Dialogul social
Dialogul social poate fi definit ca negocieri, consultări, acțiuni comune, discuții și schimb de informații care implică angajatori și lucrători. Dialogul social funcțional este un instrument esențial în modelarea condițiilor de muncă, implicând o varietate de actori la diferite niveluri. Acesta echilibrează interesele lucrătorilor și ale angajatorilor și contribuie atât la competitivitatea economică, cât și la coeziunea socială.
Găsiți mai jos cel mai recent conținut pe această temă.
Reprezentativitatea organizațiilor europene de parteneri sociali: Sectorul agricol – 2026
Acest studiu oferă informații care permit evaluarea reprezentativității organizațiilor implicate în comitetul european de dialog social sectorial pentru sectorul agricol. Reprezentativitatea lor relativă le legitimează dreptul de a fi consultați și capacitatea lor de a negocia acorduri. Scopul studiilor Eurofound privind reprezentativitatea este de a identifica organizațiile relevante ale partenerilor sociali naționali și europeni din sector. Acest studiu identifică Federația Europeană a Sindicatelor pentru Alimentație, Agricultură și Turism (EFFAT), care reprezintă angajații, și Grupul Angajatorilor de Organizații Agricole Profesionale din Uniunea Europeană / Comitetul Organizațiilor Agricole Profesionale din Uniunea Europeană (GEOPA-COPA), care reprezintă angajatorii, ca fiind cele mai reprezentative organizații de parteneri sociali la nivel european din sectorul agricol.
Implicarea organizațiilor de angajatori și a sindicatelor în Semestrul European din 2024–2025
Acest raport analizează rolul sindicatelor și al organizațiilor angajatorilor în conturarea planurilor structurale fiscale pe termen mediu și a rapoartelor anuale de progres pentru 2025. Analizează implicarea partenerilor sociali la nivel național cu guvernele, precum și implicarea lor cu Comisia Europeană în misiuni de investigare, rapoarte de țară și recomandări specifice fiecărei țări, și evaluează participarea lor la semestrul european mai larg, inclusiv în noul cadru de convergență socială.Representativeness of the European social partner organisations: Personal services sector – 2026
This study provides information allowing for an assessment of the representativeness of the actors involved in the European sectoral social dialogue committee for the personal services sector.Factorii de decizie au nevoie de dovezi solide pentru a înțelege schimbările care au loc pe piața muncii și pentru a răspunde la dinamica în schimbare a relațiilor de muncă în Europa. Eurofound utilizează date și analize extrase din rețeaua sa de corespondenți din statele membre ale UE și din Norvegia pentru a cartografia tendințele și modelele și pentru a indica exemple de dialog social funcțional atât la nivel european, cât și la nivel național.
Cercetarea Eurofound investighează aspecte precum implicarea partenerilor sociali în elaborarea politicilor, implicarea și participarea angajaților, negocierile colective, sistemele de remunerare și recompensă, reprezentarea angajaților și relațiile industriale la toate nivelurile. Acesta examinează măsura în care relațiile de muncă s-au adaptat la apariția organizațiilor multinaționale.
Agenția a realizat o activitate amplă care se întinde pe parcursul a 40 de ani, care a cartografiat numeroasele și schimbătoare fațete ale dialogului social în Europa la diferite niveluri: companie, sectorial, național, european și internațional.
Raportul emblematic privind relațiile de muncă publicat în 2022 prezintă o imagine de ansamblu a celor mai importante evoluții în relațiile de muncă, inclusiv în ceea ce privește dialogul social, între 2015 și 2019. Alte lucrări în acest domeniu cartografiează dimensiunile cheie ale relațiilor industriale.
Dialogul social este un principiu-cheie al Pilonului european al drepturilor sociale, proclamat în 2017. Apariția unor noi dezbateri privind justiția socială, democrația, calitatea muncii și noile modele de relații de muncă au provocat relațiile industriale tradiționale și sistemele de dialog social.
La treizeci de ani de la inaugurarea istorică a dialogului social european la Val Duchesse din Bruxelles, Comisia Europeană a relansat procesul unui nou început pentru dialogul social în cadrul unui eveniment la nivel înalt care a reunit organizații ale partenerilor sociali din întreaga Europă la 5 martie 2015. Dialogul social european este un instrument al politicii sociale a UE, care contribuie în mod direct la modelarea legislației și politicilor UE în domeniul muncii.
La 25 ianuarie 2023, Comisia a propus o recomandare a Consiliului privind "consolidarea dialogului social în UE" și a publicat o nouă comunicare privind consolidarea și promovarea dialogului social, "valorificarea întregului său potențial de gestionare a tranzițiilor echitabile", astfel cum s-a anunțat în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. În septembrie 2023, președinta Comisiei, von der Leyen, a anunțat un summit al partenerilor sociali în 2024 pentru a reflecta summitul din 1985.
În martie 2025, Comisia și partenerii sociali intersectoriali au semnat un pact comun privind consolidarea dialogului social european. Acest lucru se bazează pe summitul Val Duchesse din ianuarie 2024 și pe declarația sa privind partenerii sociali.
Comisia Europeană: Summitul partenerilor sociali din Val Duchesse 2024opens in new tab
Blogul Eurofound: De la Val Duchesse la Riga: cum să relansăm dialogul social?
Comisia Europeană: Comisia stabilește acțiuni concrete pentru o mai mare implicare a partenerilor sociali la nivel național și la nivelul UEopens in new tab
Comisia Europeană: Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor socialeopens in new tab
Aceasta este o selecție a celor mai importante rezultate pentru acest subiect.
20 November 2024
Tripartite Exchange Seminar 2024: The role of social dialogue in a green just transition
20 March 2023
Trends in national social dialogue in responding to external shocks or crises: Background paper
This paper provides an overview of the involvement of the social partners in policymaking and social dialogue in recent years, primarily at national peak level. It will focus on the evolution of social dialogue over the past decade and a half in terms of its response to external shocks, focusing on three key periods: the financial and economic crisis between 2008 and 2012; the subsequent recovery and consolidation phase between 2013 and early 2020; the recent series of new crises, starting in 2020 with the COVID-19 pandemic up to today’s combined challenges of inflation, the ‘cost of living crisis’ and the Russian invasion of Ukraine.
1 December 2022
Social dialogue and collective bargaining in the hospital sector during the COVID-19 pandemic
This report analyses the role of social dialogue and collective bargaining in addressing the challenges created or exacerbated by the COVID-19 pandemic in the hospital sector. It also explores whether existing social dialogue and collective bargaining processes at national level were adapted in order to address these new challenges. The research included a literature review to contextualise the structural features of the hospital sector and an analysis of policy initiatives to manage the crisis implemented across the EU27 and Norway. The findings indicate that the level and nature of the social partners’ involvement in pandemic responses varied across Europe. Social dialogue and collective bargaining played a prominent role in some countries, while in others the social partners were less involved. Although no substantial changes were identified in social dialogue institutions and processes, the breadth of issues they deal with expanded beyond the traditional areas of employment and working conditions.
7 February 2022
Collective labour disputes in the EU
In recent years, apart from some intermittent spikes, there has been a general decrease in industrial action across the EU Member States. During the COVID-19 pandemic, this trend has continued, with the most significant labour disputes not surprisingly occurring in the human health and social services sector, the education sector and the transport and logistics sector. This report analyses the data collected in 2018–2019 by Eurofound during the piloting of its Industrial Action Monitor (IAM) database. Using cluster analysis, the research classified industrial action in Europe into five categories: national disputes of interest and rights, sometimes involving different forms of employment; extended disputes about collective pay agreements; localised disputes about employment problems, working time and restructuring, with short work stoppages; localised disputes about workers’ rights and grievances over company policies; and disputes concerning public policies.
In terms of specific issues, problems over pay accounted for over 40% of disputes, employment problems accounted for 20%, other aspects of working conditions accounted for 16% and protests accounted for 13%. Noting the lack of complete data on industrial action in Europe, the analysis points to the need for a systematic collection of empirical evidence in the future to provide a sound basis for comparative analysis.
23 March 2021
Working life in the COVID-19 pandemic 2020
This publication consists of individual country reports on working life during 2020 for 29 countries – the 27 EU Member States, Norway and the United Kingdom. The country reports summarise first evidence on the impact of the COVID-19 pandemic on working life based on national research and survey results. They outline the policy responses of governments and social partners in their efforts to cushion the socioeconomic effects and include a focus on policy areas that have been accelerated or disrupted due to the crisis. Finally, the reports explore the impact of the pandemic on industrial action, working time and wages.
Please note that there is no consolidated report on working life in the EU in 2020.
9 March 2021
Involvement of social partners in policymaking during the COVID-19 outbreak
Since 2016, Eurofound has closely monitored the involvement of national social partners in policymaking as part of the European Semester cycle. In 2020, the focus was on their involvement during the first months of the COVID-19 outbreak. While the pandemic has presented a huge challenge to social dialogue, the results of the analysis highlight how social dialogue can be an effective tool in shaping policy initiatives and finding solutions to emergency situations affecting businesses, workers, the economy and society. It is clear that the participation of social partners in the design and implementation of national recovery and resilience plans in 2021 will be key in the recovery process and for strengthening social dialogue going forward.
11 December 2020
Industrial relations: Developments 2015–2019
As part of its mandate to promote dialogue between management and labour, Eurofound has monitored and analysed developments in industrial relations systems at EU level and in EU Member States for over 40 years. This flagship report is based on the work done in this context during the last programming period (2015–2019). It draws on the extensive monitoring of industrial relations systems and social dialogue carried out by Eurofound on an ongoing basis. The overall aim of the report is to assist policymakers and industrial relations actors both to understand the challenges facing social dialogue and to identify possible ways to contribute to balanced and well-functioning industrial relations systems going forward.
12 October 2020
European Company Survey 2019 - Workplace practices unlocking employee potential
This report is based on the fourth edition of the European Company Survey (ECS), which was carried out jointly by Eurofound and Cedefop in 2019. It describes a wide range of practices and strategies implemented by European companies in terms of work organisation, human resource management, skills use and skills development, and employee voice. The report shows how these practices are combined and how the resulting ‘bundles of practices’ are associated with two outcomes beneficial to employees and employers: workplace well-being and establishment performance.
The analysis finds that the establishments that are most likely to generate this win–win outcome are those that combine a high degree of worker autonomy, a balanced motivational strategy, a comprehensive training and learning strategy, and high levels of direct employee involvement in decision-making, as well as offering managerial support for these practices. To boost the adoption of employee-oriented practices – particularly in relation to autonomy, skills and employee involvement – managers should be offered appropriate support, as they play a key role in the decision to initiate workplace change. They are also crucial to its success, as they must continuously support the workplace practices implemented.
Cercetătorii Eurofound oferă expertiză și pot fi contactați pentru întrebări sau solicitări din partea mass-mediei.
Mária Sedláková
Research officerMária Sedláková este ofițer de cercetare în cadrul unității de viață profesională din cadrul Eurofound. Ea este responsabilă de elaborarea rapoartelor de ansamblu pentru studiile de reprezentativitate sectorială, managementul și controlul calității raportărilor naționale privind relațiile de muncă, dialogul social și viața profesională și dezvoltarea unui proiect privind negocierea colectivă dincolo de remunerare. Înainte de a se alătura Eurofound, a lucrat ca ofițer de cercetare tehnică în cadrul Departamentului de guvernanță și tripartism al Organizației Internaționale a Muncii de la Geneva pentru Raportul emblematic al dialogului social 2022. De asemenea, a lucrat ca cercetător la Institutul Central European de Studii ale Muncii din Bratislava (2013-2020), concentrându-se pe dialog social, negociere colectivă, condiții de muncă și sociologia muncii. Maria deține un master în științe politice cu specializare în politică europeană comparată de la Universitatea Central Europeană.
Peter Kerckhofs
Senior research managerPeter Kerckhofs este senior research manager în cadrul unității Working Life din cadrul Eurofound. Activitatea sa se concentrează pe rolul partenerilor sociali în semestrul european, precum și pe rapoartele naționale privind evoluțiile relațiilor de muncă. Peter are o vastă expertiză în dezvoltarea metodologiei pentru studiile de reprezentativitate, aplicarea criteriilor de reprezentativitate europene și naționale în contextul specific al diferitelor sectoare, acumulând totodată o cunoaștere aprofundată a peisajului relațiilor de muncă în diverse sectoare. Peter a lucrat, de asemenea, la proiecte legate de comitetele europene de întreprindere și dialogul social sectorial european. Înainte de a se alătura Eurofound, a lucrat ca cercetător pentru ETUI și UCL, ca secretar politic pentru EMCEF și a fost coordonator științific al Școlii de Doctorat a facultății de științe sociale a KU Leuven. Deține o diplomă de licență în asistență socială și o diplomă de master în științe politice de la KU Leuven și una în relații internaționale de la UCL și are un doctorat în relații industriale de la Universitatea din Manchester.
Această secțiune oferă acces la tot conținutul care a fost publicat pe acest subiect.







