Pilonul european al drepturilor sociale
Instituțiile UE au proclamat în comun Pilonul european al drepturilor sociale în noiembrie 2017, urmat de un plan de acțiune pentru punerea sa în aplicare în martie 2021. Inițiativa stabilește 20 de principii menite să "ofere drepturi noi și efective cetățenilor". Principiile-cheie sunt structurate în jurul a trei categorii: egalitatea de șanse și accesul la piața muncii; condiții de muncă echitabile; și protecția și incluziunea socială. Pilonul servește drept busolă UE pentru obținerea unor condiții de viață și de muncă mai bune și pentru sprijinirea redresării în urma pandemiei de COVID-19.
Găsiți mai jos cel mai recent conținut pe această temă.
From Gothenburg to Porto: Upward convergence through the European Pillar of Social Rights
This policy brief assesses upward convergence across the EU since the 2017 European Pillar of Social Rights (EPSR) proclamation. Using the headline indicators of the Social Scoreboard and applying Eurofound’s convergence framework, which is grounded in scientific literature and the most commonly used statistical measures of convergence, the analysis examines the key dimensions of the EPSR. The results show that significant progress has been made in core labour market indicators, such as employment and unemployment.
However, challenges remain. Improvements have been rather limited in reducing overall poverty and housing cost burdens. Divergence is evident in areas such as basic digital skills and household disposable income, indicating widening disparities. Critically, indicators in fundamental areas such as the disability employment gap and self-reported unmet needs for medical care show concerning downward trends. Furthermore, the analysis reveals that, despite aggregate improvements, inclusive growth has not reached all socio-demographic groups, with vulnerable groups experiencing widening relative disparities. The findings offer crucial insights for the new EPSR Action Plan and the upcoming Porto Social Forum Summit in September 2025.
50 de ani de schimbări sociale în Irlanda și Europa
În acest episod al podcastului Eurofound Talks, Mary McCaughey vorbește cu directorul adjunct al Eurofound, Maria Jepsen, și cu Barry Colfer, director de cercetare la Institutul de Afaceri Internaționale și Europene (IIEA), despre schimbările sociale europene din ultimii 50 de ani, despre rolul Eurofound în aceste schimbări, despre modul în care Irlanda însăși s-a dezvoltat și s-a schimbat și despre provocările care se profilează în prezent.50 years supporting better policies for a strong social Europe
Improving the lives of people in Europe, strengthening social dialogue, and embracing the principle that economic competitiveness and social progress are complementary objectives are the very essence of Eurofound.Eurofound va fi o sursă esențială de cunoștințe pentru instituțiile UE, statele membre și partenerii sociali în punerea în aplicare a inițiativelor pilonului în 2021 și ulterior. Agenția a generat o mulțime de dovezi cu privire la subiecte esențiale pentru pilon, inclusiv salariile minime, egalitatea de gen, ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, competențele și formarea, munca pe platforme online, îmbătrânirea societății și protecția socială.
Un compendiu de articole organizate în jurul celor șase priorități ale Comisiei Europene pentru Europa prezintă o imagine instantanee a unora dintre domeniile de cercetare legate de pilon; întrebări importante pentru instituțiile UE în următorul deceniu; și tendințele pe care le-am observat în ceea ce privește calitatea vieții și condițiile de muncă în întreaga UE.
Eurofound pentru perioada 2021-2024 stabilește un calendar de proiecte care vor oferi informații valoroase pentru realizarea obiectivelor pilonului.
Salarii minime
Cercetările în curs privind evoluția salariilor minime în statele membre ale UE raportează modul în care acestea sunt stabilite și modul în care au evoluat în termeni nominali și reali. Acesta este un subiect în care Eurofound are un istoric bine stabilit.
Egalitatea
Printre temele de cercetare ale Eurofound se numără transparența salarială în Europa, femeile în management, finanțarea antreprenoriatului feminin, discriminarea bărbaților la locul de muncă și egalitatea de gen la locul de muncă.
Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor
Eurofound are aproape un deceniu de constatări pentru a susține acest subiect, analizând populația de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), consecințele negative ale acestui lucru și pierderile estimate pentru economia UE, precum și abordările politice pentru abordarea șomajuluirândul tinerilor
Competențe și formare
Cercetările ample privind competențele la locul de muncă european includ informații privind formarea, organizarea muncii și conceperea locurilor de muncă, precum și necorelarea competențelor. Competențele și nevoile de formare figurează și în cercetarea privind digitalizarea și munca pe platforme.
Munca pe platforme
Cercetările au analizat cele mai răspândite tipuri de muncă pe platforme în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă.
Îmbătrânirea societății
Eurofound a cartografiat pe larg măsurile de menținere și reintegrare a lucrătorilor în vârstă pe piața muncii, cum ar fi opțiuni de lucru flexibile care oferă locuri de muncă mai durabile. Cercetările privind munca după pensionare în UE subliniază necesitatea de a aborda diferențele de venituri între femei și bărbați.
Sondajul european privind calitatea vieții realizat de Eurofound analizează provocările persistente cu care se confruntă anumite grupe de vârstă și ridică probleme legate de eficacitatea protecției sociale.
Ascultați podcastul Eurofound Talks cu comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, despre punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și despre transformarea Europei într-un loc de viață și de muncă mai bun, mai echitabil, mai verde și mai digital.
La 14 ianuarie 2020, Comisia Europeană a publicat comunicarea sa în care își stabilește ambițiile în materie de politică socială și descrie provocările care trebuie depășite în UE. Punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale va fi esențială pentru realizarea unei Europe sociale puternice și pentru a aduce echitate în viața de zi cu zi a cetățenilor. Strategia socială este de a se asigura că tranzițiile obiectivelor Comisiei privind neutralitatea climatică, digitalizarea și schimbările demografice sunt juste și echitabile din punct de vedere social.
La 4 martie 2021, Comisia și-a prezentat planul de acțiune pentru punerea în aplicare integrală a pilonului. Planul de acțiune își stabilește ambiția pentru o Europă socială puternică, care să se concentreze pe locuri de muncă și competențe și să deschidă calea pentru o redresare echitabilă, favorabilă incluziunii și rezilientă în urma crizei. Acesta transformă cele 20 de principii în măsuri și acțiuni concrete pentru a se asigura că pilonul devine o realitate pentru cetățeni în viața lor de zi cu zi, stabilind noi obiective pentru 2030 în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, competențele și protecția socială.
Tabloul de bord social actualizat, care însoțește pilonul, urmărește să monitorizeze performanța statelor membre în domeniul ocupării forței de muncă și social în cadrul diferitelor dimensiuni prezentate în pilon, pentru a verifica progresele înregistrate în punerea sa în aplicare.
Aceasta este o selecție a celor mai importante rezultate pentru acest subiect.
30 September 2021
COVID-19: A turning point for upward convergence in health and healthcare in the EU?
The impact of COVID-19 has moved public health up the EU social policy agenda. As the EU directs its efforts towards establishing a European Health Union to guard against future health crises, this policy brief examines the extent to which the EU achieved upward convergence in terms of health and healthcare outcomes, as well as health expenditures and delivery, prior to the pandemic. It also examines convergence patterns in infections and deaths from COVID-19 and in the mitigating measures adopted by the EU and national governments.
The findings indicate that, from 2008 to 2019, the health of EU citizens improved overall, and Member States converged in health outcomes, but disparities in government expenditures and delivery of health services continued to widen. Against this background, the COVID-19 pandemic caused further divergence, with death and infection tolls varying greatly across countries. The policy brief stresses that a European Health Union would ideally not only reinforce the crisis preparedness of the EU but also ultimately enable convergence in health and healthcare indicators across its Member States.
16 September 2021
Towards the future of Europe: Social factors shaping optimism and pessimism among citizens
For more than a decade, uncertainty about the future in most parts of the EU has been growing. Many people believe society is in decline and this has given rise to a general sense of pessimism. Is there a link between the rising popularity of anti-establishment parties and increasing pessimism? These negative sentiments could adversely affect the political climate within individual Member States and also undermine the legitimacy of the European project. This report identifies the key drivers of people’s perceptions about the future and explores whether optimists and pessimists differ in their socioeconomic, cultural and political characteristics. To examine the extent to which optimists and pessimists behave and feel differently, the report looks at their socioeconomic and sociopolitical profiles. Finally, it explores how the level of optimism differs in the Member States in relation to country context. The analyses use data from before the COVID-19 pandemic, and the results demonstrate the importance of monitoring how people’s feelings about the future evolve during the recovery from the crisis.
7 December 2020
Programming document 2021–2024: Towards recovery and resilience
This programming document describes Eurofound’s planned work over the programming period 2021–2024. It sets out the policy and institutional context for the programme, describes the multiannual programme for the four-year period and sets out the work programme for 2021. Eurofound’s priorities for 2021–2024 are shaped by the key challenges for social cohesion and just transitions in a changing environment in the aftermath of the COVID-19 crisis. The Agency focuses on issues where it can draw on its core expertise in the areas of working conditions, industrial relations, employment and living conditions, to support its stakeholders, by providing evidence that can assist their policy action.
4 May 2021
COVID-19 could be a catalyst for fundamental change that will define the Future of Europe
8 December 2020
Upward convergence in material well-being: Is a COVID-19 setback inevitable?
The EU strives for the upward convergence of its Member States, where their performance improves and gaps between them decrease. Nearly a decade after the Great Recession, the COVID-19 crisis has again put this objective under pressure. This policy brief focuses on convergence in material well-being in Europe. Trends in several indicators largely follow the economic cycle, with upward convergence in good times and downward divergence in bad times. This could mean further divergence and polarisation among Member States as we face a new economic downturn, with the prospect of an uneven pace of recovery across countries when growth returns.
The policy brief presents an overview of policy measures implemented by the EU and Member States to smooth the impact of the COVID-19 crisis. It discusses EU coordination of minimum income schemes as a possible tool to limit deterioration and divergence in the indicators should the economy enter a downturn.
3 March 2020
Priorities for a new Europe
This compendium of articles presents a snapshot of some of Eurofound’s most recent research, and highlights important 21st-century trends in quality of life and working conditions throughout the EU. It is organised around the six priority areas set out by the new European Commission for a transition to a fair, climate-neutral and digital Europe.
Cercetătorii Eurofound oferă expertiză și pot fi contactați pentru întrebări sau solicitări din partea mass-mediei.
Tadas Leončikas
Head of UnitTadas Leončikas este șeful unității de ocupare a forței de muncă la Eurofound din septembrie 2022. Înainte de aceasta, a fost manager senior de cercetare în cadrul unității de politici sociale, gestionând sondajul european privind calitatea vieții (EQLS) și dezvoltând cercetarea Eurofound. De când s-a alăturat Eurofound în 2010, a lucrat pe diverse subiecte, inclusiv metode de sondaj, calitatea vieții, mobilitatea socială, incluziunea socială, încrederea și inadecvarea locuințelor. În cariera sa anterioară, a condus Institutul de Studii Etnice din Lituania, unde a lucrat la studii legate de situația minorităților etnice, a migranților și a altor grupuri vulnerabile. În calitate de cercetător, a colaborat anterior cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Organizația Internațională pentru Migrație. Are un doctorat în sociologie.
Massimiliano Mascherini
Head of UnitMassimiliano Mascherini este șeful unității de politici sociale la Eurofound din octombrie 2019. S-a alăturat Eurofound în 2009 ca manager de cercetare, proiectând și coordonând proiecte privind ocuparea forței de muncă a tinerilor, NEET-uri și egalitatea de gen. În 2017, a devenit manager senior de cercetare și a condus noi cercetări privind monitorizarea convergenței în UE. În plus, a condus conceptualizarea Sondajului European privind Calitatea Vieții 2026. În 2025, a primit premiul Brendan Walsh pentru cea mai bună lucrare publicată în Economic and Social Review. Anterior, a fost ofițer științific la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene. A studiat la Universitatea din Florența, unde s-a specializat în științe actuariale și statistice și a obținut un doctorat în Statistică Aplicată. În 2014, a obținut o calificare științifică ca profesor asociat de Statistică Socială și Demografie la Ministerul Universitar și Cercetării din Italia. A fost cercetător invitat la Universitatea din Sydney și la Universitatea Aalborg și profesor invitat la Academia Pontificală de Științe Sociale.
Această secțiune oferă acces la tot conținutul care a fost publicat pe acest subiect.
