează discuțiile privind stabilirea salariilor care au avut loc între statele membre și Norvegia în 2025, concentrându-se pe țările cu și fără salariu minim național, interacțiunea dintre salariile minime și negocierea colectivă în sectoarele cu salarii mici și rolul tot mai mare al valorilor de referință indicative în modelarea deciziilor naționale.Salariile minime naționale în UE: creștere bazată pe politici, convergență continuă și apropiere crescută de salariile negociate
În ultimul an, salariile minime naționale au continuat să crească substanțial în întreaga UE, în special în țările din Europa Centrală și de Est, continuând restrângerea disparităților regionale. Directiva UE privind salariul minim a devenit un factor important al creșterilor salariului minim în multe țări, depășind nivelurile inflației și crescând mai rapid decât pragurile salariale convenite colectiv în multe sectoare cu salarii slab plătite.Locuri de muncă prost plătite: Tendințe în ocuparea forței de muncă și impactul politicilor privind salariul minim
Acest raport analizează efectele pe termen lung ale politicilor privind salariul minim asupra structurilor de ocupare a forței de muncă din întreaga UE-27 în ultimele două decenii. Analizează sistematic modul în care schimbările în tiparele sectoriale și ocupaționale de ocupare sunt legate de aceste politici.Eurofound raportează diverse aspecte ale salariilor și veniturilor în lumina circumstanțelor economice în schimbare din Europa.
Pilonul european al drepturilor sociale stabilește angajamentele UE privind salariile: dreptul lucrătorilor la salarii echitabile care să asigure un nivel de trai decent; asigurarea salariilor minime adecvate; prevenirea sărăciei persoanelor încadrate în muncă.
În urma unei propuneri a Comisiei Europene din octombrie 2020, Parlamentul European și Consiliul UE au adoptat o nouă directivă privind salariile minime adecvate la 19 octombrie 2022. Scopul său este de a reduce sărăcia persoanelor încadrate în muncă, de a promova negocierile colective privind salariile și de a crește accesul la protecția salariului minim.
La 30 ianuarie 2023, Consiliul a adoptat o recomandare privind un venit minim adecvat care asigură incluziunea activă.
Pentru a consolida principiul egalității de remunerare pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei, Consiliul a adoptat o nouă directivă privind transparența salarială la 24 aprilie 2023. Directiva urmărește să combată discriminarea salarială și să contribuie la eliminarea diferenței de remunerare între femei și bărbați în UE.
Comisia Europeană: Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor socialeopens in new tab
EUR-Lex: Directiva (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeanăopens in new tab
Comisia Europeană: Consiliul adoptă o recomandare privind un venit minim adecvatopens in new tab
Consiliul Uniunii Europene: Transparența salarială în UEopens in new tab
Aceasta este o selecție a celor mai importante rezultate pentru acest subiect.
26 June 2024
Minimum wages in 2024: Annual review
This 2024 annual review of minimum wages provides a synopsis of minimum wage setting during 2023 in the EU27 and Norway. It reports in detail on the processes and outcomes of setting the minimum wage rates for 2024 and beyond. It investigates the extent to which minimum wage earners were affected by the cost-of-living crisis and shows how minimum wage workers are distributed across households over the entire income distribution. The report also addresses the criteria that minimum wage setters considered when setting the new rates for 2024 and to what extent these criteria already include the minimum elements mentioned in Article 5 of the EU Minimum Wage Directive. It provides some initial insights into Member States’ activities around the transposition of the directive, which was a moving target at the time of drafting the report. Finally, an overview of the latest minimum wage research related to the EU27 and Norway completes this report.
5 September 2023
Tackling rising inflation in sectoral collective wage bargaining
After a long period of price stability, inflation has made a remarkable comeback in the EU. In the aftermath of the COVID-19 pandemic, the energy crisis spurred by Russia’s war of aggression against Ukraine and the disruption of the international supply chain, among other factors, have driven up the prices of commodities and goods. While nominal wages picked up in 2021 and 2022, real wage growth has remained below inflation, affecting mainly low-income groups. Even though EU institutions expect inflation to slowly decline by 2025, many collective bargaining rounds have barely been able to keep up with the rapid increase in prices in 2022. Consequently, trade unions’ demands for compensation and pay increases in collectively agreed wages put pressure on some sectors. Updating minimum wages (in line with the directive on adequate minimum wages) plays a key role in protecting the purchasing power of low wages. With wages not keeping up with inflation rates, tensions may resurface in social dialogue and collective bargaining over the coming years.
18 June 2021
Gender pay transparency: Advancing the cause through a truly European proposal
7 September 2022
Access to essential services for people on low incomes: Energy, public transport and digital communications
In collecting information on essential services, the European Commission requested Eurofound to provide input on certain aspects of existing and planned measures in the Member States to improve access to essential services in reference to Principle 20 of the European Pillar of Social Rights. For this exercise, the scope was on energy services, public transport, and digital communications, and the focus on people at risk of poverty or social exclusion (in most cases in practice, people on low incomes). This paper provides an overview of the measures in the Member States based mainly on the inputs from the Network of Eurofound Correspondents, collected in February–March 2022. The paper reviews the measures across the entire EU by clustering the major types or targets of the measures to make essential services accessible, and by succinctly listing main country-level examples. It provides information for understanding the diversity and similarities of the measures applied and suggests pointers on areas where policy action could be developed.
24 January 2023
Economic and social inequalities in Europe in the aftermath of the COVID-19 pandemic
The COVID-19 pandemic had varying impacts on social groups, depending on existing disadvantages, and it was widely believed that it triggered a rise in inequalities across different areas of life. Using indicators from the EU’s Multidimensional Inequality Monitoring Framework (MIMF), this report shows how inequality in the spheres of income, health, employment and education changed between 2010 and 2020. It also examines the main drivers of this change during the pandemic and explores the relationships between government policies in several domains and inequality.
30 March 2021
Wealth distribution and social mobility
This report explores the distribution of household wealth in the EU Member States and analyses the role of wealth in social mobility. Using data from three datasets (the Household Finance and Consumption Survey, the Survey of Health, Ageing and Retirement in Europe and the Luxembourg Wealth Study), it focuses on wealth per household member. Wealth composition is compared across social groups and countries, and the role of housing assets in wealth distribution and negative wealth is assessed. The findings show that parental background, including parental wealth, has an impact on educational and wealth mobility. In order to promote equality of opportunities in terms of access to education and housing, the impact of wealth inequalities, including differences in parental wealth, should be counterbalanced. The report also suggests that regularising wealth declaration in the EU could be a way of promoting social justice by minimising hidden wealth and combating tax evasion.
Cercetătorii Eurofound oferă expertiză și pot fi contactați pentru întrebări sau solicitări din partea mass-mediei.
Marianna Baggio
Research officerMarianna Baggio este ofițer de cercetare în cadrul unității de politici sociale din cadrul Eurofound, lucrând la aspecte ale Sondajului european privind calitatea vieții (EQLS), precum și pe teme precum transparența salarială de gen și îngrijirea informală. Înainte de a se alătura Eurofound, a lucrat ca analist de politici la Centrul de competențe pentru informații comportamentale al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene. A lucrat ca postdoc la Universitatea Vita-Salute San Raffaele (Milano) și la Universitatea din Trento. De asemenea, ea aduce o experiență vastă dintr-un rol anterior de ofițer de responsabilitate socială corporativă (CSR) în Africa de Sud. Marianna deține un doctorat în economie și management de la Universitatea din Trento, specializată în economie comportamentală.
Carlos Vacas‑Soriano
Senior research managerCarlos Vacas Soriano este manager senior de cercetare în unitatea de ocupare a forței de muncă la Eurofound. Lucrează pe teme legate de inegalitățile salariale și venituri, salariile minime, salariile mici, calitatea locurilor de muncă, ocuparea temporară și segmentarea, precum și calitatea locurilor de muncă. Înainte de a se alătura Eurofound în 2010, a lucrat ca analist macroeconomic pentru Comisia Europeană și ca cercetător pe piețele muncii europene la Banca Centrală Spaniolă. Deține un master în Studii Economice Europene de la College of Europe din Bruges și un doctorat în Economie a Muncii de la Universitatea din Salamanca (Doctor Europaeus).
Christine Aumayr-Pintar
Senior research managerChristine Aumayr-Pintar este senior research manager în cadrul unității Working Life din cadrul Eurofound. Coordonează cercetarea Eurofound privind dialogul social și relațiile industriale și supraveghează Rețeaua corespondenților Eurofound (NEC). Expertiza sa principală în cercetare – abordată dintr-o perspectivă comparativă la nivelul UE – se concentrează pe salariile minime, salariile negociate colectiv și transparența salarială de gen. Înainte de a se alătura Eurofound în 2009, a fost cercetător în domeniul pieței muncii și al economiei regionale la Joanneum Research din Austria. A obținut o diplomă de master în economie și un doctorat în științe sociale/economie, după ce a studiat economie la Graz, Viena și Jönköping.
Această secțiune oferă acces la tot conținutul care a fost publicat pe acest subiect.
