Protecție socială
Sistemele de protecție socială există pentru a proteja persoanele împotriva riscurilor de pierdere a veniturilor asociate șomajului, sănătății precare și invalidității, responsabilităților parentale, costurilor copiilor și locuinței, bătrâneții sau în urma pierderii unui soț sau a unui părinte. Organizarea și finanțarea sistemelor de protecție socială aparține statelor membre ale UE. Cu toate acestea, UE are un rol deosebit în a se asigura, prin legislația UE care coordonează sistemele naționale de securitate socială, că persoanele care se deplasează peste granițe și, prin urmare, intră în sfera de competență a diferitelor sisteme de protecție socială sunt protejate în mod adecvat. O astfel de legislație se referă în principal la regimurile legale de securitate socială.
Găsiți mai jos cel mai recent conținut pe această temă.
Foundation Forum 2025: Key takeaways
This paper provides the top 20 takeaways from the Foundation Forum 2025 which took place at IMMA Venues Dublin on 19–20 November 2025.Europe’s social model – The key to competitive growth – Background paper
This background paper outlines the context for the issues to be examined at Eurofound’s Foundation Forum 2025. As the global order proves to be increasingly volatile, the European Union itself is undergoing a profound transformation in terms of its socioeconomic and geopolitical landscape. Enhancing competitiveness and ensuring sustainable economic growth are now at the top of the EU agenda.Digitalizarea protecției sociale
Acest raport se concentrează pe digitalizarea proceselor de front și back office în beneficiile sociale monetare. În 10 state membre ale UE și Norvegia, o aplicație digitală este posibilă pentru toate, cu excepția uneia, dintre cele nouă beneficii investigate. În cel puțin cinci state membre, aplicațiile pe hârtie au fost întrerupte pentru unele dintre beneficii.Studiile Eurofound au analizat accesul la servicii și beneficii atât ca mijloc de satisfacere a nevoilor specifice, cât și ca parte a eforturilor integrate de promovare a incluziunii. Serviciile publice de calitate sunt un mijloc esențial pentru atingerea unor niveluri ridicate de protecție socială și incluziune socială. Cercetarea Eurofound examinează accesul la o varietate de servicii sociale și calitatea acestora, investigând și impactul COVID-19 asupra utilizării și furnizării unor astfel de servicii. Accentul se pune pe acele servicii și beneficii care răspund nevoilor grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, migranții, tinerii sau persoanele cu dizabilități.
Cercetarea se concentrează, de asemenea, pe schimbările structurale, determinate în mare parte de digitalizare, schimbările climatice și, de asemenea, de COVID-19 (a se vedea infograficul de mai jos), precum și pe modul de asigurare a unor tranziții juste care să promoveze protecția socială și drepturile lucrătorilor.
Articolul 2 din Tratatul UE identifică promovarea unui nivel ridicat de protecție socială ca fiind o sarcină esențială. Sistemul de protecție socială include prestații în numerar și în natură. Pilonul european al drepturilor sociale evidențiază accesul la îngrijirea copiilor, asistență medicală, îngrijire pe termen lung și locuințe, alături de ajutoarele de șomaj, venitul minim și resursele pentru persoanele la vârstă înaintată, care să le asigure o viață demnă.
Pilonul european al drepturilor sociale stabilește 20 de principii și drepturi esențiale pentru o piață a muncii și sisteme de protecție socială echitabile și funcționale. Principiile sunt structurate în jurul a trei categorii, dintre care una este protecția socială și incluziunea. La 4 martie 2021, Comisia Europeană și-a prezentat planul de acțiune pentru punerea în aplicare integrală a pilonului, transformând principiile în acțiuni concrete în beneficiul cetățenilor UE, sprijinind în același timp redresarea în urma impactului pandemiei de COVID-19. Pentru a reduce inegalitățile, UE a propus un nou obiectiv de reducere a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială cu cel puțin 15 milioane până în 2030, inclusiv cel puțin 5 milioane de copii.
Comisia Europeană: Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor socialeopens in new tab
La 24 martie 2021, Comisia a propus o strategie a UE privind drepturile copilului și o recomandare a Consiliului de instituire a Garanției europene pentru copii pentru a se asigura că copiii expuși riscului de sărăcie și excluziune socială au acces efectiv la servicii esențiale, cum ar fi asistența medicală și educația. La 14 iunie 2021, Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO) a adoptat Garanția europeană pentru copii.
Comisia Europeană: Strategia UE privind drepturile copilului și Garanția europeană pentru copiiopens in new tab
Comisia Europeană: Consiliul adoptă Garanția europeană pentru copiiopens in new tab
Comisia utilizează procesul semestrului european pentru a monitoriza sistemele de protecție socială ale statelor membre și oferă recomandări specifice fiecărei țări, dacă este necesar, cu privire la utilizarea bugetelor lor sociale pentru a asigura o protecție socială adecvată și durabilă.
Comisia Europeană: Semestrul europeanopens in new tab
O altă prioritate-cheie pentru Comisia Europeană este crearea unei Europe adaptate erei digitale. Aceasta include investiții în servicii publice digitale și, de asemenea, asigurarea unei protecții sociale adecvate pentru lucrătorii pe platforme.
Comisia Europeană: Deceniul digital al Europei: obiective digitale pentru 2030opens in new tab
Aceasta este o selecție a celor mai importante rezultate pentru acest subiect.
8 October 2024
Social protection 2.0: Unemployment and minimum income benefits
This report focuses on unemployment and minimum income benefits for people of working age. Individuals with short or no employment records (mainly young people), the self-employed, those with non-standard working arrangements, and the long-term unemployed are often not entitled to higher-tier, or any, unemployment benefits. No Member State was identified where more than 80% of those entitled to minimum income benefits receive them. Benefit recipients at higher risk of having an inadequate income include those without access to social housing in areas with high housing costs, unemployed individuals whose most recent job was low paid and the long-term unemployed people. The report also investigates the rejection of applications (frequently, around 30% are rejected), the digitalisation of application processes (most common for unemployment benefits) and economic activation requirements (typically, 1–6% of benefit recipients annually are sanctioned for not complying with activity requirements) and service entitlements.
30 May 2023
Unaffordable and inadequate housing in Europe
Unaffordable housing is a matter of great concern in the EU. It leads to homelessness, housing insecurity, financial strain and inadequate housing. It also prevents young people from leaving their family home. These problems affect people’s health and well-being, embody unequal living conditions and opportunities, and result in healthcare costs, reduced productivity and environmental damage. Private tenants have faced particularly large housing cost increases, and owners with mortgages are vulnerable to interest rate increases. In addition, many owners without mortgages, especially in post-communist and southern European countries, experience poverty and housing inadequacy. The cost-of-living crisis affects people in all tenancies. Social housing and rent subsidies support many, but capacity differs across and within countries, and these measures exclude certain groups in vulnerable situations and fail to reach everyone who is entitled to them. Three quarters of Member States have Housing First initiatives – providing housing for homeless people – but these mostly operate on a small scale. This report maps housing problems in the EU and the policies that address them, drawing on Eurofound’s Living, working and COVID-19 e-survey, European Union Statistics on Income and Living Conditions and input from the Network of Eurofound Correspondents.
5 July 2022
Policies to support refugees from Ukraine
11 March 2021
COVID-19: Implications for employment and working life
Disclaimer - Please note that this report was updated with revised data (specifically for Bulgaria) on 23 March 2021.
This report sets out to assess the initial impact of the COVID-19 crisis on employment in Europe (up to Q2 2020), including its effects across sectors and on different categories of workers. It also looks at measures implemented by policymakers in a bid to limit the negative effects of the crisis. It first provides an overview of policy approaches adopted to mitigate the impact of the crisis on businesses, workers and citizens. The main focus is on the development, content and impact of short-time working schemes, income support measures for self-employed people, hardship funds and rent and mortgage deferrals. Finally, it explores the involvement of social partners in the development and implementation of such measures and the role of European funding in supporting these schemes.
8 December 2020
Upward convergence in material well-being: Is a COVID-19 setback inevitable?
The EU strives for the upward convergence of its Member States, where their performance improves and gaps between them decrease. Nearly a decade after the Great Recession, the COVID-19 crisis has again put this objective under pressure. This policy brief focuses on convergence in material well-being in Europe. Trends in several indicators largely follow the economic cycle, with upward convergence in good times and downward divergence in bad times. This could mean further divergence and polarisation among Member States as we face a new economic downturn, with the prospect of an uneven pace of recovery across countries when growth returns.
The policy brief presents an overview of policy measures implemented by the EU and Member States to smooth the impact of the COVID-19 crisis. It discusses EU coordination of minimum income schemes as a possible tool to limit deterioration and divergence in the indicators should the economy enter a downturn.
8 October 2020
Access to care services: Early childhood education and care, healthcare and long-term care
The right of access to good-quality care services is highlighted in the European Pillar of Social Rights. This report focuses on three care services: early childhood education and care (ECEC), healthcare, and long-term care. Access to these services has been shown to contribute to reducing inequalities throughout the life cycle and achieving equality for women and persons with disabilities. Drawing on input from the Network of Eurofound Correspondents and Eurofound’s own research, the report presents an overview of the current situation in various EU Member States, Norway and the UK, outlining barriers to the take-up of care services and differences in access issues between population groups. It pays particular attention to three areas that have the potential to improve access to services: ECEC for children with disabilities and special educational needs, e-healthcare and respite care.
20 December 2019
Casual work: Characteristics and implications
Casual work, both intermittent and on-call, contributes to labour market flexibility and is therefore increasingly used across Europe. In some countries, practices go beyond the use of casual employment contracts to include other types of contracts and forms of self-employment. While it offers some advantages for both employers and workers, it is often discussed by policymakers at EU and national levels due to the observed negative consequences it has for some workers. Impacts include economic insecurity and unpredictability of working time, which in turn affect workers’ health, well-being and social security. From a labour market perspective, casual work raises concerns about decent social inclusion of vulnerable groups, labour market segmentation and more general trends towards fragmentation of work and brain drain. Some policy responses have already been implemented to tackle these issues; further policy pointers are flagged in the report.
Cercetătorii Eurofound oferă expertiză și pot fi contactați pentru întrebări sau solicitări din partea mass-mediei.
Marie Hyland
Research officerMarie Hyland s-a alăturat Eurofound în calitate de ofițer de cercetare în cadrul unității de politici sociale în 2023. Înainte de aceasta, Marie a petrecut câțiva ani ca economist la Banca Mondială, unde a lucrat pe o serie de probleme, inclusiv genul, schimbările climatice și dezvoltarea sectorului privat. Cercetarea lui Marie a analizat impactul discriminării legale asupra abilitării economice a femeilor, a luat în considerare rolul dimensiunii firmei și al practicilor manageriale asupra productivității și dezvoltării economice și a analizat economia politicilor de atenuare a schimbărilor climatice. Marie deține un doctorat în economie de la Trinity College Dublin.
Această secțiune oferă acces la tot conținutul care a fost publicat pe acest subiect.
