&w=3840&q=90)
Parteneri sociali
"Parteneri sociali" este un termen folosit în general în Europa pentru a se referi la reprezentanții conducerii și muncii (organizații patronale și sindicate) și, în unele contexte, autorități publice care se angajează în dialog social. Termenul "parteneri sociali europeni" se referă în mod specific la acele organizații la nivel UE care sunt implicate în dialog social european, prevăzut în articolele 154 și 155 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Partenerii sociali joacă un rol cheie în guvernanța relației de muncă și sunt actori-cheie în sistemele de relații industriale. În majoritatea statelor membre UE, ei modelează condițiile de muncă și influențează politica socială, fie prin negociere colectivă, fie prin dialog social tripartit. Ei sunt părți interconectate într-un sistem de guvernanță pe mai multe niveluri care include nivelurile europene, naționale, sectoriale, regionale (provinciale sau locale), de companie și de instituții.
Găsiți mai jos cel mai recent conținut pe această temă.
Reprezentativitatea organizațiilor europene ale partenerilor sociali: Sectorul feroviar
Acest studiu oferă informații care permit evaluarea reprezentativității actorilor implicați în comitetul european de dialog social sectorial pentru sectorul feroviar.Un loc la masă, dar cine decide? Partenerii sociali în guvernarea ocupării publice a forței de muncă și a instituțiilor de securitate socială
Acest articol analizează implicarea sindicatelor și a organizațiilor patronale în guvernanța serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și a instituțiilor de securitate socială din cele 27 de state membre ale UE și Norvegia și raportează influența acestora, dacă există, asupra acestor instituții.Representativeness of the European social partner organisations: Commerce sector – 2026
This study provides information allowing for an assessment of the representativeness of the actors involved in the European sectoral social dialogue committee for the commerce sector.Eurofound investighează și raportează evoluțiile legate de partenerii sociali, iar cercetările analizează modul în care aceștia au răspuns în statele membre UE și Norvegia la numeroasele noi provocări politice, juridice și sociale apărute în ultimii ani.
TFUE recunoaște și promovează rolul partenerilor sociali la nivelul UE și documentează angajamentul UE de a facilita dialogul între partenerii sociali, respectându-le autonomia. Această recunoaștere este ilustrată de adoptarea programelor de lucru multianuale ale partenerilor sociali. În aceste programe, partenerii sociali își stabilesc înșiși prioritățile și agenda de negociere și decid instrumentele adecvate pentru dialogul social.
De-a lungul anilor, a existat o recunoaștere crescută a rolului partenerilor sociali la nivel UE de către instituțiile europene. Acest lucru se reflectă, de exemplu, în înființarea unui summit social anual tripartit între Consiliul European, Comisia Europeană și partenerii sociali, care permite acestora din urmă să contribuie, în contextul dialogului lor social, la diversele componente ale guvernanței economice și sociale a UE. Principalele organizații interindustriale care reprezintă partenerii sociali la nivel UE sunt:
Confederația Europeană a Sindicatelor (CES)
Confederația Afacerilor Europene (BusinessEurope)
Asociația Meșteșugarilor și IMM-urilor din Europa (SMEunited, fostă UEAPME)
Centrul European al Angajatorilor și Întreprinderilor care oferă Servicii Publice și Servicii de Interes General (CEEP)
Partenerii sociali joacă un rol important în conturarea legislației sociale a UE. Comisia trebuie să consulte partenerii sociali înainte de a depune propuneri în domeniul politicii sociale printr-o procedură obligatorie de consultare în două etape (Artilce 154 TFUE). Mai mult, partenerii sociali pot negocia acorduri care pot fi implementate fie autonom, conform practicilor naționale, fie la cererea lor la nivelul UE, printr-o decizie a Consiliului (Articolul 155 TFUE). În acest sens, acordurile cu partenerii sociali implementate la nivel UE au jucat un rol semnificativ în dezvoltarea acquisului social al UE.
În plus, organismele instituționale europene consideră cele două părți ale industriei ca fiind esențiale pentru dezvoltarea Semestrului European, ciclul de coordonare a politicilor economice și fiscale în cadrul UE. Deși rolul partenerilor sociali în Semestru nu este clar stabilit în cadrul legislativ, participarea lor a fost recunoscută și consolidată în Regulamentul 1175/2011 privind supravegherea pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice. Semestrul European revizuit, inițiat în 2015, permite mai mult timp pentru dialog și o implicare mai mare a partenerilor sociali la toate nivelurile. În martie 2025, Comisia și partenerii sociali interindustriali au semnat un Pact comun pentru consolidarea dialogului social european. Acesta se bazează pe Declarația Val Duchesse privind partenerii sociali din 2024.
Comisia Europeană: Comisia și partenerii sociali semnează un Pact comun pentru consolidarea dialogului social în Europaopens in new tab
Comisia Europeană: Semestrul Europeanopens in new tab
Comisia Europeană: Consultări ale partenerilor socialiopens in new tab
BusinessEurope: Dialog social european – Program de lucru 2022–2024opens in new tab
Aceasta este o selecție a celor mai importante rezultate pentru acest subiect.
31 March 2025
National-level social governance of the European Semester and the Recovery and Resilience Facility
The Recovery and Resilience Facility (RRF) is integrated into the European Semester framework for economic and social policy coordination. It is the cornerstone of the NextGenerationEU package and provides funds to Member States for the implementation of the reforms and investments in their recovery and resilience plans until the end of 2026.
This report looks at the extent and quality of social partner involvement in the European Semester and in the RRF. It examines the question of how the social partners have been involved in the design and implementation of national recovery and resilience plans and how satisfied they have been with this involvement. It also aims to identify general trends in the implementation of the national plans, with a particular focus on measures in the social policy field. The involvement of the social partners came to the fore with the adoption of a new economic governance framework in April 2024, which introduced national medium-term fiscal-structural plans on which the social partners need to be consulted.
19 July 2023
Supporting regions in the just transition: Role of social partners
This report investigates the involvement of social partners in the just transition to a climate-neutral economy, with a particular focus on the territorial just transition plans. These plans aim to support the regions most negatively affected by the just transition by assisting workers to retrain, relocate and find other jobs, and also support industries that need to phase out fossil fuels or other greenhouse gas-intensive activities. The role and input of the social partners in these plans and their views on the just transition are explored. An analysis of social dialogue practices and examples of collective agreements shows the range of topics covered by the social partners. The report also investigates the role of the energy crisis in the just transition and how it has contributed to delays in the implementation of territorial just transition plans in certain Member States.
10 December 2021
Social partners going digital: Using digital tools and adapting social dialogue processes
Digital transformation is changing the world of work. This report looks at how social partners – the actors involved in the regulation of employment relationships – are increasingly adopting technological solutions to improve the services that they provide to their members and facilitate collective bargaining processes. Technological tools offer social partners the opportunity to enhance consultation, engage with their members through digitised processes, improve services and increase networking activities, as well as addressing the issue of membership decline. The findings of this report show that the extent to which the social partners use digital technologies varies greatly across the EU Member States, Norway and the United Kingdom. Provisions in collective agreements on several aspects of digitalisation have been identified in about half of the countries. Through these provisions, social partners encourage their members to boost training on digital skills, ensure fair and safe working conditions and take account of data protection and employee monitoring practices. The European social partners’ autonomous framework agreement on digitalisation has provided inspiration to national-level organisations, and follow-up actions in this regard have the potential to greatly benefit their members.
9 March 2021
Involvement of social partners in policymaking during the COVID-19 outbreak
Since 2016, Eurofound has closely monitored the involvement of national social partners in policymaking as part of the European Semester cycle. In 2020, the focus was on their involvement during the first months of the COVID-19 outbreak. While the pandemic has presented a huge challenge to social dialogue, the results of the analysis highlight how social dialogue can be an effective tool in shaping policy initiatives and finding solutions to emergency situations affecting businesses, workers, the economy and society. It is clear that the participation of social partners in the design and implementation of national recovery and resilience plans in 2021 will be key in the recovery process and for strengthening social dialogue going forward.
30 August 2020
Role of social partners in tackling discrimination at work
This report assesses the role of the social partners in tackling workplace discrimination. Against the background of EU and national anti-discrimination legislation, it highlights the extent to which the need to tackle discrimination on different grounds is on the radar of cross-sectoral social partners. It also provides an overview of the measures taken to deal with the persistent incidence of discrimination on the grounds of age, disability, race or ethnic origin, religion or belief, and sexual orientation or gender identity.
24 June 2020
COVID-19: Policy responses across Europe
The effect of the COVID-19 pandemic on the lives of individuals and societies, including on the economy and labour markets, is unprecedented. The impact of the global health emergency has placed a growing number of businesses under threat, putting the jobs of more and more workers at risk and impacting the livelihoods of many citizens. Policymakers moved swiftly in an effort to mitigate the social and economic effects on businesses, workers and citizens. Eurofound’s COVID-19 EU PolicyWatch database provides information on initiatives introduced to cushion these effects. Drawing on the content of this database of around 500 policy initiatives (April 2020), this report aims to present an overview of both large-scale government measures and collective agreements that impact on large groups of workers, setting this in the context of the evolving labour market situation.
Data: COVID-19 EU PolicyWatch
10 September 2020
Capacity building for effective social dialogue in the European Union
The aim of this report is to add to the discussion on how Eurofound can contribute to supporting capacity building of social partners for effective social dialogue. The report includes a review by Eurofound aimed at identifying the capacity-building needs and initiatives of social partners in relation to national frameworks for autonomous collective bargaining, involvement in European social dialogue and the European Semester, and the development of membership and services for members. It also includes the results from stakeholder consultations and two exchange seminars held in 2019, along with a set of policy pointers for further discussion.
6 December 2019
European sectoral social dialogue: Facts and figures
European sectoral social dialogue plays an important role in promoting dialogue between the social partners in industrial sectors at European level. There are currently 43 European sectoral social dialogue committees that bring together the social partners from the EU Member States – representatives of trade unions and employer organisations – to engage in dialogue on behalf of specific sectors. This research report provides facts and figures on sectoral diversity, social partner organisations, and representativeness at EU, Member State and sectoral levels.
Cercetătorii Eurofound oferă expertiză și pot fi contactați pentru întrebări sau solicitări din partea mass-mediei.
Angelina Atanasova
Research support officerAngelina Atanasova este ofițer de suport pentru cercetare în unitatea de viață profesională la Eurofound. Temele sale actuale de cercetare includ dialogul social și relațiile industriale, precum și drepturile persoanelor cu dizabilități și incluziunea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. Înainte de a se alătura Eurofound în 2024, a petrecut un deceniu lucrând la cercetare politică la Bruxelles, ca cercetător la European Social Observatory, asociat de cercetare la Facultatea de Drept a KU Leuven și consultant de politici în domeniul egalității și anti-discriminării la Open Society European Policy Institute. Deține un doctorat în drept și sociologie a UE de la KU Leuven și un master în politici publice de la Central European University. Principalele sale interese de cercetare includ drepturile persoanelor cu dizabilități, egalitatea, incluziunea socială și dialogul social.
Victoria Cojocariu
Research officerVictoria Cojocariu este ofițer de cercetare în unitatea Working Life de la Eurofound, lucrând pe dialogul social și relațiile industriale. Este implicată extensiv în studiile de reprezentativitate pe care Eurofound le desfășoară pentru a sprijini dialogul social european, precum și în studii care analizează rolul partenerilor sociali la nivel național și european și practicile de negociere colectivă. Interesele sale de cercetare includ digitalizarea, organizarea muncii și practicile la locul de muncă. Din 2025, Victoria gestionează baza de date UE PolicyWatch. Înainte de a se alătura Eurofound în 2019, Victoria a fost cercetătoare pentru Centrul pentru Inovație Publică din București și pentru Open Society Foundation România, contribuind la proiecte naționale naționale și internaționale în domeniul migrației, educației, accesului la piața muncii pentru cetățenii țărilor terțe, precum și în drepturile omului. Deține diplome de licență și master în Sociologie.
Mária Sedláková
Research officerMária Sedláková este ofițer de cercetare în unitatea de viață profesională a Eurofound, specializată în relații industriale comparate, dialog social și negociere colectivă. Are expertiză în analiza conținutului acordurilor colective. Activitatea sa actuală examinează rolul partenerilor sociali în guvernarea serviciilor publice naționale de angajare și a instituțiilor de securitate socială, precum și rolul dialogului social în migrația forței de muncă. De asemenea, contribuie la evaluarea reprezentativității partenerilor sociali sectoriali la nivel UE și facilitarea seminariilor bienale de schimb tripartit. Înainte de a se alătura Eurofound, Mária a realizat cercetări privind negocierea colectivă în Departamentul de Guvernanță și Tripartism al Organizației Internaționale a Muncii din Geneva (2020–2022), după o perioadă ca cercetător la Institutul Central European Studies din Bratislava (2013–2020). Deține un master în Științe Politice cu specializare în Politică Europeană Comparată de la Central European University.
Peter Kerckhofs
Senior research managerPeter Kerckhofs este senior research manager în cadrul unității Working Life din cadrul Eurofound. Activitatea sa se concentrează pe rolul partenerilor sociali în semestrul european, precum și pe rapoartele naționale privind evoluțiile relațiilor de muncă. Peter are o vastă expertiză în dezvoltarea metodologiei pentru studiile de reprezentativitate, aplicarea criteriilor de reprezentativitate europene și naționale în contextul specific al diferitelor sectoare, acumulând totodată o cunoaștere aprofundată a peisajului relațiilor de muncă în diverse sectoare. Peter a lucrat, de asemenea, la proiecte legate de comitetele europene de întreprindere și dialogul social sectorial european. Înainte de a se alătura Eurofound, a lucrat ca cercetător pentru ETUI și UCL, ca secretar politic pentru EMCEF și a fost coordonator științific al Școlii de Doctorat a facultății de științe sociale a KU Leuven. Deține o diplomă de licență în asistență socială și o diplomă de master în științe politice de la KU Leuven și una în relații internaționale de la UCL și are un doctorat în relații industriale de la Universitatea din Manchester.
Această secțiune oferă acces la tot conținutul care a fost publicat pe acest subiect.
