Publications

This paper provides a context for the questions to be explored within the Foundation Forum 2022. Europe is emerging from the COVID-19 crisis having managed to protect its economy in the face of a major shock and prevent mass unemployment. However, challenges remain. While the Member States up to now appear to have diverged only moderately, at most, on key economic and social indicators, it seems that the pandemic has widened many social inequalities. The mass shift to telework has raised questions over how the world of work will look in the future.

The informal meeting of EU ministers responsible for employment and social policy (EPSCO) took place in Bordeaux on 14–15 February 2022. The meeting focused on the challenges posed by the major green and digital transitions to the labour market, and the way in which the European Union can support these transitions within the framework of the construction of a new European model of growth.

În ultimii ani, cu excepția câtorva creșteri intermitente, a existat în general o scădere a acțiunilor sindicale în statele membre. În timpul pandemiei de COVID-19, această tendință a continuat, iar în mod surprinzător, cele mai semnificative conflicte de muncă au avut loc în sectorul sănătății umane și al serviciilor sociale, în cel al educației și în cel al transporturilor și logisticii. Raportul analizează datele culese în perioada 2018–2019 de Eurofound, în etapa pilot a bazei sale de date denumite Observatorul acțiunilor sindicale (IAM).

Acest raport surprinde impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra calității vieții cetățenilor în vârstă, inclusiv asupra bunăstării, situației financiare, ocupării forței de muncă și incluziunii sociale a acestora. Raportul analizează efectele asupra utilizării serviciilor de îngrijire și a dependenței persoanelor în vârstă de alte forme de sprijin. Prezentul raport prezintă măsurile de politică care au fost puse în aplicare în statele membre ale UE pentru a sprijini persoanele în vârstă cu privire la toate aspectele menționate mai sus.

The first overview of minimum wage setting for 2022 shows that, while some negotiations are still ongoing, virtually all EU Member States have increased their nominal statutory rates. Compared to last year, when most countries settled for cautious increases against a background of deep uncertainty caused by the pandemic, growth in statutory rates for 2022 was stronger, reflecting an easing of the situation. This was especially the case in central and eastern European countries, where some increases were in double digits. Nevertheless, inflation is back in the picture and should be monitored in the coming months to get an insight into how the increases in nominal minimum wage rates translate into actual changes in the purchasing power of minimum wage earners.

This programming document describes Eurofound’s planned work over the programming period 2021–2024. It sets out the policy and institutional context for the programme, outlines the multiannual programme for the four-year period and sets out the work programme for 2022. Eurofound’s priorities for 2021–2024 are shaped by the key challenges for social cohesion and just transitions in a changing environment in the aftermath of the COVID-19 crisis. The Agency focuses on issues where it can draw on its core expertise in the areas of working conditions, industrial relations, employment and living conditions, to support its stakeholders, by providing evidence that can assist their policy action.

The European Union Agencies Network on Scientific Advice (EU-ANSA) consists of technical and regulatory agencies that provide scientific advice to EU policymakers. This report demonstrates how EU-ANSA member Agencies are addressing the socioeconomic effects of sustainable development. It is based on two surveys conducted among the member Agencies. The survey results show that the most researched areas include the economy, employment, skills and training, gender inequalities, health and safety, social aspects, the role of regulation and social dialogue.

Convergența ascendentă se află în centrul proiectului UE. Statele membre și cetățenii lor fac pasul spre integrarea în Uniune deoarece se așteaptă ca apartenența lor la aceasta să ducă la prosperitate economică echilibrată și la progres social în toate țările. Accentuarea disparităților dintre statele membre, așa cum s-a întâmplat în timpul crizei economice din 2008-2013, poate fi văzută ca o încălcare a promisiunii UE și poate duce la nemulțumiri și dezintegrare.

Schimbările tehnologice se accelerează pe măsură ce se extinde capacitatea dispozitivelor electronice de a stoca, prelucra și comunica informații în format digital. Digitalizarea transformă economia și piețele muncii din UE: aproape o treime din locurile de muncă din UE sunt clasificate ca fiind puternic digitalizate. Care sunt implicațiile revoluției digitale pentru ocuparea forței de muncă și pentru muncă? Și cum ar putea afecta dialogul social?

Una dintre cele mai evidente evoluții din ultima jumătate de secol a fost creșterea imensă a participării femeilor pe piața muncii. Două din trei locuri de muncă nou create în ultimele două decenii în UE au fost ocupate de femei. În același timp, creșterea pronunțată a ratei de ocupare a forței de muncă în rândul lucrătorilor în vârstă din cauza îmbătrânirii populației și a schimbării politicilor a mărit ponderea lucrătorilor în vârstă prezenți pe piața muncii.