Authors
John Hurley
Dragoș Adăscăliței
Elisa Staffa
Abstract

Piețele de muncă europene au avut o redresare dinamică după pandemia de COVID-19. La sfârșitul anului 2021, după puțin mai mult de 18 luni de la începutul pandemiei, ratele de ocupare în UE erau aproape la nivelurile de dinaintea crizei. Raportul de față sintetizează evoluțiile de pe piața muncii din 2020 și 2021, utilizând date trimestriale din ancheta UE asupra forței de muncă. În acest sens, raportul abordează un punct de vedere structural, cu accent pe datele la nivel de sector și la nivel de ocupație, și ține cont de variabilele demografice esențiale: genul și vârsta. Chiar dacă nivelurile de ocupare a forței de muncă în statele membre ale UE revin la nivelurile de dinainte de criză, componența ocupării va fi extrem de diferită. Pandemia de COVID-19 a accelerat unele tendințe anterioare – perfecționarea profesională, creșterea ocupării forței de muncă în locuri de muncă de calitate superioară și cu salarii mai mari și utilizarea telemuncii – în moduri care ar putea avea o influență permanentă asupra structurii ocupării forței de muncă în UE.

Redresarea după pandemia de COVID-19: modificarea structurii ocupării forței de muncă în UE

română (451.85 KB - PDF)

Key findings

Șocul pandemiei de COVID-19 asupra piețelor muncii în 2020 a fost scurt și brusc, însă redresarea a fost rapidă, beneficiind de intervenții la nivel de politică și de susținere publică semnificativă la nivel național și la nivelul UE. În general, nivelurile de ocupare a forței de muncă în UE au revenit la nivelurile dinaintea crizei după doi ani, comparativ cu aproape opt ani după criza financiară mondială.

Redresarea după criza provocată de pandemia de COVID-19 a fost foarte diferită de la un sector la altul. În timp ce ocuparea forței de muncă în serviciile de cazare și alimentație publică, comerțul cu ridicata și cu amănuntul și în transporturi a înregistrat o pierdere cumulată de 1,4 milioane de lucrători în perioada 2019-2021, în sectorul informației și comunicațiilor s-au creat 1 milion de locuri de muncă în aceeași perioadă.

Deși a accelerat unele tendințe structurale existente, de exemplu digitalizarea, pandemia a lăsat urme pe termen lung și în sectorul serviciilor cu prezență fizică, care au fost afectate grav de restricțiile impuse de distanțarea socială. Pentru prima dată într-o generație, factorii de decizie sunt mai preocupați de deficitul de forță de muncă decât de șomaj – de oferta de forță de muncă, mai mult decât de cerere.

Deși pierderea locurilor de muncă în timpul pandemiei a afectat mai mult locurile de muncă prost plătite, redresarea la nivelul de ocupare a forței de muncă în 2021 a fost determinată de creșterea numărului de locuri de muncă și de ocupații bine plătite. În perioada 2019-2021, în UE-27, creșterea numărului de locuri de muncă bine plătite a fost mai mare în rândul femeilor decât în rândul bărbaților, în timp ce, pentru aceeași perioadă, pierderea locului de muncă a fost cea mai puternică în rândul femeilor cu locuri de muncă prost plătite.

Extinderea telemuncii va rămâne probabil o consecință a crizei provocate de pandemia de COVID-19, munca de la distanță fiind în continuare mai răspândită în 2021 în aproape toate statele membre ale UE – chiar și după creșterea spectaculoasă înregistrată la începutul pandemiei. De asemenea, criza a favorizat creșterea ocupării forței de muncă în sectoarele și ocupațiile la care se pretează mai bine telemunca: în perioada 2019-2021, ocupația cu cea mai rapidă creștere și cea mai mare pondere de telemuncă în 2021 au avut-o profesioniștii din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC).

Executive summary

Recovery from COVID-19: The changing structure of employment in the EU

Author(s):
Eurofound

Recovery from COVID-19: The changing structure of employment in the EU

English (65.89 KB - PDF)

The report contains the following lists of tables and figures

List of tables

  • Table 1: Job vacancy rates, by sector, EU27, 2021 (%)
  • Table 2: Year-on-year changes in employment levels and actual weekly hours worked, 2019–2021, EU27
  • Table 3: Year-on-year changes in employment levels and weekly hours worked, by gender and age, 2020–2021, EU27
  • Table 4: Year-on-year changes in employment levels and weekly hours worked for the 15–24 age group, by gender, Q4 2020–Q4 2021, EU27
  • Table 5: Year-on-year changes in employment by gender and sector, Q4 2019–Q4 2021, EU27 (%)
  • Table 6: Year-on-year changes in average number of actual weekly working hours, by age, gender and sector, Q4 2020–Q4 2021, EU27 (hours)
  • Table 7: Main broad occupational trends in employment and hours year on year, Q4 2019–Q4 2020, EU27
  • Table 8: Top three jobs with biggest employment gains and losses, Q4 2019–Q4 2021, EU27

List of figures

  • Figure 1: Actual and trend estimates of employment levels among workers aged 15 and older, 2019–2020, EU27 (millions)
  • Figure 2: People employed but not working, EU27 (percentage point difference from pre-COVID-19 baseline – same quarter in 2019)
  • Figure 3: People employed but not working, by sector, Q4 2019–Q4 2021, showing peak incidence in Q2 2020, EU27 (%)
  • Figure 4: Year-on-year changes in unemployment levels, by age, 2020–2021, EU27 (percentage points)
  • Figure 5: Labour market slack, 2019–2020, EU27 (% of the extended labour force)
  • Figure 6: Labour market slack, by country, Q4 2021, EU27 (percentage of the extended labour force)
  • Figure 7: The components of labour market slack, by age and gender, Q4 2021 (percentage of the extended labour force)
  • Figure 8: Transitions in labour market status, EU27, Q3 2021–Q4 2021 (million people)
  • Figure 9: Net flows between employment and inactivity, by country and gender, Q3 2021–Q4 2021, EU27 (thousands)
  • Figure 10: Employment shifts by job–wage quintile comparing the financial crisis (2008–2010) and the pandemic (Q4 2019–Q4 2021), EU27 (millions)
  • Figure 11: Employment shifts by job–wage quintile, Q4 2019–Q4 2021, EU27 (millions)
  • Figure 12: Employment shifts by job–wage quintile, by gender, Q4 2019–Q4 2021, EU27 (millions)
  • Figure 13: Employment shifts, by job–wage quintile and broad sector, Q2 2019–Q4 2020, EU27 (millions)
  • Figure 14: Employees working from home, by country, 2019–2021, EU27 (%)
  • Figure 15: Employees working from home, by occupation, 2019–2021, EU27 (%)
  • Figure 16: Change in employment, by occupation and teleworking incidence, Q4 2019–Q4 2021, EU27 (%)
  • Figure 17: Employees working from home, by sector, 2019–2021, EU27 (%)
  • Figure 18: Employees working from home, by gender, EU27
  • Figure 19: Employees working from home, by gender and country, 2021, EU27 (%)
  • Figure 20: Employees in teleworkable jobs, by gender and country, 2020, EU27 (%)
  • Figure 21: Employees working from home, by age, 2016–2021, EU27 (%)
Number of pages
46
Reference nº
EF22022
ISBN
978-92-897-2286-5
Catalogue nº
TJ-09-22-521-EN-N
DOI
10.2806/321685
Permalink
eurofound.link/ef22022

Cite this publication

Eurofound (2022), Recovery from COVID-19: The changing structure of employment in the EU, Publications Office of the European Union, Luxembourg.

Related publications

Publication series
ef20059-card.jpg

COVID-19

Eurofound’s work on COVID-19 examines the far-reaching socioeconomic implications of the pandemic across Europe as they continue to impact living and working conditions. A key element of the research is the e-survey, launched in April 2020, with five rounds completed at different stages during 2020

11 Mai 2022
Publication Series

Disclaimer

When freely submitting your request, you are consenting Eurofound in handling your personal data to reply to you. Your request will be handled in accordance with the provisions of Regulation (EU) 2018/1725 of the European Parliament and of the Council of 23 October 2018 on the protection of natural persons with regard to the processing of personal data by the Union institutions, bodies, offices and agencies and on the free movement of such data. More information, please read the Data Protection Notice.