Relații industriale
Sindicatele, organizațiile patronale și autoritățile publice joacă un rol în guvernanța raportului de muncă. Acestea sunt părți interconectate într-un sistem care funcționează la nivel european, național, sectorial, regional și de întreprindere. În ultimii ani, pe măsură ce tehnologia și formele de muncă evoluează într-un mediu economic în continuă schimbare, sistemele de relații industriale s-au confruntat cu provocări critice.
Găsiți mai jos cel mai recent conținut pe această temă.
Salariile minime în 2026: Revizuire anuală
Stabilirea salariului minim în întreaga UE a devenit un domeniu de politică din ce în ce mai dinamic și urmărit îndeaproape, modelat de transpunerea Directivei UE privind salariul minim și de un deceniu de creștere susținută în condiții reale ale tarifelor legale. Acest raport examinează discuțiile privind stabilirea salariilor care au avut loc între statele membre și Norvegia în 2025, concentrându-se pe țările cu și fără salariu minim național, interacțiunea dintre salariile minime și negocierea colectivă în sectoarele cu salarii mici și rolul tot mai mare al valorilor de referință indicative în modelarea deciziilor naționale.Implicarea organizațiilor de angajatori și a sindicatelor în Semestrul European din 2024–2025
Acest raport analizează rolul sindicatelor și al organizațiilor angajatorilor în conturarea planurilor structurale fiscale pe termen mediu și a rapoartelor anuale de progres pentru 2025. Analizează implicarea partenerilor sociali la nivel național cu guvernele, precum și implicarea lor cu Comisia Europeană în misiuni de investigare, rapoarte de țară și recomandări specifice fiecărei țări, și evaluează participarea lor la semestrul european mai larg, inclusiv în noul cadru de convergență socială.Salariile minime naționale în UE: creștere bazată pe politici, convergență continuă și apropiere crescută de salariile negociate
În ultimul an, salariile minime naționale au continuat să crească substanțial în întreaga UE, în special în țările din Europa Centrală și de Est, continuând restrângerea disparităților regionale. Directiva UE privind salariul minim a devenit un factor important al creșterilor salariului minim în multe țări, depășind nivelurile inflației și crescând mai rapid decât pragurile salariale convenite colectiv în multe sectoare cu salarii slab plătite.De-a lungul a 40 de ani, Eurofound s-a dezvoltat ca un centru cheie de expertiză pentru monitorizarea și analiza tendințelor în relațiile de muncă. Aceasta include legăturile dintre dialogul social la nivel european și cel național. Bazându-se pe cunoștințele rețelei sale de corespondenți Eurofound din statele membre ale UE și din Norvegia, acesta a surprins evoluțiile din toate statele membre și din UE în ansamblu.
Eurofound a realizat o serie de analize comparative, articole și studii de caz în UE și Norvegia în domeniul relațiilor de muncă, precum și baze de date actualizate periodic pe teme conexe.
Cercetarea cartografiează și discută dimensiunile-cheie și indicatorii relevanți pentru sistemele de relații industriale din Europa în secolul 21. Un alt fir de cercetare analizează modul în care partenerii sociali din UE și Norvegia au explorat noi subiecte, instrumente și abordări inovatoare pentru a răspunde numeroaselor noi provocări politice, juridice și sociale care au apărut în ultimii ani.
Salarizarea și timpul de lucru continuă să fie domenii de mare interes și sunt revizuite anual. O componentă a actualizării salariale recente se concentrează pe nivelurile salariului minim legal din UE, în timp ce alta se concentrează pe negocierile salarialecolective.
Din 2006, Eurofound realizează studii privind reprezentativitatea organizațiilor sectoriale europene ale partenerilor sociali, conform mandatului Comisiei Europene. Aceste studii sunt concepute pentru a furniza informațiile de bază necesare pentru înființarea și funcționarea comitetelor europene sectoriale de dialog social.
În acest context, Comisia Europeană a lansat în 2015 un "nou început" pentru dialogul social european. Într-o declarație comună din iunie 2016, Comisia, Consiliul Uniunii Europene și partenerii sociali au subliniat rolul său fundamental ca o componentă semnificativă a procesului de elaborare a politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă.
În septembrie 2023, președinta Comisiei, von der Leyen, a anunțat un summit al partenerilor sociali cu partenerii sociali europeni în 2024 în Val Duchesse pentru a aborda deficitul de forță de muncă și de competențe, repetând summitul privind dialogul social din același loc în urmă cu aproape 40 de ani. În martie 2025, Comisia și partenerii sociali intersectoriali au semnat un pact comun privind consolidarea dialogului social european. Aceasta se bazează pe Declarația partenerului social Val Duchesse din 2024.
Aceasta este o selecție a celor mai importante rezultate pentru acest subiect.
24 October 2023
Working time in 2021–2022
The most important changes in the regulation of working time in Europe in 2021 and 2022 were related to the transposition of two European directives: the Work–life Balance Directive and the Transparent and Predictable Working Conditions Directive. The reduction of working time and more specifically the four-day working week have been increasingly debated in many EU Member States. In 2022, the average collectively agreed working week in the EU stood at 38.1 hours. Of the sectors analysed, agreed working hours were shortest in public administration, at around 37.7 hours – still longer than the overall average – and longest in the retail sector, at 38.5 hours. The average collectively agreed paid annual leave entitlement stood at 24.3 days in the EU, and was higher in the Member States that were part of the EU prior to its 2004 enlargement (EU14), at 25.3 days, than in the other Member States, at only 20.9 days. If working collectively agreed hours, full-time workers in the EU27 would have worked, on average, 1,726 hours in 2022, with an average of 1,698 hours in the EU14 and 1,822 hours in the other Member States.
29 June 2023
Minimum wages in 2023: Annual review
The 2023 annual review of minimum wages was prepared in the context of unprecedented inflation across Europe. While this led to hefty increases in nominal wage rates in many countries, it was in many cases not enough to maintain workers’ purchasing power. Based on developments over the last decade, this report shows that, overall, minimum wage earners in nearly all countries saw their purchasing power rising, the gap between their wages and average wages narrowing, and to some degree growth exceeding labour productivity development. Despite the short-term losses in real terms, these longer-term gains did not disappear in 2023. Even in the context of rising inflation, the processes of wage setting did not change substantially. But the early impacts of the EU directive on adequate minimum wages are noticeable, with more countries electing to use the international ‘indicative reference values’ mentioned in the directive – 50% of the average or 60% of the median wage – when determining their targets for new levels. This year’s report presents, for the first time, an in-depth insight into net minimum wages for single adults, through the EUROMOD tax–benefit microsimulation model, while presenting the latest research findings on minimum wages, published during 2022.
30 August 2022
Moving with the times: Emerging practices and provisions in collective bargaining
This report analyses recent developments and emerging practices in collective bargaining processes and outcomes, mainly in the private sector. The report covers collective bargaining systems in 10 EU Member States and is based on cases identified through interviews with key stakeholders and negotiating parties at national level. It analyses the effects of the COVID-19 pandemic and the subsequent economic and social crisis on collective bargaining dynamics and collective agreements. It also investigates practices and innovations that have emerged in response to structural drivers such as technological change, decarbonisation and climate-neutrality policies, and workforce ageing. It assesses the capacity of collective bargaining systems to adapt to structural changes in work, production and the labour market as well as medium-term trends.
10 December 2021
Social partners going digital: Using digital tools and adapting social dialogue processes
Digital transformation is changing the world of work. This report looks at how social partners – the actors involved in the regulation of employment relationships – are increasingly adopting technological solutions to improve the services that they provide to their members and facilitate collective bargaining processes. Technological tools offer social partners the opportunity to enhance consultation, engage with their members through digitised processes, improve services and increase networking activities, as well as addressing the issue of membership decline. The findings of this report show that the extent to which the social partners use digital technologies varies greatly across the EU Member States, Norway and the United Kingdom. Provisions in collective agreements on several aspects of digitalisation have been identified in about half of the countries. Through these provisions, social partners encourage their members to boost training on digital skills, ensure fair and safe working conditions and take account of data protection and employee monitoring practices. The European social partners’ autonomous framework agreement on digitalisation has provided inspiration to national-level organisations, and follow-up actions in this regard have the potential to greatly benefit their members.
11 December 2020
Industrial relations: Developments 2015–2019
As part of its mandate to promote dialogue between management and labour, Eurofound has monitored and analysed developments in industrial relations systems at EU level and in EU Member States for over 40 years. This flagship report is based on the work done in this context during the last programming period (2015–2019). It draws on the extensive monitoring of industrial relations systems and social dialogue carried out by Eurofound on an ongoing basis. The overall aim of the report is to assist policymakers and industrial relations actors both to understand the challenges facing social dialogue and to identify possible ways to contribute to balanced and well-functioning industrial relations systems going forward.
10 September 2020
Capacity building for effective social dialogue in the European Union
The aim of this report is to add to the discussion on how Eurofound can contribute to supporting capacity building of social partners for effective social dialogue. The report includes a review by Eurofound aimed at identifying the capacity-building needs and initiatives of social partners in relation to national frameworks for autonomous collective bargaining, involvement in European social dialogue and the European Semester, and the development of membership and services for members. It also includes the results from stakeholder consultations and two exchange seminars held in 2019, along with a set of policy pointers for further discussion.
Cercetătorii Eurofound oferă expertiză și pot fi contactați pentru întrebări sau solicitări din partea mass-mediei.
Victoria Cojocariu
Research officerVictoria Cojocariu este ofițer de cercetare pentru studiile de reprezentativitate în cadrul unității de viață activă din cadrul Eurofound. Ea este responsabilă de gestionarea contribuțiilor de cercetare ale corespondenților naționali ai Eurofound, de controlul calității, precum și de contribuția la elaborarea rapoartelor de sinteză pentru studiile de reprezentativitate sectorială și de crearea de date pentru baza de date a partenerilor sociali europeni. Înainte de a se alătura Eurofound în 2019, Victoria a lucrat ca coordonator de programe pentru Open Society Foundation România și ca cercetător pentru Centrul de Inovare Publică din București, contribuind la proiecte de cercetare naționale și internaționale în domeniul migrației, educației, accesului la piața muncii al resortisanților țărilor terțe, precum și drepturilor omului. Ea deține diplome de licență și master în sociologie.
Mária Sedláková
Research officerMária Sedláková este ofițer de cercetare în cadrul unității de viață profesională din cadrul Eurofound. Ea este responsabilă de elaborarea rapoartelor de ansamblu pentru studiile de reprezentativitate sectorială, managementul și controlul calității raportărilor naționale privind relațiile de muncă, dialogul social și viața profesională și dezvoltarea unui proiect privind negocierea colectivă dincolo de remunerare. Înainte de a se alătura Eurofound, a lucrat ca ofițer de cercetare tehnică în cadrul Departamentului de guvernanță și tripartism al Organizației Internaționale a Muncii de la Geneva pentru Raportul emblematic al dialogului social 2022. De asemenea, a lucrat ca cercetător la Institutul Central European de Studii ale Muncii din Bratislava (2013-2020), concentrându-se pe dialog social, negociere colectivă, condiții de muncă și sociologia muncii. Maria deține un master în științe politice cu specializare în politică europeană comparată de la Universitatea Central Europeană.
Această secțiune oferă acces la tot conținutul care a fost publicat pe acest subiect.
