Javascript is disabled in your browser. Please, enable it for a better user experience.
Tineretul
„Tinerețe” este termenul folosit pentru a descrie perioada dintre copilărie și maturitate. Poate părea o definiție flexibilă, însă se folosește chiar și în termeni de politici, pentru a se face referire la grupe de vârstă specifice. Asigurarea unui mediu favorabil în care tinerii să crească, să învețe și să lucreze este un obiectiv-cheie pentru Europa și pentru Eurofound, însă unul care se confruntă cu provocări deosebite. De-a lungul timpului, politicile de la nivelul UE s-au concentrat în mod deosebit asupra tinerilor, iar acest lucru este valabil mai ales în prezent.
During the pandemic, many young people had to change their plans for the future. While at the end of 2023 young people’s labour market situation was more favourable than it...
Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și problemele care îi afectează pe aceștia rămân prioritare pe agenda de politici a UE și există îngrijorări serioase că tinerii se vor număra printre principalele victime ale impactului social și economic al crizei provocate de pandemia de COVID-19. După ce tinerii au plătit deja prețul cel mai mare pentru recesiunea precedentă, pentru a evita ca istoria să se repete, Comisia Europeană a propus consolidarea Garanției pentru tineret, ca instrument concret de politică menit să contracareze problemele legate de ocuparea forței de muncă și consecințele sociale provocate de pandemia de COVID-19. Acest demers urmărește să asigure că toți tinerii cu vârsta de până la 30 de ani primesc o ofertă de bună calitate în ceea ce privește angajarea, continuarea educației, intrarea în ucenicie sau efectuarea unui stagiu, în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la absolvirea unei forme de învățământ formale.
Această inițiativă se bazează pe acțiunile anterioare la nivel european. Comunicarea Comisiei din 2016 intitulată „Investiția în tinerii Europei” a avut ca scop să sprijine tinerii sub forma unui Pachet pentru tineri. Pachetul susține oportunități mai bune de acces la un loc de muncă, prin Garanția pentru tineret și prin Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, lansată în 2013, oportunități mai bune prin educație și formare profesională, precum și oportunități mai bune de solidaritate, mobilitate în scop educațional și participare.
Ca parte a acestui efort, cea mai recentă Strategie a UE pentru tineret (2019–2027), adoptată la 26 noiembrie 2018, stabilește cadrul pentru cooperarea cu statele membre în domeniul politicilor de tineret ale acestora. Activitățile sunt grupate în trei domenii de acțiune principale, în jurul cuvintelor „implicare”, ”conectare” și ”abilitare”.
În ianuarie 2020, Comisia și-a prezentat comunicarea intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste”. Aceasta a pregătit calea către un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, care reiterează angajamentul UE față de Garanția pentru tineret.
Deoarece s-a constatat că tinerii erau printre cei mai vulnerabili la impactul social și economic puternic provocat de pandemia de COVID-19 și de măsurile restrictive, în iulie 2020 Comisia a lansat un Pachet de sprijin pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, structurat în jurul a patru componente, pentru a oferi o „punte către locuri de muncă” pentru generația viitoare. Comisia a înaintat o propunere de Recomandare a Consiliului privind „O punte către locuri de muncă - consolidarea Garanției pentru tineret”, în vederea înlocuirii recomandării din 2013. Această inițiativă este legată de nevoile companiilor de a oferi competențele necesare, în special pentru tranziția verde și cea digitală. Aceasta extinde intervalul de vârstă acoperit de Garanția pentru tineret, de la 15-24 de ani la 15-29 de ani. Pachetul include și o propunere care vizează educația și formarea profesională, un impuls nou pentru ucenicii și măsuri suplimentare care să sprijine ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.
Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, propus de Comisia Europeană în martie 2021, și urmat de o declarație în cadrul Summitului social de la Porto din mai 2021, a introdus ținte noi și ambițioase pentru tineri, cum ar fi reducerea procentului de tineri cu vârsta între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (categoria NEET) de la 12,6 % (2019) la 9 % până în 2030.
Activitatea Eurofound în domeniul tineretului este legată de prioritatea Comisiei pentru perioada 2019-2024 privind o economie în serviciul cetățenilor și este foarte relevantă în acest caz.
Tinerii au suferit consecințe economice și sociale majore ca urmare a creșterii vertiginoase a șomajului începând cu 2008. Pierderile economice pe care le suportă UE din cauza numărului atât de mare de tineri care nu sunt încadrați pe piața muncii și se află în afara sistemului de educație sunt estimate la peste 153 de miliarde de euro pe an.
Criza din perioada 2008-2013 a evidențiat faptul că tinerii sunt mai vulnerabili la recesiunea economică decât alte grupe de vârstă. Șomajul în rândul tinerilor a depășit 40 % în multe țări ale UE, iar ponderea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (categoria NEET) a atins un maxim istoric de 16 % din întreaga populație a UE cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani.
În ciuda eforturilor UE și ale statelor membre la nivel de politici de a sprijini tinerii în urma crizei financiare din 2008, tinerii au fost, de asemenea, cei mai afectați de pierderea locurilor de muncă în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Suprareprezentați în sectoarele cele mai afectate de restricțiile pandemice și mai susceptibili de a lucra cu contracte temporare sau cu fracțiune de normă, 12 % din tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani care au răspuns la cel puțin două etape ale sondajului online Viața, munca și COVID-19 au declarat că și-au pierdut locul de muncă, iar 12 % din studenți s-au confruntat, de asemenea, cu șomajul.
Tinerii șomeri sau inactivi au fost cei mai predispuși să se confrunte cu insecuritatea locuinței decât alte grupuri în timpul pandemiei (17 % în primăvara anului 2021) și au raportat dificultăți în a se descurca cu cheltuielile (43 %), precum și faptul că nu aveau economii (39 %); cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre tineri au declarat că locuiesc cu părinții lor, ceea ce le-a oferit o anumită siguranță. Dacă tinerii nu pot participa activ la educație și pe piața muncii, există un risc mare de lipsă de implicare pe termen lung a acestora, cu consecințe grave pentru viitorul lor și al societății.
Criza provocată de pandemia de COVID-19 a avut un impact disproporționat asupra satisfacției personale și a sănătății psihice a tinerilor în comparație cu grupurile mai în vârstă. Acest aspect a cunoscut o îmbunătățire între primăvara și vara anului 2020, când s-au atenuat restricțiile de deplasare a persoanelor, dar a scăzut până la punctul său minim în primăvara anului 2021, când s-a revenit la restricții și la închiderea școlilor, ceea ce a contribuit la o scădere a satisfacției personale și a sănătății psihice, aproape două treimi dintre tineri fiind expuși riscului de depresie.
Încrederea tinerilor în instituții în general a rămas, de asemenea, mai mare comparativ cu alte grupuri, în ciuda faptului că ei au fost cel mai grav afectați de criza provocată de pandemia de COVID-19 în ceea ce privește sănătatea psihică și ocuparea forței de muncă. Va fi important ca responsabilii de elaborarea politicilor să se bazeze pe acest capital social și să se asigure că investițiile în tineret rămân o prioritate pe agenda de politici a UE.
A fost introdusă o gamă largă de măsuri pentru a-i sprijini pe tineri în timpul pandemiei. Printre acestea se numără Garanția europeană pentru tineret consolidată, inițiativele naționale pentru a-i menține pe tineri în sistemul de educație și măsuri de reducere a barierelor în calea sprijinului financiar existent și a protecției sociale specifice pentru tineri; totuși, multe dintre aceste răspunsuri de politică au fost temporare. Pentru a asigura o mai mare reziliență în cursul crizelor viitoare, va fi esențial ca responsabilii de elaborarea politicilor să acorde prioritate măsurilor pe termen lung pentru tineri, cum ar fi îmbunătățirea permanentă a accesului la muncă și la ucenicie și măsuri de creștere a securității locurilor de muncă.
Infographic: Youth in the EU
The economic loss to the EU of youth disengagement was estimated at over €142 billion a year in 2015.
Due to the COVID-19 pandemic, the rate of young people not in employment, education or training (NEET) increased to 13.7% (9.8 million) in 2020.
Despite the recent crisis, young people remain slightly more optimistic than other age groups.
Eurofound has carried out a large body of work on youth issues related to employment, quality of life and social cohesion. Research continues to look at issues affecting young people in several topic areas, particularly employment and labour markets, living conditions and quality of life, as well as access to public services.
COVID-19 and its impact on young people
Eurofound’s unique e-survey, Living, working and COVID-19, provides an insight into the impact of the pandemic on people's lives, including young people, with the aim of helping policymakers shape the response to this crisis. The survey has continued post-pandemic as the Living and working in the EU survey, allowing for comparison of the challenges facing young people during the different stages of living through the pandemic and during the recovery after.
Building on this research, Eurofound has analysed the impact of COVID-19 on young people in the EU in terms of employment, their economic situation, social exclusion, mental well-being and trust in institutions. It also provides an overview of the policy measures put in place to reduce the economic and social impact of the pandemic on young people.
Research findings published in 2024 focus on the situation of young people in a post-pandemic world and their plans for the future in the context of rising living costs and the labour market and housing situation.
In the aftermath of the 2008–2013 crisis, EU unemployment soared to alarming levels, hitting 20% for those aged 15–29 and reaching even higher levels in individual Member States. With the help of the Youth Guarantee and other measures, youth unemployment has recovered in recent years, finally reaching pre-crisis levels in 2019. Yet, the unemployment rate of the younger cohorts remains consistently higher than that of the overall population. And the questions remain as to where the jobs are and how young people can be helped, particularly those who are disengaged from the labour market over the long term. The reinforced Youth Guarantee will be crucial here in reacting to the COVID-19 crisis and in avoiding another sharp increase in youth unemployment.
Eurofound's research provides a broad range of inputs to the development of youth policy, looking at:
long-term unemployed youth
start-up support for young people
youth entrepreneurship in Europe
mapping youth transitions in Europe
youth and work and policy pointers aimed at improving this aspect of life for young people
helping young workers during the crisis and the contributions of social partners and public authorities
experiences of the Youth Guarantee in Finland and Sweden
young people not in employment, education or training.
The focus of research has recently been adapted to examine the effects of COVID-19 on young people in Europe.
NEETs and exclusion
Alongside high unemployment, since 2008 the Member States have been dealing with the disproportionate impact of recession on young people under 30, even those with higher levels of education. The number of those aged 15–29 who were not in employment, education or training (NEET) rose rapidly after 2008, but had been declining again since 2014, returning to pre-crisis levels by 2018 and in 2023 dropping to a historic low of 11.2% and nearing the EU target of 9% by 2030. Yet the rates remain high in some Member States, particularly Romania, Italy and Greece. Eurofound seeks to understand the economic and social consequences of youth disengagement from the labour market and education.
Research on the impact of COVID-19 on young people has focused on the economic and social situation of young people at the onset of the pandemic, particularly NEETs. It describes the labour market participation of young people during the period 2007–2020 and discusses the characteristics and diversity of NEETs.
Young people with a disability or other health problem are 40% more likely of becoming NEET than others. A policy of active inclusion is seen as the most appropriate for addressing these difficulties. Eurofound has analysed active inclusion policy for young people with disabilities or health problems in 11 EU Member States.
Youth dimension in Eurofound’s surveys
The youth dimension is relevant across many areas of Eurofound research, including its surveys.
The Living, working and COVID-19 e-survey, carried out in several rounds since 2020, explores the impact of the pandemic across age groups. Topics affecting young people include job loss and insecurity, mental well-being, social exclusion and optimism about the future, experiences with online education, trust in institutions and access to public services.
The European Quality of Life Survey (EQLS) 2016 found important differences between age groups in relation to quality of life, social inclusion, the quality of society and access to public services. EQLS data have also been used to compile a policy brief on the social situation of young people in Europe.
The European Working Conditions Survey (EWCS) shows that some aspects of the working conditions of young workers (under 25) differ considerably from those of older workers. Research also shows that the skills gap between younger and older workers is gradually closing.
During the pandemic, many young people had to change their plans for the future. While at the end of 2023 young people’s labour market situation was more favourable than it...
Cea de a cincea rundă a sondajului electronic al Eurofound, desfășurată între 25 martie și 2 mai 2022, scoate la lumină situația socială și economică a oamenilor din întreaga Europă...
După o lungă perioadă de redresare în urma crizei economice (2007-2013), tinerii din UE s-au dovedit a fi mai vulnerabili la efectele restricțiilor instituite pentru a încetini răspândirea pandemiei de...
The exponential growth of COVID-19 cases across Europe this autumn has quickly erased hopes that the virus had been contained and confirmed the surge of another wave of the pandemic...
From 11:00 IST (12:00 CET) to 12:00 IST (13:00 CET) on 23 October 2020, Eurofound ran a webinar jointly with the European Parliament Liaison Office, Dublin and European Parliament Liaison...
In recent years, concerns have been expressed at EU and national level that the combined stresses arising from school, parental expectations and societal pressures can make the transition to adulthood...
While the youth labour market has improved considerably since 2014, one legacy of the recent economic crisis is the large cohort of long-term unemployed young people, which represents nearly one-third...
14 Decembrie 2017
Publication
Research report
Current and ongoing research
Infografic
Eurofound a desfășurat numeroase activități privind problemele legate de tineret și ocuparea forței de muncă, calitatea vieții și coeziunea socială. În contextul crizei economice și sociale care a urmat pandemiei de COVID-19, continuă analiza problemelor care îi afectează pe tineri în mai multe domenii, cu precădere ocuparea forței de muncă și piața muncii, condițiile de viață și calitatea vieții, precum și accesul la serviciile publice.
COVID-19 și impactul său asupra tinerilor
Sondajul unic realizat de Eurofound online, Viața, munca și COVID-19, oferă o perspectivă asupra impactului pandemiei asupra vieții oamenilor, inclusiv asupra tinerilor, cu scopul de a-i ajuta pe responsabilii de elaborarea politicilor să modeleze răspunsul la criză. Realizat în mai multe etape, sondajul permite compararea provocărilor cu care se confruntă tinerii în diferitele etape ale vieții în timpul pandemiei.
Pe baza acestei cercetări, Eurofound a analizat impactul COVID-19 asupra tinerilor din UE în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, situația lor economică, excluziunea socială, sănătatea psihică și încrederea în instituții. Cercetarea oferă o imagine de ansamblu a măsurilor politice puse în aplicare pentru a reduce impactul economic și social al pandemiei asupra tinerilor.
În urma crizei din perioada 2008-2013, șomajul în UE a atins niveluri alarmante, ajungând la 20 % în cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani și chiar la niveluri mai mari în unele state membre. Cu ajutorul Garanției pentru tineret și al altor măsuri, șomajul în rândul tinerilor s-a redresat în ultimii ani, ajungând în cele din urmă în 2019 la nivelurile de dinaintea crizei. Cu toate acestea, rămân întrebări cu privire la găsirea locurilor de muncă și la modul în care pot fi ajutați tinerii, în special cei care nu s-au implicat pe piața muncii o perioadă îndelungată. Garanția pentru tineret consolidată va fi esențială în acest sens pentru a reacționa la criza provocată de pandemia de COVID-19 și pentru a evita o nouă creștere accentuată a șomajului în rândul tinerilor. Cercetarea recentă realizată de Eurofound oferă o gamă largă de contribuții la dezvoltarea politicii pentru tineret, având în vedere:
tinerii aflați în șomaj o perioadă îndelungată
sprijinul acordat tinerilor pentru demararea de activități economice
spiritul antreprenorial al tinerilor în Europa
cartografierea tranziției tinerilor în Europa
tineretul și munca, precum și indicatorii de politică meniți să îmbunătățească acest aspect al vieții tinerilor
sprijinirea tinerilor lucrători pe durata crizei și contribuția partenerilor sociali și a autorităților publice
experiențele Garanției pentru tineret în Finlanda și Suedia
tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare
Obiectivul cercetării a fost adaptat recent pentru a examina efectele COVID-19 asupra tinerilor din Europa.
Categoria NEET și excluziunea
Pe lângă rata mare a șomajului, începând cu anul 2008, statele membre se confruntă cu impactul disproporționat al recesiunii asupra tinerilor sub 30 de ani, chiar și asupra absolvenților de studii superioare. Numărul celor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu erau încadrați profesional și nu urmau niciun program educațional sau de formare (NEET) a crescut rapid după 2008, dar a scăzut din nou începând cu 2014, revenind până în 2018 la nivelurile de dinaintea crizei. Cu toate acestea, ratele au rămas mari în unele state membre, în special în Italia și Grecia. Eurofound încearcă să înțeleagă consecințele economice și sociale ale neimplicării tinerilor pe piața muncii și în învățământ.
Cercetările privind impactul COVID-19 asupra tinerilor s-au axat pe situația economică și socială a tinerilor la începutul pandemiei, în special a celor din categoria NEET. Acestea descriu participarea tinerilor pe piața muncii în perioada 2007-2020 și analizează caracteristicile și diversitatea tinerilor din categoria NEET.
Unii tineri se confruntă cu dificultăți deosebite în accesarea locurilor de muncă: de exemplu, persoanele cu dizabilități sau cu alte probleme de sănătate sunt cu 40 % mai predispuse să devină NEET decât altele. O politică de incluziune activă este considerată cea mai potrivită pentru abordarea acestor dificultăți. Eurofound a analizat politica de incluziune activă pentru tinerii cu dizabilități sau cu alte probleme de sănătate din 11 state membre ale UE.
Dimensiunea tineretului în sondajele Eurofound
Dimensiunea tineretului este relevantă pentru multe domenii ale cercetării Eurofound, inclusiv pentru sondajele sale.
Sondajul online Viața, munca și COVID-19, realizat în mai multe etape în 2020 și 2021, explorează impactul pandemiei asupra grupelor de vârstă. Printre subiectele care îi afectează pe tineri se numără pierderea și insecuritatea locului de muncă, sănătatea psihică, excluziunea socială și optimismul cu privire la viitor, experiențele cu educația online, încrederea în instituții și accesul la serviciile publice. Constatările arată că tinerii sunt din nou grav afectați de impactul social și economic al unei noi crize.
Sondajul european privind calitatea vieții (EQLS) 2016 a constatat diferențe importante între grupele de vârstă în ceea ce privește calitatea vieții, incluziunea socială, calitatea societății și accesul la serviciile publice. Datele EQLS au fost utilizate și pentru a elabora o notă strategică privind situația socială a tinerilor în Europa.
Sondajul european privind condițiile de muncă (EWCS) 2010 a arătat că anumite aspecte ale condițiilor de muncă ale lucrătorilor tineri (sub 25 de ani) diferă considerabil de cele specifice lucrătorilor în vârstă. Datele obținute din EWCS 2015 au arătat că diferența în materie de competențe între lucrătorii mai tineri și cei în vârstă se reduce treptat.
Eszter Sandor is a senior research manager in the Social Policies unit at Eurofound. She has expertise in survey methodology and statistical analysis, has worked on the preparation...
During the pandemic, many young people had to change their plans for the future. While at the end of 2023 young people’s labour market situation was more favourable than it had been in recent years, many obstacles remained on their route to independence, such as the rising cost of living and
The various economic and social shocks of the past decade and a half – most recently the COVID-19 pandemic – have ongoing consequences for the living standards and prospects of Europeans, and sometimes these outcomes have been uneven across age groups. Social policies – such as those in the areas of
The European Child Guarantee was established in 2021 to ensure that children in need have access to a set of key services. This policy brief analyses trends and disparities in children’s access to early childhood education and care, education, healthcare, nutrition and housing.
Ca răspuns la războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, UE a activat Directiva privind protecția temporară (DPT) pentru persoanele care au fugit din țară, permițându-le să se stabilească în UE și să aibă acces la serviciile publice de bază și la piața muncii. Până în primăvara anului 2023, peste
Locuințele la prețuri inabordabile reprezintă un motiv de mare îngrijorare în UE. Problema duce la lipsa de adăpost, la insecuritate locativă, la dificultăți financiare și la locuințe inadecvate. De asemenea, îi împiedică pe tineri să părăsească domiciliul părinților. Aceste probleme afectează
Sondajul „Viața, munca și COVID-19”, lansat pentru prima dată de Eurofound la începutul anului 2020, își propune să surprindă amplul impact al pandemiei asupra muncii și a vieții cetățenilor UE. Cea de a cincea rundă a sondajului Eurofound, care a fost realizată în primăvara anului 2022, evidențiază
Cea de a cincea rundă a sondajului electronic al Eurofound, desfășurată între 25 martie și 2 mai 2022, scoate la lumină situația socială și economică a oamenilor din întreaga Europă la doi ani după ce a fost identificată pentru prima dată infecția cu virusul SARS CoV 2 pe continentul european. De
După o lungă perioadă de redresare în urma crizei economice (2007-2013), tinerii din UE s-au dovedit a fi mai vulnerabili la efectele restricțiilor instituite pentru a încetini răspândirea pandemiei de COVID-19. Tinerii au fost mai predispuși decât grupurile mai în vârstă să se confrunte cu
Cea de-a treia rundă a sondajului electronic al Eurofound, desfășurată în februarie și martie 2021, scoate la lumină situația socială și economică a oamenilor din întreaga Europă, după aproape un an întreg de viață cu restricții cauzate de pandemia de COVID-19. Prezentul raport analizează
This report presents the findings of the Living, working and COVID-19 e-survey, carried out by Eurofound to capture the far-reaching implications of the pandemic for the way people live and work across Europe. The survey was fielded online, among respondents who were reached via Eurofound’s
In this episode of Eurofound Talks Mary McCaughey speaks with Eurofound Research Manager Daniel Molinuevo about the European Child Guarantee, how bad the situation is with regard to child poverty and social exclusion in Europe, what Member States have committed to doing about it, what the implicatio
In this episode of Eurofound Talks, we speak with Daphne Ahrendt, expert on Eurofound’s unique Living, working and COVID-19 e-survey, on these very issues. As Daphne explains, the latest round of the survey reveals many insights that could help policymakers respond to the extraordinary circumstances
New day, new data highlighting the devastating impact of COVID-19 on young people across the European Union – most recently Eurofound’s unique pan-European Living, working and COVID-19 e-survey. We know this has taken an unprecedented toll on young people particularly – their mental well-being, thei
Young people and long-term unemployed – Remaining challenges in the labour market Informal Meeting of Employment, Social Policy, Health and Consumer Affairs Council (EPSCO) - Employment & Social Policy, 17-18 April 2018, Sofia, Bulgaria Presentation by Juan Menéndez-Valdés, Director, Eurofound
The French government introduced a plan for the wide-scale reform of apprenticeship programmes in February 2018 that gives professional organisations a greater role in defining the content and number of training courses. The social partners, particularly employers, have welcomed the reform, which is
Increase in employment figures and childcare facilities, a rise in the number of accidents in the workplace, initiatives to boost youth employment and new collective agreements are the main topics of interest in this article. This country update reports on the latest developments in working life in
A collective agreement for the healthcare sector, the start of negotiations on the minimum wage, changes in employment regulations for minors and a plan to close the gender pay gap are the main topics of interest in this article. This country update reports on the latest developments in working life
Changes to state employment, a new youth traineeship framework and an agreement to halt the off-shoring of call centres are the main topics of interest in this article. This country update reports on the latest developments in working life in Italy in the second quarter of 2017.
Emergency legislation to prevent the collapse of large companies, help for posted workers, Croatia’s slow post-transition economic progress and the retention of young and skilled labour are the main topics of interest in this article. This country update reports on the latest developments in working
Today is Europe Day, and one hundred young people from Ireland and Ukraine will be marking the event at Eurofound, in peaceful south Dublin. Europe Day has traditionally been seen as a celebration of peace and unity in Europe, but, unfortunately, it must be marked differently this year. Europe Day
We need to study and understand the blow Europe’s youth have suffered from the COVID-19 pandemic, in order to adjust recovery and resilience measures to their needs: without prioritising young people in the present, we have little hope for the future.
On 9 May, the Conference on the Future of Europe will get underway. Floated well before the COVID-19 outbreak, its timing in the wake of the seismic shifts precipitated by the pandemic, and its implementation alongside the European Pillar of Social Rights Action Plan, means that the outcomes could
The exponential growth of COVID-19 cases across Europe this autumn has quickly erased hopes that the virus had been contained and confirmed the surge of another wave of the pandemic. With Member States now implementing new restrictive measures for the second time since March in an attempt to control
While we now know that the idea that ‘COVID-19 only affects older people’ is fake news, the first weeks of the pandemic have shown that young people are in general more resilient than older people to the disease. But are they also more resilient to its social and economic impacts?
The impact of COVID-19 continues to create chaos in people’s lives across Europe and the world. The economy is heading towards another major dip, and a sense of general insecurity pervades. The daunting challenges confronting health services and projections on the long-term impact of the crisis
Europe has weathered a number of storms in recent years, yet despite the Great Recession, the migration crisis and the challenges posed by Brexit, the EU continues on a stable path to economic recovery, closer cooperation and cohesion. However, the legacy of the crisis lives on in the number of
In this blog, originally posted in Social Europe, Massimiliano Mascherini looks at the enduring issue of long-term unemployment among young people. Despite considerable improvement in the labour market participation of youth in recent years, the legacy of the crisis is still visible in the
A key priority for EU policy makers is to combat high levels of youth unemployment. Supporting young people to start a new business is increasingly regarded as a way to achieve this goal. And yet the understanding of what drives the success and failure of youth entrepreneurship policies remains
This report analyses data from Eurofound’s European Working Conditions Telephone Survey (EWCTS), the Living, working and COVID-19 e-survey and official statistics to examine employment trends, working conditions and social inclusion challenges experienced by young people in the Western Balkans (Alba
