Dialogul social și negocierea colectivă în sectorul aviației civile în timpul pandemiei de COVID-19

Măsura în care dialogul social și negocierea colectivă au atenuat efectele pandemiei asupra întreprinderilor și a angajaților din sectorul aviației civile a variat mult de la o țară la alta. În țări cu raporturi de muncă bine reglementate, cum ar fi Austria, Belgia și Luxemburg, au fost implementate pachete de salvare și mecanisme de protejare a locurilor de muncă. În țări cu raporturi de muncă mai puțin dezvoltate, dialogul social a contribuit la protejarea locurilor de muncă din sector, ceea ce a dus la instituirea de mecanisme de compensare salarială în Bulgaria și la adoptarea unor scheme privind reducerea timpului de muncă în Croația. În unele țări, cum ar fi Grecia și Ungaria, dialogul social nu a avut loc, deoarece partenerii sociali au fost lăsați în plan secundar de către guvern.

Deși dialogul social a fost funcțional și productiv în multe cazuri, puterea de negociere a angajaților din sectorul aviației civile s-a diminuat în timpul pandemiei, balanța puterii înclinându-se mai mult spre angajatori. Această schimbare a determinat unele sindicate să aibă în vedere o strategie mai conflictuală, chiar și în țări cu tradiție îndelungată a parteneriatului social și păcii sociale.

Studiul arată că dialogul social a evitat în mod eficient amenințări imediate generate de pandemie, dar nu a reușit să soluționeze probleme fundamentale legate de condițiile precare de muncă provocate de schimbările intervenite în mediul de afaceri al sectorului aviației.

În multe țări, dialogul social s-a extins dincolo de temele tradiționale ale salarizării și timpului de muncă, abordând și chestiuni precum schemele privind reducerea timpului de muncă, lichiditatea întreprinderilor afectate de criza sanitară și concedierile colective.

Una dintre cele mai presante probleme pentru sectorul aviației civile constă în faptul că pandemia a creat dificultăți suplimentare în ceea ce privește salariul și alte drepturi de natură salarială. Pe fondul scăderii salariului mediu pentru toate categoriile profesionale din sector în ultimii 15 ani – în mare parte din cauza intensificării concurenței și a modelelor de afaceri axate pe strategii cu costuri scăzute – partenerii sociali încă nu au găsit soluții comune în această privință.