&w=3840&q=90)
Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale își propune să crească rata de ocupare a populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani la cel puțin 78 % până în 2030. Pentru a asigura o creștere incluzivă a ocupării forței de muncă, sunt necesare politici favorabile incluziunii privind piața forței de muncă, care vizează creșterea pe piața forței de muncă a grupurilor subreprezentate, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele slab calificate sau persoanele cu dizabilități. În același timp, politicile active privind piața forței de muncă, care vizează creșterea oportunităților de angajare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și îmbunătățirea corelării dintre posturile vacante și șomeri, joacă un rol esențial în abordarea șomajului de lungă durată și a necorelării competențelor existente. Printre exemplele de PAMP se numără formarea, serviciile de corelare a locurilor de muncă, subvențiile pentru recrutare, crearea directă de locuri de muncă pentru programele de muncă publică sau programele speciale menite să asigure tranziția de la școală la muncă. Serviciile publice de ocupare a forței de muncă joacă un rol esențial în furnizarea de ALMP eficiente și în furnizarea de sprijin pentru venit în perioadele de șomaj.
Găsiți mai jos cel mai recent conținut pe această temă.
Întâlnirea Comună a Șefului Medical, Șefului de Asistență Medicală și Directorilor Stomatologi este o platformă importantă pentru conectarea conducerii factorilor de decizie din domeniul medical, nursing și stomatologi din UE. Acest eveniment cuprinde o conferință de două zile, o vizită la fața locului la o unitate medicală relevantă și o serie de sesiuni de tip breakout.
Eurofound monitorizează schimbările structurale de pe piața forței de muncă prin intermediul Monitorului european al locurilor de muncă (EJM) și Monitorului european al restructurării (ERM), inclusiv prin prezentarea generală a instrumentelor juridice. Cercetările investighează dinamica pieței forței de muncă, practicile întreprinderilor, restructurarea și implicarea partenerilor sociali în abordarea tranziției verzi bazate pe politici, a schimbărilor tehnologice progresive și a reconfigurării globale a lanțurilor de aprovizionare. Acesta urmărește să furnizeze dovezi pentru a contribui la înțelegerea competitivității UE și pentru a consolida reziliența socioeconomică.
Aceste dovezi privind schimbările structurale de pe piața forței de muncă contribuie la informarea politicilor pieței forței de muncă și a inițiativelor de politică industrială, oferind cunoștințe despre potențiala modernizare sau polarizare a locurilor de muncă, despre modul în care se schimbă cerințele de sarcini în locurile de muncă și dacă schimbările în structura ocupării forței de muncă se accelerează sau încetinesc.
Investigarea noilor forme de muncă, inclusiv digitale, cum ar fi munca pe platforme și munca mobilă bazată pe TIC, ajută la evaluarea prevalenței acestora în timp și a modului în care oportunitățile sau riscurile pe care le creează afectează perspectivele de ocupare a forței de muncă și de piață a forței de muncă pentru persoanele implicate. Eurofound continuă să își actualizeze registrul economiei de platforme cu informații privind evoluția și reglementarea ocupării forței de muncă în acest tip de activitate economică.
EU PolicyWatch cuprinde măsurile introduse de guverne și de partenerii sociali din statele membre pentru a atenua efectele crizelor recente asupra întreprinderilor, lucrătorilor și cetățenilor – COVID-19, războiul din Ucraina și creșterea inflației. De asemenea, enumeră politicile de sprijinire a tranziției digitale și verzi, precum și a întreprinderilor care trebuie să se restructurază.
Articolul 4 din Pilonul european al drepturilor sociale se concentrează pe sprijinirea activă a ocupării forței de muncă. Acest lucru sprijină dreptul la asistență în timp util și personalizat pentru a îmbunătăți perspectivele de angajare sau de activitate independentă, dreptul tinerilor la educație continuă, ucenicie, stagiu sau la o ofertă de muncă în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la încetarea studiilor prin intermediul Garanției pentru tineret, precum și dreptul șomerilor la sprijin personalizat, continuu și consecvent. În 2021, Comisia Europeană a emis o recomandare pentru sprijinirea eficientă a ocupării forței de muncă.
Comisia Europeană: Recomandarea Comisiei pentru un sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncăopens in new tab (EASE)
În ultimii ani, deficitul de forță de muncă a fost din ce în ce mai mult principalul factor care afectează piețele forței de muncă din UE și din afara acesteia. În urma pandemiei de COVID-19, prevalența deficitului de forță de muncă a devenit o preocupare majoră atât pentru guverne, cât și pentru partenerii sociali. Principalii factori ai deficitului de forță de muncă includ schimbările demografice, calitatea locurilor de muncă și tranziția verde și digitală.
În martie 2024, Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune pentru a aborda deficitul de forță de muncă și de competențe, stabilind măsuri-cheie pe care UE, statele membre și partenerii sociali ar trebui să le ia pentru a-și atinge obiectivele privind competențele și ocuparea forței de muncă pentru 2030.
Aceasta este o selecție a celor mai importante rezultate pentru acest subiect.
10 September 2024
This report provides updated evidence on the persistence of labour shortages amid declining levels of labour market slack in the EU and at Member State level. This serves as a background to the main focus of the report, which is on organisational policies aimed at attracting workers to occupations in which shortages are common. Case studies were conducted across sectors and Member States to gain an insight into how organisations deal with recruitment and retention challenges in a tight labour market. The report offers lessons on steps employers can take to fill vacancies, whether acting alone or in partnership with other organisations. It builds on previous Eurofound research that developed a taxonomy of actions employers adopt aimed at addressing labour shortages.
21 May 2024
During the pandemic, many young people had to change their plans for the future. While at the end of 2023 young people’s labour market situation was more favourable than it had been in recent years, many obstacles remained on their route to independence, such as the rising cost of living and inability to move out of the parental home. This report explores young people’s wishes and plans for the future – and the well-being outcomes related to these plans – in the context of the current labour market and housing situation and progress on the implementation of the EU’s reinforced Youth Guarantee.
27 March 2023
As economies begin to recover from the COVID-19 pandemic, labour shortages are becoming increasingly evident despite the impact of the war in Ukraine on energy and commodity prices. These include shortages exacerbated by the crisis in some sectors and professions where they had been endemic for some time. This report looks at measures implemented at national level to tackle labour shortages in the health, care, and information and communication technology sectors, as well as those arising from the twin green and digital transition. It assesses what measures are effective and explores the contextual factors supporting or hindering effective policy implementation and outcomes.
20 July 2021
While unemployment is still a huge challenge in Europe, some countries, sectors and occupations are experiencing labour shortages. This report explores various approaches to identifying labour shortages and maps national policy debates around the issue. It documents public and social partner interventions to tackle labour shortages, such as measures fostering geographical or occupational mobility, addressing skills shortages and underinvestment in skills, improving working and employment conditions, and providing better matching procedures.
18 April 2021
This report examines policy developments in EU Member States aimed at supporting the inclusion of people with disabilities in the open labour market, with a particular focus on the three stages of entering into employment, staying in the job and returning to work after an absence. It explores the mechanisms and effectiveness of more than 150 different policy measures designed to address the dimensions in place in the EU before the COVID-19 pandemic: job creation, labour supply, labour demand and contextual factors. In addition, it provides an updated analysis of early policy measures created in the wake of the pandemic that aimed to support the labour market situation of people with disabilities. A country case study on Ireland complements the study by outlining the complexity of disability and support systems from a broader perspective. The report builds on the lessons learned and provides policy pointers to improve the integration of people with disabilities into the open labour market.
24 June 2020
The effect of the COVID-19 pandemic on the lives of individuals and societies, including on the economy and labour markets, is unprecedented. The impact of the global health emergency has placed a growing number of businesses under threat, putting the jobs of more and more workers at risk and impacting the livelihoods of many citizens. Policymakers moved swiftly in an effort to mitigate the social and economic effects on businesses, workers and citizens. Eurofound’s COVID-19 EU PolicyWatch database provides information on initiatives introduced to cushion these effects. Drawing on the content of this database of around 500 policy initiatives (April 2020), this report aims to present an overview of both large-scale government measures and collective agreements that impact on large groups of workers, setting this in the context of the evolving labour market situation.
Data: COVID-19 EU PolicyWatch
Cercetătorii Eurofound oferă expertiză și pot fi contactați pentru întrebări sau solicitări din partea mass-mediei.
Dragoș Adăscăliței este ofițer de cercetare în unitatea de ocupare a forței de muncă a Eurofound. Cercetările sale actuale se concentrează pe subiecte legate de viitorul muncii, inclusiv impactul inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă, consecințele automatizării asupra angajării și problemele de reglementare legate de munca pe platformă. Este, de asemenea, un colaborator regulat la proiecte comparative care monitorizează schimbările structurale din piețele muncii europene. Înainte de a se alătura Eurofound, a fost lector în Relații de Angajare la Facultatea de Management a Universității din Sheffield. Deține un master în Științe Politice de la Central European University și un doctorat în Sociologie de la Universitatea din Mannheim.
Tina Weber is a senior research manager in Eurofound’s Working Life unit. Her work has focused on labour shortages, the impact of hybrid work and an ‘always on’ culture and the right to disconnect, working conditions and social protection measures for self-employed workers and the impact of the twin transitions on employment, working conditions and industrial relations. She is responsible for studies assessing the representativeness of European social partner organisations. She has also carried out research on European Works Councils and the evolution of industrial relations and social dialogue in the European Union. Prior to joining Eurofound in 2019, she worked for a private research institute primarily carrying out impact assessments and evaluations of EU labour law and labour market policies. Tina holds a PhD in Political Sciences from the University of Edinburgh which focussed on the role of national trade unions and employers’ organisations in the European social dialogue.
Această secțiune oferă acces la tot conținutul care a fost publicat pe acest subiect.
This website is an official website of the European Union.
All official European Union website addresses are in the europa.eu domain.
See all EU institutions and bodies
Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Trai și de Muncă
