Mergi la conţinutul principal
Abstract

În ultimii ani, cu excepția câtorva creșteri intermitente, a existat în general o scădere a acțiunilor sindicale în statele membre. În timpul pandemiei de COVID-19, această tendință a continuat, iar în mod surprinzător, cele mai semnificative conflicte de muncă au avut loc în sectorul sănătății umane și al serviciilor sociale, în cel al educației și în cel al transporturilor și logisticii. Raportul analizează datele culese în perioada 2018–2019 de Eurofound, în etapa pilot a bazei sale de date denumite Observatorul acțiunilor sindicale (IAM). Folosind analiza grupărilor, cercetarea a clasificat acțiunile sindicale din Europa în cinci categorii: conflicte privind interesele și drepturile la nivel național, care uneori implică diferite forme de ocupare a forței de muncă; conflicte extinse privind contractele colective de salarizare; conflicte localizate referitoare la raporturi de muncă, timpul de lucru și restructurări, cu întreruperea activității pe perioade scurte; conflicte localizate privind drepturile lucrătorilor și reclamații referitoare la politicile întreprinderii; și conflicte privind politicile publice.

În privința aspectelor specifice, problemele legate de câștigurile salariale au reprezentat peste 40 % din conflicte, problemele de raporturi de muncă au reprezentat 20 %, alte aspecte privind condițiile de muncă au reprezentat 16 %, iar protestele 13 %. Întrucât s-a constatat o lipsă de date complete privind acțiunea sindicală la nivel european, analiza arată necesitatea de a culege pe viitor dovezi empirice în mod sistematic pentru a oferi o bază pentru o analiză comparativă.

Key findings

Peste o treime din conflictele din UE s-au produs în contextul negocierilor colective, un sfert din cazuri au avut la bază reclamații legate de politicile întreprinderilor, iar 18 % nemulțumiri privind politicile publice.

Problemele legate de câștigurile salariale au reprezentat peste 40 % din conflicte, problemele în materie de ocupare a forței de muncă 20 %, alte aspecte privind condițiile de muncă 16 %, iar protestele 13 %. Peste 80 % din conflicte au vizat subiecte de interes.

Datele existente privind acțiunile colective din Europa sunt incomplete. Va fi necesară colectarea sistematică a datelor pentru a dispune de o bază pentru analiza comparativă în funcție de definiții clare convenite la nivel internațional, astfel încât să poată fi colaționate cu alte date pentru a permite calcularea costurilor economice ale conflictelor, atât pentru angajatori, cât și pentru angajați.

Conflictele din UE sunt împărțite în cinci categorii principale utilizate în clasificare: conflicte naționale privind interesele și drepturile; conflicte de interese extinse privind contractele colective de muncă (câștiguri salariale); conflicte localizate referitoare la subiecte de interes, privind probleme în materie de ocupare a forței de muncă, timpul de lucru și restructurări cu întreruperi de scurtă durată ale lucrului; conflicte localizate privind drepturile lucrătorilor și reclamații legate de politicile întreprinderilor; conflicte privind politicile publice.

Răspândirea acestor tipologii de la o țară la alta nu urmează niciun model previzibil bazat pe cele cinci tipologii existente în literatura de specialitate: tipologii bazate pe diferențele naționale dintre tipurile de capitalism, rata de sindicalizare, intensitatea acțiunilor de grevă, tipurile de democrație industrială și negociere colectivă.

The report contains the following lists of tables and figures

List of tables

Table 1: Information captured for each record type
Table 2: Types of events recorded
Table 3: Continuous variables in the clusters: mean values   
Table 4: Categorical variables: distribution of indicator categories within clusters (percentages in columns)
Table 5: Categorical variables: distribution of indicator categories between clusters (percentages in rows)


Table A1: Overview of parameters covered and gaps in national statistics on industrial action and collective labour disputes
Table A2: Number of realised industrial action events by country and sector from the IAM database, EU27 and UK
Table A3: Number of strikes and lockouts by country and sector from the ILO data for the latest year available, EU27 and UK
Table A4: Number of workers involved in realised industrial action events by country and sector from the IAM database (in thousands), EU27 and UK
Table A5: Number of workers involved in strikes and lockouts by country and sector from the ILO data for the latest year available (thousands)
Table A6: Number of days not worked as a result of realised industrial action events by country and sector from the IAM database (in thousands), EU27 and UK
Table A7: Number of days not worked as a result of strikes and lockouts by country and sector from the ILO data for the latest year available (in thousands), EU27 and UK
Table A8: Correlations of transformed variables from the second categorical principal components analysis model
Table A9: Amount of indicator variance accounted for in the four-dimensional solution from the second categorical principal components analysis model
Table A10: Cluster breakdown by country: distribution of disputes across clusters, EU27 and UK
Table A11: Cluster breakdown by country: distribution of disputes within clusters, EU27 and UK
Table A12: Cluster breakdown by sector: distribution of disputes across clusters
Table A13: Cluster breakdown by sector: distribution of disputes within clusters
Table A14: A representation of five typologies across countries showing (the lack of) relationships, EU27 and UK

List of figures

Figure 1: Eurofound’s concept of a labour dispute
Figure 2: Context of disputes in the IAM database
Figure 3: Main issue of disputes in the IAM database
Figure 4: Matters of rights or interest for disputes in the IAM database
Figure 5: Context of disputes in the data to be analysed
Figure 6: Main issue of disputes in the data to be analysed
Figure 7: Matters of rights or interest for disputes in the data to be analysed
Figure 8: Context in which the labour disputes emerged, by sector (number)
Figure 9: Context in which the labour disputes emerged, by country (%), EU27 and UK
Figure 10: Detailed breakdown of main dispute issues (number)
Figure 11: Labour disputes in non-standard forms of employment, by sector (number)
Figure 12: Correspondence plot for clusters and countries, EU27 and UK
Figure 13: Correspondence plot for clusters and sectors
Figure 14: Dispute resolution by cluster (%)
Figure 15: Dispute resolution involving a collective agreement by cluster (%)
Figure 16: Typology of labour disputes by cluster and varieties of capitalism


Figure A1: Dendrogram from the application of Ward’s method of clustering
Figure A2: Relating Eurofound’s typology of labour disputes to the union density typology, EU27 and UK
Figure A3: Relating Eurofound’s typology of labour disputes to the intensity of strike activity typology, EU27 and UK
Figure A4: Relating Eurofound’s typology of labour disputes to the industrial democracy typology, EU27 and UK
Figure A5: Relating Eurofound’s typology of labour disputes to the collective bargaining typology, EU27 and UK

Number of pages
72
Reference nº
EF21026
ISBN
978-92-897-2241-4
Catalogue nº
TJ-05-21-371-EN-N
DOI
10.2806/060345
Permalink

Cite this publication

Disclaimer

When freely submitting your request, you are consenting Eurofound in handling your personal data to reply to you. Your request will be handled in accordance with the provisions of Regulation (EU) 2018/1725 of the European Parliament and of the Council of 23 October 2018 on the protection of natural persons with regard to the processing of personal data by the Union institutions, bodies, offices and agencies and on the free movement of such data. More information, please read the Data Protection Notice.