Articol

Evoluția relațiilor de muncă în statele membre în perioada 2023-2024

Publicat: 12 September 2025

Acest articol rezumă evoluțiile recente din peisajul național al relațiilor de muncă, evidențiând, printre altele, sindicatele sau organizațiile patronale nou înființate, creșterile sau scăderile semnificative ale numărului de membri, schimbările de conducere în organizații și rezultatele alegerilor reprezentative ale lucrătorilor. Potrivit corespondenților naționali ai Eurofound, în general, evoluțiile relațiilor de muncă din 2023-2024 indică o adaptare treptată și un grad ridicat de stabilitate.

În diferite țări s-au înființat noi sindicate și/sau asociații care acoperă o gamă largă de sectoare. Aceste evoluții indică o adaptare treptată a relațiilor industriale și ilustrează modul în care interesele diferite duc la evoluție mai degrabă decât la revoluție, rămânând unele tensiuni care ar putea declanșa evoluții ulterioare în viitor.  

În Malta, au fost înființate trei noi sindicate: Uniunea Angajaților AGV Malta, Sindicatul Practicienilor de Sănătate și Siguranță și Sindicatul Personalului de Securitate C.A.M.C.

În Spania, au fost formate noi sindicate pentru a reprezenta angajații din administrația publică (lucrători municipali, ofițeri de poliție și funcționari publici), educație (profesori din Andaluzia și Madrid și lucrători din învățământul privat), asistență medicală (tehnicieni medicali de urgență în Madrid), agricultură și pescuit, transport și logistică (lucrători din depozite, însoțitori de bord, depozitari) și artă și cultură (muzicieni, artiști de dublare). Multe dintre aceste noi organizații sunt afiliate la federații sindicale naționale, cum ar fi Confederația Generală a Muncii (CGT) și Confederația Națională a Muncii (Confederación Nacional del Trabajo, CNT), precum și la grupuri de muncitori independenți.

De asemenea, în Spania au fost înființate noi asociații de afaceri, în principal în sectoarele turismului și ospitalității, agriculturii, alimentației, transporturilor și mobilității (furnizori de servicii de taxi și logistică), centre comerciale și zone industriale și cultură (promoții muzicale și artele spectacolului). În plus, există organizații similare în domeniul sănătății, serviciilor sociale, educației și inovării, precum și confederații regionale de afaceri și asociații multisectoriale.

În Suedia, opt companii de transport maritim s-au despărțit de principala organizație patronală pentru sectorul maritim, Confederația Suedeză a Întreprinderilor de Transport (Sjöfartens Arbetsgivareförbund, SARF), pentru a forma un nou organism patronal, Organizația Armatorilor Suedezi (Sveriges Rederiorganisation, SRO). SRO intenționează să negocieze contracte colective de muncă în numele membrilor săi în rundele de negocieri din 2025 (Sjöfartstidningen, 2024; Sveriges Rederiorganisation, 2024).

Sindicatul suedez al lucrătorilor de scenă și culturali (Scen- och Kulturarbetarnas förbund, SOKAF) s-a format în 2022 pentru a organiza lucrătorii din sectorul artelor spectacolului și culturii. În 2024, sindicatul în curs de dezvoltare a fost în centrul unui caz luat în temeiul Legii privind timpul de lucru a țării. Legea interzice munca de noapte, cu excepția cazului în care este necesară din punct de vedere social (de exemplu, serviciile de urgență), aprobată de o organizație centrală a lucrătorilor sau exceptată de Autoritatea suedeză pentru mediul de lucru (WEA). Unele cluburi de striptease au încercat să rezolve acest lucru prin semnarea unui contract colectiv de muncă cu SOKAF care să funcționeze după miezul nopții. Cu toate acestea, WEA a decis că SOKAF nu era un "partid sindical central", deoarece membrii săi erau prea mici (21 la momentul hotărârii). În 2025, decizia a fost atacată la tribunalul pentru litigii de muncă, care a menținut decizia WEA.

Statele membre nordice și Irlanda au asistat la fuziuni între organizații, în timp ce în Croația a existat o divizare.

În Danemarca, Asociația Daneză a Masteratelor și Doctoranzilor (Dansk Magisterforening, DM) – sindicatul care organizează profesioniștii din domeniul academic din științele umaniste, ale naturii și din științele sociale – a fuzionat cu Uniunea Profesioniștilor din Comunicare și Limbi (Kommunikation og Sprog, KS), care are 7.000 de membri care lucrează în comunicare, limbi străine și marketing. Aceasta a fost a patra fuziune a DM în doar doi ani, iar cea mai recentă, care a avut loc în noiembrie 2024, era de așteptat să-și mărească numărul de membri la peste 80.000, făcându-l cel mai mare sindicat al cadrelor universitare din Danemarca. Ca parte a acestei fuziuni, o nouă substructură sectorială va fi creată în cadrul DM pentru a include peste 10.000 de profesioniști în comunicare atât din KS, cât și din DM. Această mișcare reflectă strategia DM de a-și extinde și consolida poziția pe piața muncii, în special în domeniul comunicării (Akademikerbladet, 2024; DM, 2024)

În mai 2024, cel mai vechi sindicat din Suedia, Sindicatul Pictorilor (Målarna), înființat în 1887, a devenit oficial parte a Sindicatului Muncitorilor din Construcții (Byggnads), aducând numărul membrilor acestuia din urmă la aproximativ 113.000 (Byggnads, 2024). Motivația din spatele fuziunii, care a fost decisă de Uniunea Pictorilor la congresul său din 2023, a fost pierderea a peste 1.000 de membri din 2005, ceea ce a lăsat-o cu dificultăți financiare.

În Finlanda, Asociația Mixtă a Industriei (Yhteinen toimialaliitto, YTL) și Angajatorii din sectorul serviciilor Palta (Palvelualojen työnantajat, Palta) au anunțat o fuziune în noiembrie 2024, care a devenit oficială la 1 ianuarie 2025. În urma fuziunii, membrul YTL al Asociației Angajatorilor de Farmacii (Apteekkien työnantajaliitto, cunoscut sub numele de Apta) și toate farmaciile sale membre s-au alăturat, de asemenea, Palta. Atât YTL, cât și Palta fac parte din organizația umbrelă Confederația Industriilor Finlandeze (Elinkeinoelämän keskusliiton jäsenliittoja, EK), care încurajează formarea de entități mai mari în rândul membrilor săi, pentru a simplifica structura membrilor. YTL reprezintă aproximativ 700 de companii care activează în sectoare precum farmacie, logistică și servicii textile. Palta reprezintă companii și comunități dintr-o gamă largă de sectoare de servicii și, după fuziune, se mândrește cu aproximativ 2.600 de membri, ceea ce o face una dintre cele mai mari asociații patronale din Finlanda (Palta, 2024).

În Irlanda, s-au luat măsuri suplimentare în ceea ce privește fuziunea propusă a două sindicate din sectorul educației, Asociația Profesorilor din Învățământul Secundar din Irlanda (ASTI) și Sindicatul Profesorilor din Irlanda (TUI). Din punct de vedere istoric, relația dintre cele două sindicate a fost tensionată, în mare parte din cauza conflictului privind teritoriul membrilor, iar încercările anterioare de a le amalgama au eșuat. În 2024, un sondaj în rândul membrilor ambelor sindicate a susținut "continuarea eforturilor de fuziune" (IRN, 2024).

A existat o divizare în 2024, în Croația, unde Sindicatul Independent al Angajaților din Cercetare și Învățământ Superior (Nezavisni Sindikat Znanosti i Visokog Obrazovanja, NSZ) a părăsit Asociația Sindicatelor Croate (Matica Hrvatskih Sindikata), pe motiv că afilierea sa la asociație nu era în interesul social al membrilor săi. Matica este o asociație a mai multor sindicate care reprezintă membrii din învățământul preșcolar, primar și secundar; Asistenţă medicală; sistemul judiciar; și armata. Cu peste 55.000 de membri, reprezintă 20% din toți membrii sindicatelor din țară.

Atât Austria, cât și Danemarca au înregistrat o creștere a numărului de membri de sindicat în 2023, reflectând forța continuă a mișcării sindicale din aceste țări.

În Austria, numărul membrilor sindicatelor, care a scăzut în timpul pandemiei de COVID-19, și-a revenit în 2023, aproape atingând nivelurile pre-pandemice. La 31 decembrie 2023, Federația Sindicatelor din Austria (Österreichischer Gewerkschaftsbund, ÖGB), care are șapte sindicate afiliate, avea un total de 1 212 990 de membri, cu 13 000 de membri noi numai în 2023. Toate sindicatele, cu excepția Sindicatului Angajaților din Poștă și Telecomunicații (Gewerkschaft der Post- und Fernmeldebediensteten, GPF) au înregistrat o creștere a numărului de membri, cel mai mare sindicat, Sindicatul Angajaților Salariați din Sectorul Privat (Gewerkschaft der Privatangestellten, GPA) înregistrând cea mai mare creștere de peste 3%. Camera Muncii (Arbeiterkammer, AK), a cărei aderare este obligatorie pentru toți angajații din Austria, are acum aproape 4 milioane de membri. Camera Economică Federală a Austriei (Wirtschaftskammer Österreich, WKO), la care trebuie să adere toți angajatorii, avea 593.639 de membri activi (dintr-un total de 710.901) la 31 decembrie 2024. Între timp, Federația Industriei Austriece (Industriellenvereinigung, IV), a cărei apartenență este voluntară, are peste 4.500 de companii membre, majoritatea mari întreprinderi industriale.

În Danemarca, numărul membrilor de sindicat a crescut cu 14.200, aducând totalul la 1.935.500. Aceasta reprezintă o creștere cumulată de 141.500 de membri din 2013. Creșterea poate fi înțeleasă în contextul creșterii generale a numărului de salariați, dintre care au existat încă 30.000 în 2023. În ultimul deceniu, însă, distribuția membrilor în diferite organizații s-a schimbat. În special, a existat o scădere de 1,1% a numărului de membri ai Confederației Sindicale Daneze (Fagbevægelsens Hovedorganisation, FH) în 2023. În schimb, numărul de membri ai Confederației Daneze a Asociațiilor Profesionale (Akademikerne, AC) a crescut cu 3,6%, în timp ce cei care se organizează în afara organismelor principale au înregistrat, de asemenea, o creștere, cu 3,4% (Danmarks Statistik, 2024).

Schimbări în conducerea organizațiilor partenerilor sociali au avut loc în mai multe țări în 2024.

În Cipru, în noiembrie, Comitetul Executiv al Camerei de Comerț și Industrie din Cipru (CCCI) l-a numit pe Filokypros Rousounides, fost director general al Asociației Hoteliere din Cipru (PASYXE), în funcția de nou secretar general, succedându-l pe Marios Tsiakis, care s-a pensionat. Succesorul domnului Rousounides la PASYXE este Dr. Christos Aggelides, care a ocupat anterior funcția de membru al Comitetului Executiv și director de vânzări și marketing pentru grupul de companii H&C. Dr. Aggelides este, de asemenea, președinte al Asociației Managerilor de Hoteluri, vicepreședinte al Camerei de Comerț și Industrie din Famagusta și membru activ al diferitelor comitete ale Ministerului Turismului.

din Estonia ales pe Hando Sutter în funcția de director executiv pe 18 septembrie, după demisia fostului titular al postului, Arto Aas. Dl Sutter a deținut funcții executive de conducere de peste 30 de ani, conducând companii precum Eesti Energia, Nord Pool Spot și Olympic Entertainment Group.

În Franța, François Asselin a demisionat din funcția de copreședinte al Asociației pentru Activități de Securitate (Association Des Métiers de la Sécurité, ADMS) (AEF, 2024(opens in new tab)This link opens in a new tab). Dl Asselin și-a părăsit, de asemenea, funcția de președinte al Confederației pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (Confédération des petites et moyennes entreprises, CPME), începând cu 21 ianuarie 2025 (Les Echos, 2024(opens in new tab)This link opens in a new tab; Le Monde, 2025(opens in new tab)This link opens in a new tab). El a fost succedat în acest rol de Amir Reza-Tofighi. În cele din urmă, la 26 ianuarie 2024, Dominique Payer a demisionat din funcția de președinte al Uniunii Întreprinderilor Locale (Union des Entreprises de Proximité, U2P), iar Michel Picon a preluat funcția (Les Echos, 2025(opens in new tab)This link opens in a new tab).

Au existat mai multe schimbări semnificative de personal pe scena sindicală din Croația. Krešimir Sever, care a condus federația Sindicatelor Independente din Croația (Nezavisni Hrvatski Sindikati, NHS) timp de mai bine de 25 de ani, a decis că nu va mai candida pentru această funcție. El a fost înlocuit de Darije Hanzalek, președintele Sindicatului Industriei Tipografice și Media (SGIM), cel mai vechi sindicat din Croația și din acea parte a Europei. Între timp, Vilim Ribić, fondatorul și președintele pe termen lung al Matica, a decis să nu mai candideze în 2022 și a fost înlocuit de Sanja Šprem, președintele Sindicatului Profesorilor din Croația (Sindikat Hrvatskih Učitelja). În cele din urmă, Jasna Petrović a demisionat din funcția de președinte al Sindicatului Pensionarilor din Croația (Sindikata Umirovljenika Hrvatske, SUH) în decembrie 2024, după 13 ani în funcție.

Au existat, de asemenea, cazuri în care foști lideri ai organizațiilor partenerilor sociali au preluat funcții guvernamentale. În Lituania, Inga Ruginienė, președinta de lungă durată a Confederației Sindicale din Lituania, a fost numită ministru al Securității Sociale și Muncii la sfârșitul anului 2024, în urma alegerilor parlamentare (Seimas). Ea a candidat la alegeri în numele Partidului Social Democrat Lituanian. În Austria, opt membri ai noului guvern federal format la începutul anului 2025 au o istorie în organizațiile partenerilor sociali, cea mai mare pondere din anii 1970. Astfel, este de așteptat ca parteneriatul social să joace un rol și mai important în elaborarea politicilor în această perioadă legislativă.

Alegerile reprezentative ale lucrătorilor au avut loc în mai multe țări în 2024. În Austria, au avut loc alegeri obligatorii pentru AK, în care "parlamentul angajaților" este ales de toți membrii AK. În trecut, acestea au fost adesea câștigate de facțiunea social-democrată (Fraktion Sozialdemokratischer Gewerkschafter:innen, FSG), cu o majoritate absolută de 57,1% din voturi, urmată de facțiunea afiliată la Partidul Popular Austriac (Österreichische Volkspartei, ÖVP), cu 16,6%, și facțiunea Partidului Libertății din Austria (Freheitliche Partei Österreichs, FPÖ), cu 12,3%. FSG a fost în fruntea sondajului în șapte din cele nouă state federale (cele două provincii cele mai vestice, Tirol și Vorarlberg, votează în mod tradițional conservator și aleg facțiunea sindicalistă creștină afiliată ÖVP (Fraktion Christlicher Gewerkschafterinnen und Gewerkschafter, FCG)).

În Belgia, alegerile pentru reprezentanții angajaților la locul de muncă au avut loc în luna mai. Aceste alegeri au loc în companii cu peste 50 de angajați, ceea ce înseamnă că aproape 1,4 milioane de angajați din peste 7.000 de companii din sectorul privat din întreaga țară au fost eligibili să participe.

În Luxemburg, în martie 2024 au avut loc alegeri pentru reprezentanții personalului din întreprinderi și reprezentanții din Camera Salariaților (CSL). Ambele alegeri, care au loc o dată la cinci ani, sunt indicatori importanți ai reprezentativității naționale a sindicatelor. Într-adevăr, pentru a se califica pentru reprezentativitatea națională, un sindicat din Luxemburg trebuie să îndeplinească două criterii cheie: trebuie să fi obținut o medie de cel puțin 20% din voturi la cele mai recente alegeri pentru CSL și trebuie să demonstreze o prezență efectivă în majoritatea sectoarelor economice ale țării.

În Slovenia, între timp, la 16 noiembrie 2023 au intrat în vigoare modificări ale Legii privind relațiile de muncă (ZDR-1D), stabilind anumite protecții pentru reprezentanții lucrătorilor împotriva concedierii. Conform legii modificate, încetarea contractului de muncă al unui reprezentant al lucrătorilor care inițiază acțiuni în justiție împotriva angajatorului pentru concedierea acestuia este suspendată până la pronunțarea instanței de dreptul muncii în primă instanță sau pentru o perioadă maximă de șase luni. În cazul în care angajatorul interzice reprezentantului să lucreze, acesta trebuie să primească 80% din salariul lunar de bază (majorat de la 50%). Asociația Sindicatelor Libere din Slovenia (Zveza Svobodnih Sindikatov Slovenije, ZSSS) consideră că prevederea legală va oferi o protecție mai mare împotriva concedierii atunci când este abuzată pentru a pedepsi lucrătorii pentru apartenența la sindicat sau participarea la activități sindicale (ZSSS, 2024).

Structurile de dialog social intersectoriale stabilite continuă să desfășoare activități importante într-un cadru stabil în majoritatea statelor membre europene. Au fost create noi structuri și cele existente au fost reînviate în diferite țări.

În Irlanda, principalul organism relevant de dialog social este Forumul Economic al Angajatorilor Muncii (LEEF). În 2024 i s-a alăturat noua Comisie pentru o tranziție justă, care cuprinde persoane nominalizate din cei cinci piloni ai dialogului social (agricultură; comunitate și voluntar; sindicat; angajator; mediu), precum și experți independenți dintr-o serie de domenii relevante pentru activitatea Comisiei, inclusiv drepturile omului și egalitatea, dezvoltarea competențelor, dezvoltarea rurală și comunitară; incluziunea socială, tranziția economică verde și perspectivele tineretului. Activitatea sa principală va include pregătirea și analiza cercetării strategice bazate pe dovezi în legătură cu tranziția justă și evaluarea, consilierea și comentarea cu privire la planificarea și punerea în aplicare a politicilor, precum și progresele înregistrate în aplicarea principiilor tranziției juste ale Irlandei în politicile climatice naționale și sectoriale.

În Malta, principalele structuri de dialog social sunt Consiliul de Dezvoltare Economică și Socială din Malta (MCESD) – care, după cum sugerează și numele, se concentrează pe chestiuni legate atât de economie, cât și de societate în general – și Consiliul pentru Relații de Muncă (ERB), care se concentrează în principal pe dreptul muncii. Partenerii sociali sunt, de asemenea, prezenți în alte structuri tripartite, cum ar fi consiliul de administrație al Autorității pentru sănătate și securitate în muncă (OHSA) și, în nume personal, Jobsplus. La sfârșitul anului 2024 s-a anunțat că un director executiv al MCESD va fi numit pentru prima dată, pentru a consolida organismul. De asemenea, va fi înființat un consiliu de cercetare pentru a asista MCESD și partenerii sociali (TVM News, 2024). Aceste mișcări par să fie un răspuns la problemele evidențiate anterior de partenerii sociali, inclusiv lipsa frecventă a accesului la cercetarea de care au nevoie pentru a lua decizii bazate pe dovezi (MCESD, 2022).

În Slovenia, negocierile au început în iunie 2024 în cadrul Comitetului Economic și Social tripartit, după un impas de aproape un an. În Ungaria, Consiliul Național de Conciliere a Intereselor Funcției Publice (Országos Közszolgálati Érdekegyeztető Tanács, OKÉT) nu s-a mai întrunit în ultimii doi ani, în ciuda problemelor tot mai mari și a două solicitări de a se întruni din partea lucrătorilor, solicitate de vicepreședintele Federației Naționale a Consiliilor Muncii (Munkástanácsok Országos Szövetsége), responsabil pentru sectorul public. În cele din urmă, guvernul a cedat solicitărilor, iar sesiunea plenară a OKÉT din 2024 a avut loc în cele din urmă, la 1 octombrie (Munkástanácsok, 2024).

În Polonia, ministrul familiei, muncii și politicii sociale a anunțat că Actul privind Consiliul pentru dialog social va fi modificat pentru a face consiliul mai reprezentativ și pentru a-și consolida cooperarea cu guvernul (Bankier.pl, 2024). Conform legii modificate, se așteaptă ca reglementările privind reprezentativitatea sindicatelor să rămână neschimbate. Proiectul de lege propune însă o serie de modificări în ceea ce privește reprezentativitatea organizațiilor patronale. Acestea includ separarea companiilor și angajatorilor care operează în conformitate cu Legea meșteșugurilor (Ustawa o rzemiośle) în cei care sunt definiți ca meșteșugari și care angajează lucrători și cei care sunt definiți în mod similar, dar nu angajează lucrători; reducerea numărului de lucrători pe care membrii organizațiilor patronale trebuie să îi angajeze; impunerea unui nou criteriu pentru a se asigura că o organizație patronală nu a fost creată în mod artificial prin asocierea unui grup mic de angajatori care plătesc cotizații mari de membru; și interzicerea dublei aderări la organizațiile patronale de către angajatori în scopul calculării reprezentativității.

În Lituania, Legea nr. XIV-3034, de modificare a Codului muncii, a intrat în vigoare la 25 octombrie 2024 (Republica Lituania, 2024). Acesta modifică, printre multe altele, articolul 182 alineatul (5) din Codul muncii, stabilind opt criterii pe care trebuie să le îndeplinească organizațiile patronale care își desfășoară activitatea la nivel național, inclusiv cerințele de a avea: statutul de persoană juridică; a funcționat în mod continuu ca organizație patronală timp de cel puțin trei ani; o structură organizațională autonomă; și cel puțin cinci angajați cu contract de muncă.

În septembrie 2024, Ministerul Economiei și Comunicațiilor din Estonia a anunțat că rolul și sarcinile conciliatorului național urmau să fie transferate Cancelarului Justiției.

În Finlanda, modificările aduse Legii privind medierea în litigiile de muncă 420/1962 (Laki työriitojen sovittelusta ja eräiden työtaistelutoimenpiteiden edellytyksistä) au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025 și afectează activitatea conciliatorului național, a conciliatorilor și a comisiilor de conciliere. În prezent, acestea trebuie să ia în considerare beneficiul general al economiei naționale în timpul procedurii de conciliere între partenerii sociali în conflictele de muncă și să asigure funcționarea formării salariilor și a pieței muncii. Părțile la conflictul de muncă nu trebuie să accepte propunerea de soluționare a conciliatorului (Ministerul Economiei și Ocupării Forței de Muncă, nedatat).


Imagine © Șaptezeci și patru/ Adobe Stock

Eurofound recomandă ca această publicație să fie citată după cum urmează.

Eurofound (2025), Evoluția relațiilor industriale în statele membre în perioada 2023-2024, articol.

Flag of the European UnionThis website is an official website of the European Union.
How do I know?
European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions
The tripartite EU agency providing knowledge to assist in the development of better social, employment and work-related policies