Javascript is disabled in your browser. Please, enable it for a better user experience.
Egalitatea de gen
Egalitatea de gen se referă la egalitatea dintre femei și bărbați în ceea ce privește drepturile, tratamentul, responsabilitățile, oportunitățile și realizările economice și sociale ale acestora. Există egalitate de gen atunci când bărbații și femeile au aceleași drepturi, responsabilități și oportunități în toate sectoarele societății și atunci când diferitele interese, nevoi și priorități ale bărbaților și femeilor sunt evaluate în mod egal.
In this special episode of Eurofound Talks for International Women's Day 2024, Mary McCaughey speaks with Eurofound researchers Carlos Vacas and Barbara Gerstenberger about the gender pay and employment gaps...
Eurofound has launched its 2024 European Working Conditions Survey (EWCS) aiming to interview about 50,000 workers across 35 countries. The survey covers all EU Member States and 8 additional countries...
The jury is still out on the question whether men and women are from distinct planets. When it comes to the world of work, however, they are worlds apart.
Blog
Contextul UE
Egalitatea de gen este o valoare de bază a UE, un drept fundamental, o componentă esențială a creșterii economice și un principiu fundamental al Pilonului european al drepturilor sociale. În acest sens, UE a făcut progrese în domeniul egalității de gen în ultimele decenii. Cu toate acestea, în pofida progreselor înregistrate, inegalitățile dintre femei și bărbați pe piețele muncii, la încadrarea în muncă, în ceea ce privește calitatea vieții, precum și la locul de muncă persistă și la douăzeci de ani de la începutul secolului al XXI-lea. Ca parte a programului de lucru al Comisiei Europene, egalitatea de gen rămâne o prioritate importantă în materie de politici, scopul fiind lansarea noii Strategii europene privind egalitatea de gen și îmbunătățirea scorului de 68,0 al indicelui egalității de gen din 2021 pentru UE.
La 5 martie 2020, Comisia a lansat o nouă Strategie privind egalitatea de gen pentru perioada 2020–2025. Principalele subiecte abordate de strategie sunt: violența împotriva femeilor, transparența salarială și diferența de remunerare între femei și bărbați, echilibrul de gen în consiliile de administrație ale întreprinderilor și echilibrul dintre viața profesională și cea privată. De asemenea, strategia se ghidează după viziunea „unei Europe în care femeile și bărbații sunt liberi să își urmeze drumul ales în viață, în care au șanse egale să prospere și în care să poată participa și să conducă în mod egal societatea noastră europeană”. La 4 martie 2021, Comisia a prezentat o propunere de măsuri obligatorii de asigurare a transparenței salariale, acesta fiind unul dintre primele rezultate ale strategiei.
În perioada 25-28 octombrie 2021, Parlamentul European a organizat cea de a doua ediție a Săptămânii europene a egalității de gen, la inițiativa Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen (FEMM). Comisiile Parlamentului au găzduit discuții pe o serie de teme legate de egalitatea de gen. În cursul săptămânii, Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) și-a publicat, de asemenea, constatările privind indicele egalității de gen 2021, acordând o atenție specială sănătății și modului în care genul afectează sănătatea femeilor și a bărbaților, precum și accesului la serviciile de sănătate.
Pandemia de COVID-19 are implicații vaste asupra sănătății, stării de bine, calității vieții, pieței muncii și economiei. De asemenea, impactul asupra egalității de gen la locul de muncă și acasă este multiplu. Promovarea egalității de gen se află în centrul răspunsului în materie de politici al UE în fața crizei, în conformitate cu Strategia privind egalitatea de gen.
Activitatea Eurofound privind egalitatea de gen are legătură cu prioritatea Comisiei pentru perioada 2019-2024 privind o economie în serviciul cetățenilor. Eurofound a contribuit în trecutul recent la inițiativa UE privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată și la inițiativa privind transparența salarială.
Pe baza constatărilor sondajului online realizat de Eurofound, Viața, munca și COVID-19, femeile continuă să se confrunte cu un impact disproporționat generat de criză și rămân mai puțin optimiste față de viitorul lor decât bărbații.
Femeile au fost mai afectate de pandemia de COVID-19 decât bărbații și din punctul de vedere al echilibrului dintre viața profesională și cea personală, cazurile de reducere a programului de lucru fiind mai frecvente în rândul femeilor, iar tendința de pierdere a locului de muncă fiind mai pronunțată în cazul femeilor tinere decât în cel al bărbaților. Ca mențiune specială, responsabilitățile de îngrijire ale femeilor au crescut în timpul pandemiei. Remedierea acestor probleme va fi esențială pentru a contracara impactul disproporționat al pandemiei asupra femeilor.
Încadrarea în muncă
În ultimele două decenii, două din trei locuri de muncă nete noi din UE au fost ocupate de femei, iar această creștere a fost cea mai puternică în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 49 de ani și în rândul femeilor cu vârsta de peste 50 de ani.
Diferențele de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în UE continuă să se reducă. Aproximativ 46 % din lucrătorii din UE sunt femei, comparativ cu 40 % în urmă cu o generație. Cu toate acestea, diferența de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă a stagnat în ultimii ani și s-a situat la 11,3 puncte procentuale în 2020, costurile pentru UE ridicându-se la 320 de miliarde EUR anual. Măsurile legate de pandemia de COVID-19 au afectat în mod disproporționat sectoarele de servicii slab remunerate, în care majoritatea lucrătorilor sunt femei, forțând mai multe femei să părăsească piața muncii.
Femeile continuă să fie semnificativ suprareprezentate în locurile de muncă slab remunerate, dar ocuparea forței de muncă în rândul femeilor a crescut mai rapid decât în cazul bărbaților în ceea ce privește locurile de muncă cele mai bine remunerate, acestea reprezentând primele 20 de procente corespunzătoare ocupării forței de muncă în funcție de salariul mediu.
Salariile
Femeile sunt suprareprezentate în rândul lucrătorilor slab remunerați și cu salariul minim în aproape toate statele membre ale UE.
Cea mai mare diferență de remunerare între femei și bărbați se înregistrează în cazul locurilor de muncă bine plătite. Acesta este un tipar comun la nivelul statelor membre și are loc în pofida faptului că femeile mai tinere depășesc din ce în ce mai mult performanțele bărbaților mai tineri în ceea ce privește nivelul de instruire.
Formele variabile de remunerare, cum ar fi acțiunile în întreprindere sau plățile bazate pe performanța întreprinderii, devin din ce în ce mai frecvente. Aceste componente de salarizare cresc mai rapid în rândul bărbaților decât în rândul femeilor, ceea ce poate mări diferența de remunerare dintre femei și bărbați (situată la 14,1 % în 2019).
Versiunile mai simple ale raportării privind remunerarea în funcție de gen nu reprezintă obstacole majore pentru întreprinderi. Dar cerințele de raportare și audit devin mai semnificative atunci când includ date și analize mai complexe și amănunțite, inclusiv diferite componente de salarizare, dincolo de salariile de bază, și informații suplimentare, cum ar fi durata experienței profesionale sau vechimea angajaților la locul de muncă.
Pentru ca rapoartele sau auditurile să nu devină un exercițiu contabil birocratic, colectarea comună, discuțiile și monitorizarea convenită între conducere și reprezentanții angajaților reprezintă o rețetă a succesului. Cu toate acestea, încă se pot aduce îmbunătățiri în ceea ce privește includerea reprezentanților angajaților în proces.
Condițiile de muncă
Disparitățile de gen pe piețele forței de muncă, în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și la locul de muncă se extind cu mult dincolo de segmentarea pieței muncii și de diferențele de remunerare dintre femei și bărbați și pot fi observate, de asemenea, la nivelul condițiilor de muncă și al calității locului de muncă pe care femeile și bărbații le experimentează la locurile lor de muncă în diferite țări, sectoare și ocupații.
Bărbații raportează niveluri mai mari ale cerințelor cantitative la locul de muncă, în timp ce, în cazul femeilor, există o probabilitate mult mai mare să raporteze expunerea la cerințe emoționale, cum ar fi tratarea clienților, pacienților sau elevilor furioși sau gestionarea unor situații tulburătoare din punct de vedere emoțional.
Femeile sunt subreprezentate în funcțiile de conducere în aproape toate sectoarele economice. Cea mai echilibrată structură de conducere din punctul de vedere al genului este cea din sectorul public, deși bărbații domină și aici.
Calitatea vieții
La nivel european, femeile și bărbații prezintă un nivel similar de bunăstare subiectivă. Cu toate acestea, atunci când se ține cont de alți factori (în special de venit), femeile au o satisfacție personală mai mare decât bărbații și se presupune că venitul mediu mai mic contribuie la reducerea bunăstării medii a femeilor.
Majoritatea familiilor simple obțin venituri din două salarii și au distribuția cea mai dezechilibrată a muncii neremunerate: femeile se ocupă de cea mai mare parte a sarcinilor casnice și multe dintre ele au dificultăți în menținerea echilibrului dintre viața profesională și cea privată.
Probabilitatea de a oferi îngrijiri pe termen lung, în fiecare zi, este de două ori mai mare pentru femei decât pentru bărbați . Diferența cea mai mare se înregistrează la categoria de vârstă 50-64 de ani.
Pe lângă obiectivul economic clar de a reduce diferența de gen în materie de ocupare a forței de muncă, există și un imperativ social, având în vedere implicațiile sale asupra vieții femeilor, inclusiv a securității financiare și a calității vieții acestora.
Infographic: Gender equality in the EU
Two out of three net new jobs in the EU over the last two decades have been taken up by women. While the gender employment gap has narrowed in recent decades, women continue to participate less than men in the labour market.
The gender pay gap means that women, on average, earn 14.1% less per hour than men. The pay gap has reduced in around two-thirds of Member States.
The COVID-19 pandemic risks rolling back years of progress on gender equality. Eurofound’s e-survey Living, working and COVID-19 offers an insight into the impact of the pandemic on the lives of EU citizens. Conducted in five rounds during 2020, 2021 and 2022, it allows for comparison of the challenges that arose during the different stages of living through the pandemic. Findings show that COVID-19 has impacted gender equality at home. The pandemic has significantly increased the number of teleworkers in Europe, and women were more likely to work from home during the pandemic than men. Furthermore, the closure of schools and childcare facilities during confinement disproportionately impacted women, who generally assumed greater domestic and care responsibilities.
The findings also reveal a general deterioration of work–life balance among workers in the EU with more women and men reporting work–life conflicts, but women who have to telework and care for small children appear to be struggling most. The percentage of women reporting difficulties was higher in April 2020 than in previous Eurofound surveys. Women are also reporting greater financial strain than men during the pandemic. The COVID-19 survey questionnaire drew on questions used in Eurofound’s pan-European surveys, the European Quality of Life Survey (EQLS) and the European Working Conditions Survey (EWCS).
Eurofound's EU PolicyWatch database collates and maps the national-level policy responses across Europe to the COVID-19 crisis, the war in Ukraine and rising inflation. Some of these measures have a gender dimension.
Eurofound research explores the characteristics and consequences of gender gaps in labour market participation, as well as policies and measures aimed at fostering female labour market participation. Women’s employment and participation rates are still lower than those of men in almost all EU Member States. Eurofound has estimated the cost of this gender employment gap in the EU at more than €320 billion in 2018. Although the cost of the gap is falling, the economic loss is still significantly high. Research also looks at upward convergence in the gender employment gap, assessing which are the best and worst-performing Member States in this regard.
The European Jobs Monitor (EJM) tracks structural change in European labour markets in terms of occupation and sector, giving a qualitative assessment of these shifts using various proxies of job quality. This monitoring includes analysis of patterns of employment change by gender and by job-wage quintile, as well as labour market segregation.
Wages and gender
Eurofound research covers a range of topics linking wages and gender, such as variable pay, performance-related pay, low pay and the gender pay gap. Survey research looks at earnings as one of seven indicators of job quality for men and women at work. On minimum wages, an annual review monitors the level of minimum wages across Europe, also measuring coverage rates of workers by gender in 2019 and the link with the gender pay gap. Furthermore, the EJM analyses the extent to which different jobs, occupations and sectors contribute to the gender pay gap. This will be useful for the interpretation of the Commission’s social scoreboard’s indicator on the gender pay gap and for the implementation of the gender-equality principle of the European Pillar of Social Rights.
Eurofound reviewed the first experiences of countries with gender pay transparency measures in 2018. At the Commission’s request, Eurofound has initiated an ad hoc study on measures to promote gender pay transparency in companies, looking at how much they cost and whether companies can see any opportunities. This will feed into the Commission’s impact assessment.
Eurofound’s European Working Conditions Survey (EWCS) covers a range of aspects of working conditions from a gender perspective. In recent questionnaires, gender mainstreaming has been an important topic. The survey monitors occupational, sectoral, time and pay gaps, as well as working time patterns, work–life balance, violence and harassment at work, and health and well-being, including what all this means for sustainable work. The European Working Conditions Telephone Survey (EWCTS) 2021 analysed the multiple dimensions of job quality, comparing the situation in the Member States also by gender.
EWCS analysis will help to inform policies aimed at closing gender gaps in the area of job and employment quality. The knowledge provided is relevant for the principle of gender equality and initiatives to improve work–life balance, as well as those included in the context of the European Pillar of Social Rights and implementation of the European Gender Equality Strategy.
Research also looks at the experience of women in management roles and how their underrepresentation in management can be addressed. It analyses the job quality of both male and female managers, and the impact a management job has on personal life.
Other research analyses the level of female entrepreneurship in Europe and the market gap when it comes to investing in women-led enterprises. It examines the financial hurdles facing female entrepreneurs and the use of private or public funds to invest in this group. In addition, it investigates the prevalence of public finance tools and public support schemes that effectively remove barriers and enable women to become competent entrepreneurs.
The higher participation of women in the labour market has prompted changes in the way European social partner organisations tackle gender issues. Research has also assessed the role of the EU social partners in advancing gender equality, exploring actions taken within the different national frameworks of industrial relations and against the ranking of Member States on EIGE’s Gender Equality Index.
Moreover, Eurofound has worked on a joint project with the International Labour Organization (ILO) to look at working conditions in a global perspective. It expands on gender gaps across the world (1.2 billion workers) and provides evidence on the gendered differences in job quality and on higher risk of women to be exposed to sexual violence; the latter is also identified in EWCS 2015.
Quality of life and gender
The European Quality of Life Survey (EQLS) also covers the gender dimension, in relation to issues such as employment, income, risk of poverty, household composition and well-being, education, family and care responsibilities, health and work–life balance.
Both the EWCS and EQLS data contribute to the policy debate on reconciliation issues and work–life balance for men and women. The EQLS looks at the difference between men and women in their levels of life satisfaction or happiness. The gendered division of unpaid work, in relation to for example childcare or caring for elderly relatives, is also covered in the EQLS.
Research on patterns of social mobility for men and women across the EU looks at barriers to equal opportunities and policies to promote it. It highlights the increasingly important gendered patterns of social mobility in different countries.
Eurofound collaboration with EIGE
Eurofound cooperates with the European Institute for Gender Equality (EIGE) on gender-related topics. Eurofound is a key data provider for EIGE’s Gender Equality Index and is involved in the working group for this indicator. Following on for a number of collaborations in 2022, other areas for cooperation between the two Agencies in 2023 include research related to the impact of the transition to a carbon neutral economy, as well as that on care, the working life of essential workers, the impact of the war against Ukraine from a gender perspective and in relation to integration of refugees, the socioeconomic impact of COVID-19 on women and gender equality, and platform work.
Gender equality is a core value of the EU, a fundamental right, a critical component of economic growth and a key principle of the European Pillar of Social Rights. In this light, the EU has been making progress in the gender equality field over the past decades, albeit at a slow pace. The Gender Equality Index score for the EU in 2023 is 70.2 points out of 100, surpassing 70 points for the first time. This is an improvement of 1.6 points since the 2022 edition and the highest year-on-year increase since 2013. Two decades into the 21st century, gender inequalities persist in many areas, including in employment, working conditions and quality of life. As part of the European Commission’s work programme, gender equality remains an important policy priority, with the goal being to roll out the European Gender Equality Strategy.
On 5 March 2020, the Commission launched a new Gender Equality Strategy 2020–2025. The Strategy’s main topics are: violence against women; pay transparency and the gender pay gap; gender balance on company boards; and work–life balance. It is also guided by the vision of ‘a Europe where women and men are free to pursue their chosen path in life, where they have equal opportunities to thrive, and where they can equally participate in and lead our European society’. As one of the first deliverables of the Strategy, the Commission presented a proposal for a pay transparency directive on 4 March 2021, which was backed by the European Parliament on 5 April 2022. The Parliament, EU Council and Commission reached a provisional agreement on the directive on 30 November 2022. The Council adopted the directive on 24 April 2023.
In October 2023, the European Parliament holds its fourth European Gender Equality Week, at the initiative of the Women’s Rights and Gender Equality Committee (FEMM). During the week, the European Institute for Gender Equality (EIGE) also publishes the findings of its Gender Equality Index 2023.
The COVID-19 pandemic has had vast implications on health, well-being, quality of life, the labour market and the economy. It has also had a multifaceted impact on gender equality at work and at home. Promoting gender equality is at the heart of the EU policy response to the crisis, in line with the Gender Equality Strategy.
Eurofound’s work on gender equality links in with the Commission’s 2019–2024 priorities on an economy that works for people and a new push for European democracy. Eurofound has contributed in the recent past to the EU initiative on work–life balance and on the pay transparency initiative.
The rise of the platform economy during the last decade is one of the main disrupting forces for European labour markets. While standard employment remains the norm, platforms are expanding...
Pandemia de COVID-19 a accentuat inegalitățile în multe dimensiuni ale societăților europene, inclusiv inegalitățile dintre femei și bărbați în mai multe domenii-cheie. Raportul de față analizează inegalitățile de gen care...
Una dintre cele mai evidente evoluții din ultima jumătate de secol a fost creșterea imensă a participării femeilor pe piața muncii. Două din trei locuri de muncă nou create în...
Despite the increasing participation of women in the labour market and a higher share of women than men being hired into well-paid jobs in recent years, a gender pay gap...
Over the last decade, the EU has made slow progress towards gender equality. As achievements in gender equality vary considerably by Member State, it is important to understand the evolution...
Closing gender gaps in the labour market by achieving the equal participation of women is among the key objectives of the new Gender Equality Strategy 2020–2025. Despite significant progress in...
Pandemia de COVID-19 implică riscul de a se pierde ani de progrese înregistrate în domeniul egalității de gen. Sondajul online realizat de Eurofound Viața, munca și COVID-19 oferă o perspectivă a impactului pandemiei asupra vieții cetățenilor UE. Desfășurat în mai multe runde în cursul anilor 2020 și 2021, sondajul permite compararea provocărilor apărute în diferitele etape ale vieții în timpul pandemiei. Constatările arată că pandemia de COVID-19 are impact asupra egalității de gen acasă. În Europa, pandemia a determinat o creștere semnificativă a numărului de persoane care lucrează de la distanță, în special în rândul femeilor. În plus, închiderea școlilor și a centrelor de îngrijire a copiilor pe durata aplicării măsurilor de izolare a afectat în mod disproporționat femeile, care și-au asumat, în general, responsabilități mai mari privind familia și acordarea de îngrijiri.
Constatările arată, de asemenea, o deteriorare generală a echilibrului dintre viața profesională și cea privată în rândul lucrătorilor din UE, mai multe femei și mai mulți bărbați raportând conflicte legate de acest echilibru. Femeile care sunt nevoite să lucreze de la distanță și care au totodată grijă de copii mici par să fi întâmpinat însă cele mai mari dificultăți. De asemenea, femeile au raportat că au resimțit o presiune financiară mai mare decât bărbații în timpul pandemiei. Chestionarul din cadrul sondajului online referitor la COVID-19 s-a bazat pe întrebările utilizate în sondajele paneuropene realizate de Eurofound, EQLS și EWCS.
În mai 2020, Eurofound a lansat COVID-19 EU PolicyWatch, o bază de date care clasifică și cartografiază răspunsurile în materie de politici de la nivel național din timpul pandemiei din întreaga Europă. Unele dintre aceste măsuri au o dimensiune de gen.
Cercetările desfășurate de Eurofound explorează caracteristicile și consecințele diferențelor de gen în ceea ce privește participarea pe piața muncii, precum și politicile și măsurile menite să încurajeze participarea femeilor pe piața muncii. Rata de ocupare și rata de participare sunt în continuare mai scăzute în cazul femeilor decât al bărbaților în aproape toate statele membre. Eurofound a estimat costul anual al acestei diferențe de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în UE la peste 320 de miliarde EUR în 2018. Deși costul asociat acestei diferențe este în scădere, pierderea economică este încă semnificativ de mare. Cercetările analizează și convergența ascendentă în cazul diferenței de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, evaluând care sunt statele membre cu cele mai bune rezultate și statele membre cu cele mai slabe rezultate în acest sens.
Monitorul european al locurilor de muncă („European Jobs Monitor” - EJM) urmărește modificările structurale de pe piețele europene ale forței de muncă în ceea ce privește ocupația și sectorul, oferind o evaluare calitativă a acestor schimbări cu ajutorul a diferiți indicatori ai calității locurilor de muncă. Această monitorizare include o analiză a tiparelor de schimbare a ocupării forței de muncă în funcție de gen și de chintila loc de muncă-salariu, precum și de segregarea pieței muncii.
Salariile și genul
Cercetările Eurofound acoperă o serie de subiecte care asociază salariile și genul, cum ar fi remunerația variabilă, remunerația în funcție de performanță, remunerația scăzută și diferența de remunerare între femei și bărbați. Cercetările din cadrul sondajului consideră câștigurile salariale drept unul dintre cei șapte indicatori ai calității locurilor de muncă pentru bărbații și femeile care lucrează. În ceea ce privește salariile minime, o analiză anuală monitorizează nivelul salariilor minime în Europa, măsurând, de asemenea, ratele de acoperire ale lucrătorilor în funcție de gen în 2019 și legătura cu diferența de remunerare între femei și bărbați. În plus, EJM va analiza măsura în care diferitele locuri de muncă, ocupații și sectoare contribuie la diferența de remunerare între femei și bărbați. Acest lucru va fi util pentru interpretarea indicatorului social din tabloul de bord al Comisiei privind diferența de remunerare între femei și bărbați și pentru punerea în aplicare a principiului egalității de gen consacrat în Pilonul european al drepturilor sociale.
Eurofound a analizat primele experiențe ale țărilor care au adoptat măsuri privind transparența diferențelor de salarizare între femei și bărbați în 2018. La cererea Comisiei, Eurofound a inițiat un studiu privind măsurile pentru promovarea transparenței diferențelor de salarizare între femei și bărbați din întreprinderi, analizând costul acestor diferențe și măsura în care întreprinderile pot vedea oportunități în acest sens. Studiul va contribui la evaluarea impactului realizată de Comisie.
Sondajul european privind condițiile de muncă (EWCS) realizat de Eurofound acoperă o serie de aspecte ale condițiilor de muncă din perspectiva de gen. În chestionarele recente, integrarea perspectivei de gen reprezintă o temă importantă. Sondajul monitorizează diferențele ocupaționale, sectoriale, de program și salariale dintre femei și bărbați, precum și tiparele programului de lucru, echilibrul dintre viața profesională și viața privată, violența și hărțuirea la locul de muncă, precum și sănătatea și starea de bine, inclusiv ce înseamnă toate acestea din perspectiva muncii sustenabile.
Analiza EWCS va contribui cu informații la elaborarea politicilor care vizează eliminarea diferențelor de gen legate de calitatea locurilor de muncă și a ocupării forței de muncă. Cunoștințele oferite sunt relevante pentru principiul egalității de gen și inițiativele de îmbunătățire a echilibrului dintre viața profesională și viața privată, la fel ca și cele incluse în contextul Pilonului european al drepturilor sociale.
Cercetările analizează totodată experiența femeilor care ocupă posturi de conducere și modul în care poate fi abordată reprezentarea slabă a acestora în astfel de funcții. Este analizată calitatea locurilor de muncă atât în cazul bărbaților, cât și al femeilor care ocupă funcții de conducere, precum și impactul pe care un post de conducere îl are asupra vieții personale.
Alte cercetări analizează nivelul antreprenoriatului în rândul femeilor în Europa și decalajul de piață în ceea ce privește investițiile în întreprinderi conduse de femei. Cercetările mai examinează obstacolele financiare cu care se confruntă antreprenoarele și utilizarea fondurilor private sau publice pentru a investi în acest grup. În plus, este investigată prevalența instrumentelor de finanțare publice și a schemelor de sprijin public care îndepărtează efectiv barierele și le permit femeilor să devină antreprenori competenți.
Gradul mai mare de participare a femeilor pe piața muncii a determinat schimbări ale modului în care partenerii sociali europeni abordează aspectele legate de gen. Cercetările au evaluat, de asemenea, rolul partenerilor sociali din UE în promovarea egalității de gen, explorând acțiunile întreprinse în contextul diferitelor cadre naționale privind relațiile de muncă și în raport cu clasarea statelor membre în funcție de indicele egalității de gen al EIGE.
În plus, Eurofound a lucrat la un proiect comun cu Organizația Internațională a Muncii (OIM) pentru a analiza condițiile de muncă dintr-o perspectivă globală. Proiectul extinde analiza diferențelor de gen la nivel mondial (1,2 miliarde de lucrători) și oferă dovezi cu privire la diferențele de gen în ceea ce privește calitatea locurilor de muncă și la riscul mai mare ca femeile să fie expuse la violență sexuală; acesta din urmă este identificat și în EWCS 2015.
Calitatea vieții și genul
De asemenea, sondajul european privind calitatea vieții (EQLS) acoperă dimensiunea de gen în raport cu aspecte precum încadrarea în muncă, venitul, riscul de sărăcie, structura gospodăriei și starea de bine, educația, familia și responsabilitățile de îngrijire, sănătatea și echilibrul dintre viața profesională și cea privată.
Atât datele furnizate de EWCS, cât și cele furnizate de EQLS contribuie la dezbaterea de orientare privind problemele de reconciliere și echilibrul dintre viața profesională și viața privată pentru bărbați și femei. EQLS analizează diferențele dintre bărbați și femei în ceea ce privește nivelul lor de satisfacție personală sau de fericire. Diviziunea în funcție de gen a muncii neremunerate, legată, de exemplu, de îngrijirea copiilor sau a rudelor în vârstă, este, de asemenea, vizată de EQLS.
Cercetările privind tiparele de mobilitate socială pentru bărbați și femei în întreaga UE analizează barierele în calea egalității de șanse și politicile de promovare a acesteia. Studiul subliniază tiparele bazate pe factorul de gen tot mai importante ale mobilității sociale în diferite țări.
Colaborarea dintre Eurofound și EIGE
Eurofound cooperează cu Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) pe teme legate de gen. Eurofound este un furnizor principal de date pentru indicele egalității de gen al EIGE și este implicat în grupul de lucru pentru acest indicator. Cele două agenții au colaborat la un proiect comun privind convergența ascendentă în diferite dimensiuni ale indicelui egalității de gen. Printre alte domenii de colaborare se numără și impactul socioeconomic al pandemiei de COVID-19 asupra femeilor și a egalității de gen, analiza tematică a EJM privind genul și vârsta, precum și cercetarea privind munca pe platforme digitale.
Carlos Vacas Soriano is a research manager in the Employment unit at Eurofound. He works on topics related to wage and income inequalities, minimum wages, low pay, job quality...
Martina Bisello is a research manager in the Employment unit at Eurofound. Her research interests include gender gaps in the labour market, occupational change and the impact of...
Sanna Nivakoski is a research officer in the Social Policies unit at Eurofound. Before joining Eurofound in 2021, she worked as a post-doctoral researcher at University College...
The rise of the platform economy during the last decade is one of the main disrupting forces for European labour markets. While standard employment remains the norm, platforms are expanding their reach and diversifying into novel business models. In doing so, they are also attracting an increasing n
Pandemia de COVID-19 a avut efecte diferite asupra grupurilor sociale, în funcție de dezavantajele existente, considerându-se, în general, că a declanșat o creștere a inegalităților în diferite domenii ale vieții. Utilizând indicatorii Cadrului multidimensional de monitorizare a inegalității (MIMF)
Piețele de muncă europene au avut o redresare dinamică după pandemia de COVID-19. La sfârșitul anului 2021, după puțin mai mult de 18 luni de la începutul pandemiei, ratele de ocupare în UE erau aproape la nivelurile de dinaintea crizei. Raportul de față sintetizează evoluțiile de pe piața muncii
Pandemia de COVID-19 a accentuat inegalitățile în multe dimensiuni ale societăților europene, inclusiv inegalitățile dintre femei și bărbați în mai multe domenii-cheie. Raportul de față analizează inegalitățile de gen care existau înainte de criza COVID-19 și descrie cum a afectat pandemia
The European Union Agencies Network on Scientific Advice (EU-ANSA) consists of technical and regulatory agencies that provide scientific advice to EU policymakers. This report demonstrates how EU-ANSA member Agencies are addressing the socioeconomic effects of sustainable development. It is based on
Una dintre cele mai evidente evoluții din ultima jumătate de secol a fost creșterea imensă a participării femeilor pe piața muncii. Două din trei locuri de muncă nou create în ultimele două decenii în UE au fost ocupate de femei. În același timp, creșterea pronunțată a ratei de ocupare a forței de
Despite the increasing participation of women in the labour market and a higher share of women than men being hired into well-paid jobs in recent years, a gender pay gap exists across all EU Member States. Pay differentials between women and men have been shown to be significantly influenced by the
Over the last decade, the EU has made slow progress towards gender equality. As achievements in gender equality vary considerably by Member State, it is important to understand the evolution of disparities between the Member States and the implications this has for upward economic and social
Acest raport emblematic sintetizează principalele constatări ale cercetărilor Eurofound privind condițiile de muncă, desfășurate pe parcursul perioadei de programare 2017-2020. Se cartografiază progresele înregistrate începând cu anul 2000 în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de muncă și se
Closing gender gaps in the labour market by achieving the equal participation of women is among the key objectives of the new Gender Equality Strategy 2020–2025. Despite significant progress in reducing the gender employment gap, it has stagnated over the past few years. Moreover, segregation in
In this special episode of Eurofound Talks for International Women's Day 2024, Mary McCaughey speaks with Eurofound researchers Carlos Vacas and Barbara Gerstenberger about the gender pay and employment gaps in Europe.
In this episode of Eurofound Talks, recorded for International Women's Day 2023, Mary McCaughey speaks with Eurofound Working Life researchers Jorge Cabrita and Viginta Ivaškaitė-Tamošiūnė about how, when paid and unpaid work are combined, women do eight full-time weeks more work than men per year
The COVID-19 pandemic prompted a surge in telework, with dramatic increases in the number of employees working from home (teleworking) in many European countries. What for many employees started out as a mandatory move seems to have transformed into a preference among the majority for part-time or
Living, working and COVID-19: Impact on gender equality 11 March 2021, European Economic and Social Committee (EESC) virtual meeting Presentation by Maria Jepsen, Acting Executive Director, Eurofound
The gender pay gap in gross hourly earnings in the EU was 14.8% in 2018. To help combat discriminatory pay practices by employers, the European Commission recommended in 2014 the introduction of pay transparency measures in all Member States. But more than half still have not implemented any such
A modern agenda for work–life balance 16 October 2018, Brussels, Belgium Presentation by Mathijn Wilkens, Research Officer, Christine Aumayr-Pintar, Research Manager, Anna Ludwinek, Research Manager, Eurofound
Concern about the rise in the number of foreign workers and a widening gender pay gap are the main topics of interest in this article. This country update reports on the latest developments in working life in Malta in the second quarter of 2018.
A historic agreement on industrial action regulations and a narrowing gender pay gap are the main topics of interest in this article. This country update reports on the latest developments in working life in Sweden in the second quarter of 2018.
The ending of Estonia’s longest ever strike, the re-establishment of tripartite social dialogue, and changes in legislation to tackle the gender pay gap are the topics of interest in this article. This country update reports on the latest developments in working life in Estonia in the second quarter
Studies in 2010 and 2012 of measures brought in by Finland to ensure pay transparency have shown that employers were initially reluctant to close the gender pay gap. The results highlighted the need for improvement in the implementation of pay auditing measures, which led to amendments in the law.
The jury is still out on the question whether men and women are from distinct planets. When it comes to the world of work, however, they are worlds apart.
Europe Day is a celebration of unity, solidarity and harmony. While we may not have had much to celebrate this past year, one thing we can be proud of is how Europe has come together in the face of large-scale challenges and threats, showing that solidarity is the key to resilience and resolve.
The European Commission declared 2023 as the European Year of Skills, stating ‘Helping people get the right skills for quality jobs and helping companies, in particular small and medium enterprises, address skills shortages in the EU is what this year is all about.’
'Women belong in all the places where decisions are made', to borrow from the late Ruth Bader Ginsburg. These decisions are made everywhere and at every level: in the home and at the workplace; in the boardroom and on the shop floor. Which is why it is of such serious concern to see the ongoing deep
The dawn of 2022 brought muted optimism to a Europe beginning to emerge from the COVID-19 pandemic, and the progress of vaccination programmes worldwide brought hope. Government and EU support during the pandemic had kept unemployment at bay, averting the widescale collapse of businesses. In step wi
While the number of employees earning the minimum wage has increased across Europe over the last decade, spurred by significant minimum wage hikes, a clear gender divide emerges, with minimum wage earners more likely to be women. Minimum wage earners are also more likely to live in materially
With its proposed directive on gender pay transparency, the European Commission has significantly bolstered the set of tools for delivering its objectives compared to those presented in its 2014 Recommendation. The proposed portfolio of measures addresses many shortcomings of the instruments that
On 9 May, the Conference on the Future of Europe will get underway. Floated well before the COVID-19 outbreak, its timing in the wake of the seismic shifts precipitated by the pandemic, and its implementation alongside the European Pillar of Social Rights Action Plan, means that the outcomes could
The pandemic has had differential impacts on women. Raised consciousness about them must be applied to advance gender equality in recovery measures. All crises have a strongly gendered impact and none more so than the current pandemic, across a range of indicators. While the virus itself seems to
