&w=3840&q=90)
Dialog social
Dialogul social poate fi definit ca negocieri, consultări, acțiuni comune, discuții și schimb de informații între angajatori și lucrători. Dialogul social bine funcționat este un instrument cheie în modelarea condițiilor de muncă, implicând o varietate de actori la diferite niveluri. Acesta echilibrează interesele lucrătorilor și ale angajatorilor și contribuie atât la competitivitatea economică, cât și la coeziunea socială.
Găsiți mai jos cel mai recent conținut pe această temă.
Relații industriale: Discurs despre și evoluțiile în aranjamentele privind programul de lucru în 2025
Modificările aranjamentelor privind timpul de lucru din întreaga UE în 2025 reflectă diversitatea sistemelor naționale de relații industriale și nivelurile la care are loc dialogul social. Acest articol analizează discursul și evoluțiile din 2025 privind orele suplimentare, înregistrarea timpului, concediul anual și reducerea timpului de lucru.Reprezentativitatea organizațiilor europene ale partenerilor sociali: Sectorul feroviar
Acest studiu oferă informații care permit evaluarea reprezentativității actorilor implicați în comitetul european de dialog social sectorial pentru sectorul feroviar.Representativeness of the European social partner organisations: Commerce sector – 2026
This study provides information allowing for an assessment of the representativeness of the actors involved in the European sectoral social dialogue committee for the commerce sector.Factorii de decizie au nevoie de dovezi solide pentru a înțelege schimbările care au loc pe piața muncii și pentru a răspunde dinamicii în schimbare ale relațiilor industriale din Europa. Eurofound folosește date și analize extrase din rețeaua sa de corespondenți din statele membre UE și Norvegia pentru a cartografia tendințele și tiparele și pentru a indica exemple de dialog social bine funcțional atât la nivel european, cât și național.
Cercetările Eurofound investighează aspecte precum implicarea partenerilor sociali în elaborarea politicilor, implicarea și participarea angajaților, negocierea colectivă, sistemele de plată și recompensă, reprezentarea angajaților și relațiile industriale la toate nivelurile. Analizează măsura în care relațiile industriale s-au adaptat la apariția organizațiilor multinaționale.
Agenția a realizat un volum vast de lucrări care se întinde pe peste 40 de ani, care au trasat numeroasele și schimbătoarele fațete ale dialogului social în Europa la diferite niveluri: companie, sectorială, națională, europeană și internațională.
Raportul emblematic al relațiilor industriale, publicat în 2022, prezintă o prezentare generală a celor mai importante evoluții din relațiile industriale, inclusiv dialogul social, între 2015 și 2019. Alte lucrări în acest domeniu cartografiază dimensiunile cheie ale relațiilor industriale.
Dialogul social este un principiu cheie al Pilonului European al Drepturilor Sociale proclamat în 2017. Apariția unor noi dezbateri despre justiția socială, democrația, calitatea muncii și noi modele pentru relațiile de muncă au pus sub semnul întrebării sistemele tradiționale de relații industriale și dialog social.
La treizeci de ani după inaugurarea istorică a dialogului social european la Val Duchesse din Bruxelles, Comisia Europeană a relansat procesul unui nou început pentru dialogul social printr-un eveniment de nivel înalt care a reunit organizații de parteneri sociali din întreaga Europă, pe 5 martie 2015. Dialogul social european este un instrument al politicii sociale ale UE, contribuind direct la conturarea legislației și politicilor muncii UE.
La 25 ianuarie 2023, Comisia a propus o Recomandare a Consiliului privind "consolidarea dialogului social în UE" și a publicat o nouă Comunicare privind consolidarea și promovarea dialogului social, "valorificând întregul său potențial pentru gestionarea tranzițiilor echitabile", așa cum a fost anunțat în Planul European de Acțiune pentru Drepturile Sociale. În septembrie 2023, președinta Comisiei von der Leyen a anunțat un summit al partenerilor sociali în 2024, pentru a reflecta summitul din 1985.
În martie 2025, Comisia și partenerii sociali interindustriali au semnat un Pact comun pentru consolidarea dialogului social european. Acesta se bazează pe Summitul Val Duchesse din ianuarie 2024 și pe Declarația sa privind partenerii sociali.
Comisia Europeană: Summitul Partenerilor Sociali Val Duchesse 2024opens in new tab
Blogul Eurofound: De la Val Duchesse la Riga: cum să relansăm dialogul social?
Comisia Europeană: Comisia stabilește acțiuni concrete pentru o implicare mai mare a partenerilor sociali la nivel național și UEopens in new tab
Comisia Europeană: Pilonul European al Planului de Acțiune pentru Drepturile Socialeopens in new tab
Aceasta este o selecție a celor mai importante rezultate pentru acest subiect.
20 November 2024
Tripartite Exchange Seminar 2024: The role of social dialogue in a green just transition
20 March 2023
Trends in national social dialogue in responding to external shocks or crises: Background paper
This paper provides an overview of the involvement of the social partners in policymaking and social dialogue in recent years, primarily at national peak level. It will focus on the evolution of social dialogue over the past decade and a half in terms of its response to external shocks, focusing on three key periods: the financial and economic crisis between 2008 and 2012; the subsequent recovery and consolidation phase between 2013 and early 2020; the recent series of new crises, starting in 2020 with the COVID-19 pandemic up to today’s combined challenges of inflation, the ‘cost of living crisis’ and the Russian invasion of Ukraine.
1 December 2022
Social dialogue and collective bargaining in the hospital sector during the COVID-19 pandemic
This report analyses the role of social dialogue and collective bargaining in addressing the challenges created or exacerbated by the COVID-19 pandemic in the hospital sector. It also explores whether existing social dialogue and collective bargaining processes at national level were adapted in order to address these new challenges. The research included a literature review to contextualise the structural features of the hospital sector and an analysis of policy initiatives to manage the crisis implemented across the EU27 and Norway. The findings indicate that the level and nature of the social partners’ involvement in pandemic responses varied across Europe. Social dialogue and collective bargaining played a prominent role in some countries, while in others the social partners were less involved. Although no substantial changes were identified in social dialogue institutions and processes, the breadth of issues they deal with expanded beyond the traditional areas of employment and working conditions.
7 February 2022
Collective labour disputes in the EU
In recent years, apart from some intermittent spikes, there has been a general decrease in industrial action across the EU Member States. During the COVID-19 pandemic, this trend has continued, with the most significant labour disputes not surprisingly occurring in the human health and social services sector, the education sector and the transport and logistics sector. This report analyses the data collected in 2018–2019 by Eurofound during the piloting of its Industrial Action Monitor (IAM) database. Using cluster analysis, the research classified industrial action in Europe into five categories: national disputes of interest and rights, sometimes involving different forms of employment; extended disputes about collective pay agreements; localised disputes about employment problems, working time and restructuring, with short work stoppages; localised disputes about workers’ rights and grievances over company policies; and disputes concerning public policies.
In terms of specific issues, problems over pay accounted for over 40% of disputes, employment problems accounted for 20%, other aspects of working conditions accounted for 16% and protests accounted for 13%. Noting the lack of complete data on industrial action in Europe, the analysis points to the need for a systematic collection of empirical evidence in the future to provide a sound basis for comparative analysis.
23 March 2021
Working life in the COVID-19 pandemic 2020
This publication consists of individual country reports on working life during 2020 for 29 countries – the 27 EU Member States, Norway and the United Kingdom. The country reports summarise first evidence on the impact of the COVID-19 pandemic on working life based on national research and survey results. They outline the policy responses of governments and social partners in their efforts to cushion the socioeconomic effects and include a focus on policy areas that have been accelerated or disrupted due to the crisis. Finally, the reports explore the impact of the pandemic on industrial action, working time and wages.
Please note that there is no consolidated report on working life in the EU in 2020.
9 March 2021
Involvement of social partners in policymaking during the COVID-19 outbreak
Since 2016, Eurofound has closely monitored the involvement of national social partners in policymaking as part of the European Semester cycle. In 2020, the focus was on their involvement during the first months of the COVID-19 outbreak. While the pandemic has presented a huge challenge to social dialogue, the results of the analysis highlight how social dialogue can be an effective tool in shaping policy initiatives and finding solutions to emergency situations affecting businesses, workers, the economy and society. It is clear that the participation of social partners in the design and implementation of national recovery and resilience plans in 2021 will be key in the recovery process and for strengthening social dialogue going forward.
11 December 2020
Industrial relations: Developments 2015–2019
As part of its mandate to promote dialogue between management and labour, Eurofound has monitored and analysed developments in industrial relations systems at EU level and in EU Member States for over 40 years. This flagship report is based on the work done in this context during the last programming period (2015–2019). It draws on the extensive monitoring of industrial relations systems and social dialogue carried out by Eurofound on an ongoing basis. The overall aim of the report is to assist policymakers and industrial relations actors both to understand the challenges facing social dialogue and to identify possible ways to contribute to balanced and well-functioning industrial relations systems going forward.
12 October 2020
European Company Survey 2019 - Workplace practices unlocking employee potential
This report is based on the fourth edition of the European Company Survey (ECS), which was carried out jointly by Eurofound and Cedefop in 2019. It describes a wide range of practices and strategies implemented by European companies in terms of work organisation, human resource management, skills use and skills development, and employee voice. The report shows how these practices are combined and how the resulting ‘bundles of practices’ are associated with two outcomes beneficial to employees and employers: workplace well-being and establishment performance.
The analysis finds that the establishments that are most likely to generate this win–win outcome are those that combine a high degree of worker autonomy, a balanced motivational strategy, a comprehensive training and learning strategy, and high levels of direct employee involvement in decision-making, as well as offering managerial support for these practices. To boost the adoption of employee-oriented practices – particularly in relation to autonomy, skills and employee involvement – managers should be offered appropriate support, as they play a key role in the decision to initiate workplace change. They are also crucial to its success, as they must continuously support the workplace practices implemented.
Cercetătorii Eurofound oferă expertiză și pot fi contactați pentru întrebări sau solicitări din partea mass-mediei.
Valeria Virgili
Project support officerValeria Virgili este ofițer de suport proiect în unitatea de viață profesională de la Eurofound. În prezent, lucrează la Rețeaua de Dialog Social, un acord de nivel de servicii finanțat de Direcția Generală pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune a Comisiei Europene și coordonat de Eurofound pentru a sprijini analiza și promovarea dialogului social european. Anterior, a efectuat un stagiu de practică și o poziție temporară de 11 luni la Eurofound, contribuind la activități legate de Rețeaua de Dialog Social. Înainte de a se alătura Agenției, a lucrat timp de doi ani la ADAPT, un centru italian de cercetare specializat în drept internațional și comparativ al muncii și cercetare în relații industriale. Valeria deține un master în Politică Politică și Politică Socială de la Universitatea din Bologna.
Angelina Atanasova
Research support officerAngelina Atanasova este ofițer de suport pentru cercetare în unitatea de viață profesională la Eurofound. Temele sale actuale de cercetare includ dialogul social și relațiile industriale, precum și drepturile persoanelor cu dizabilități și incluziunea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. Înainte de a se alătura Eurofound în 2024, a petrecut un deceniu lucrând la cercetare politică la Bruxelles, ca cercetător la European Social Observatory, asociat de cercetare la Facultatea de Drept a KU Leuven și consultant de politici în domeniul egalității și anti-discriminării la Open Society European Policy Institute. Deține un doctorat în drept și sociologie a UE de la KU Leuven și un master în politici publice de la Central European University. Principalele sale interese de cercetare includ drepturile persoanelor cu dizabilități, egalitatea, incluziunea socială și dialogul social.
Victoria Cojocariu
Research officerVictoria Cojocariu este ofițer de cercetare în unitatea Working Life de la Eurofound, lucrând pe dialogul social și relațiile industriale. Este implicată extensiv în studiile de reprezentativitate pe care Eurofound le desfășoară pentru a sprijini dialogul social european, precum și în studii care analizează rolul partenerilor sociali la nivel național și european și practicile de negociere colectivă. Interesele sale de cercetare includ digitalizarea, organizarea muncii și practicile la locul de muncă. Din 2025, Victoria gestionează baza de date UE PolicyWatch. Înainte de a se alătura Eurofound în 2019, Victoria a fost cercetătoare pentru Centrul pentru Inovație Publică din București și pentru Open Society Foundation România, contribuind la proiecte naționale naționale și internaționale în domeniul migrației, educației, accesului la piața muncii pentru cetățenii țărilor terțe, precum și în drepturile omului. Deține diplome de licență și master în Sociologie.
Mária Sedláková
Research officerMária Sedláková este ofițer de cercetare în unitatea de viață profesională a Eurofound, specializată în relații industriale comparate, dialog social și negociere colectivă. Are expertiză în analiza conținutului acordurilor colective. Activitatea sa actuală examinează rolul partenerilor sociali în guvernarea serviciilor publice naționale de angajare și a instituțiilor de securitate socială, precum și rolul dialogului social în migrația forței de muncă. De asemenea, contribuie la evaluarea reprezentativității partenerilor sociali sectoriali la nivel UE și facilitarea seminariilor bienale de schimb tripartit. Înainte de a se alătura Eurofound, Mária a realizat cercetări privind negocierea colectivă în Departamentul de Guvernanță și Tripartism al Organizației Internaționale a Muncii din Geneva (2020–2022), după o perioadă ca cercetător la Institutul Central European Studies din Bratislava (2013–2020). Deține un master în Științe Politice cu specializare în Politică Europeană Comparată de la Central European University.
Peter Kerckhofs
Senior research managerPeter Kerckhofs este senior research manager în cadrul unității Working Life din cadrul Eurofound. Activitatea sa se concentrează pe rolul partenerilor sociali în semestrul european, precum și pe rapoartele naționale privind evoluțiile relațiilor de muncă. Peter are o vastă expertiză în dezvoltarea metodologiei pentru studiile de reprezentativitate, aplicarea criteriilor de reprezentativitate europene și naționale în contextul specific al diferitelor sectoare, acumulând totodată o cunoaștere aprofundată a peisajului relațiilor de muncă în diverse sectoare. Peter a lucrat, de asemenea, la proiecte legate de comitetele europene de întreprindere și dialogul social sectorial european. Înainte de a se alătura Eurofound, a lucrat ca cercetător pentru ETUI și UCL, ca secretar politic pentru EMCEF și a fost coordonator științific al Școlii de Doctorat a facultății de științe sociale a KU Leuven. Deține o diplomă de licență în asistență socială și o diplomă de master în științe politice de la KU Leuven și una în relații internaționale de la UCL și are un doctorat în relații industriale de la Universitatea din Manchester.
Tina Weber
Senior research managerTina Weber este manager senior de cercetare în unitatea de viață profesională a Eurofound. Munca ei s-a concentrat pe lipsa forței de muncă, impactul muncii hibride și a unei culturi "mereu active" și dreptul la deconectare, condițiile de muncă și măsurile de protecție socială pentru lucrătorii independenți, precum și impactul acestor două tranziții asupra ocupării forței de muncă, condițiilor de muncă și relațiilor industriale. Este responsabilă pentru studii care evaluează reprezentativitatea organizațiilor europene de parteneri sociali. De asemenea, a realizat cercetări privind Consiliile de Lucru Europene și evoluția relațiilor industriale și dialogului social în Uniunea Europeană. Înainte de a se alătura Eurofound în 2019, a lucrat pentru un institut privat de cercetare, realizând în principal evaluări și evaluări ale dreptului muncii UE și politicilor pieței muncii. Tina deține un doctorat în Științe Politice de la University of Edinburgh, specializat pe rolul sindicatelor naționale și al organizațiilor angajatorilor în dialogul social european.
Această secțiune oferă acces la tot conținutul care a fost publicat pe acest subiect.







