De la idee la acțiune: Măsurarea condițiilor regionale pentru libertatea de a rămâne

Pentru ca piața unică a UE să aducă prosperitate atât competitivă, cât și incluzivă, oamenii trebuie să aibă oportunități reale de a rămâne și de a prospera în locurile pe care le numesc acasă, în loc să fie nevoiți să se mute în căutarea unui loc de muncă sau a serviciilor esențiale. Această idee, surprinsă de conceptul de "libertate de a rămâne", se află în centrul raportului "Mult mai mult decât o piață", realizat de fostul prim-ministru italian Enrico Letta, comandat de liderii UE pentru a examina viitorul pieței unice. Susține că mobilitatea ar trebui să fie o alegere, nu o necesitate.

Eurofound a dezvoltat un nou indice de Libertate de a Rămâne (FTS) care fundamentează conceptul pe date și oferă factorilor de decizie un instrument bazat pe dovezi pentru a evalua condițiile care permit oamenilor să rămână în regiunea lor de origine. Folosind acest indice, viitorul raport Eurofound, Monitorizarea disparităților geografice: convergența regională, arată că nicio regiune a UE nu excelează în toate condițiile care permit această libertate, evidențiind necesitatea unei abordări adaptate pentru reducerea disparităților regionale și susținerea coeziunii teritoriale.

Rezultatele dezvăluie disparități teritoriale pronunțate în condițiile care permit oamenilor să rămână în regiunea lor de origine. Aceste disparități există nu doar între nordul, vestul, sudul și estul Europei, ci și în multe state membre, în timp ce nicio regiune nu se comportă puternic în toate dimensiunile care determină libertatea de a rămâne. Rezultatele indică necesitatea unor politici coordonate, bazate pe loc, care să reflecte diversele provocări cu care se confruntă regiunile Europei.

Aceste perspective sunt posibile datorită noului indice FTS al Eurofound, care cartografiază regiunile UE la nivelul NUTS 2 pe șase dimensiuni:

1. acces la servicii esențiale;

2. condiții economice și oportunități de angajare;

3. calitatea mediului;

4. competențe digitale și infrastructură;

5. accesibilitatea locuințelor;

6. Calitatea instituțională.

Regiunile sunt notate de la 1 la 100: cu cât scorul este mai mare, cu atât regiunea îi permite locuitorilor să rămână. Aplicarea indicelui în regiunile UE arată că capacitatea de a rămâne în propria regiune și de a avea acces la locuri de muncă și servicii de calitate fără a fi nevoie să te muți este caracterizată de inegalități geografice semnificative în întreaga UE.

Disparități regionale

Indicele FTS evidențiază o structură ierarhică clară în UE: regiunile nordice (scor mediu de 69,8 puncte) conduc, urmate de regiunile vestice (64,1 puncte), sudice (53,3 puncte) și estice (51,4 puncte). Diferența de 18,4 puncte dintre regiunile nordice și estice semnalează diferențele mari din Europa în condițiile care permit oamenilor să ducă vieți împlinite în regiunea lor de origine.

Disparitățile din cadrul unor state membre sunt, de asemenea, izbitoare. Italia, Ungaria și România prezintă cele mai largi dispersii interne, de aproximativ 20 de puncte, marcând experiențe de viață radical diferite în cadrul acelorași granițe naționale. Douăzeci și una de regiuni se regăsesc în grupul superior în cel puțin patru dimensiuni. Aceste regiuni sunt un set geografic restrâns și includ Randstad (Țările de Jos), Flandra (Belgia), Dublin (Irlanda), Luxemburg și majoritatea regiunilor nordice (Danemarca, Finlanda și Suedia). Nicio regiune nu se remarcă ca una de top în toate cele șase dimensiuni, indicând o intercalare complexă a condițiilor care poate determina libertatea de a rămâne și tiparele demografice ale unei regiuni.

Premiu pentru orașul capitală

O primă clară pentru regiunea capitală este evidentă în majoritatea statelor membre, zonele din jurul capitalelor obținând scoruri mai mari decât restul țărilor lor respective. Acest tipar este deosebit de pronunțat în Europa Centrală și de Est, unde diferențele dintre regiunile care includ capitala și media națională sunt deosebit de mari. Deși acest tipar centrat pe capital este bine documentat în ceea ce privește indicatorii economici, cercetările noastre arată că persistă în mai multe dimensiuni.

Modele demografice

Când explorăm relația dintre indice și tiparele demografice regionale, regiunile cu scoruri FTS foarte ridicate înregistrează constant o creștere pozitivă a populației și sunt mai predispuse să experimenteze fie creștere naturală, fie creștere susținută de migrație. În contrast, regiunile cu scoruri FTS scăzute sau foarte scăzute suferă frecvent scădere naturală simultană a populației și migrație netă negativă ("declin dublu"). Aceste tipare sugerează că răspunsurile politice trebuie diferențiate în funcție de interacțiunea dintre indice și tiparul demografic; de exemplu, regiunile cu un scor FTS ridicat și o populație în creștere trebuie să investească pentru a extinde accesul la servicii care să răspundă cererii în creștere. Regiunile cu un scor FTS mediu-ridicat și o populație în creștere, care în multe cazuri este susținută de migrația netă în regiune, trebuie să mențină scorul FTS pentru a-și păstra atractivitatea și, în același timp, să implementeze politici pentru incluziune socială și integrare. Regiunile care se confruntă cu un dublu declin sunt cele mai slabe teritorii, necesitând atât investiții sociale, cât și structurale.

Migrația netă între regiunile UE este asociată cu o combinație de factori regionali și naționali. Acest lucru întărește viziunea că schimbarea demografică este un fenomen multidimensional, modelat nu doar de condițiile economice, ci și de un set mai larg de caracteristici teritoriale care influențează atractivitatea și reziliența locurilor, identificate de Raportul Letta ca fiind acces la servicii și locuri de muncă de calitate. Raportul viitor al Eurofound, care prezintă concluziile studiului în întregime, se concentrează pe accesul la servicii și include studii de caz privind educația și sănătatea, în mod specific. Cele 10 studii de caz ilustrează soluții care sunt implementate în regiuni rurale sau slab populate care se confruntă cu declin demografic. Acestea acoperă inițiative locale și municipale și politici naționale implementate local, fiecare exemplificând o soluție care sporește libertatea de a rămâne.

Studiile de caz surprind atât dimensiunile imediate, cât și pe cele pe termen lung ale rămânerii. Ele arată că libertatea de a rămâne necesită combinații de furnizare și inovație bazate pe loc: deoarece decalajele de accesibilitate apar în multe contexte (zone montane și de graniță, periferii interioare, zone rurale izolate etc.), soluțiile ar trebui să adapteze furnizarea serviciilor la structurile regionale (ținând cont de timpii de călătorie, potențialul populației, profilurile demografice etc.) și să combine furnizarea locală cu instrumente inovatoare (digitale, cooperare și inițiative transfrontaliere) pentru a asigura accesul. Două exemple sunt descrise mai jos.

Medierea digitală: depășirea distanței prin tehnologie

Pentru a menține calitatea de trai regională, furnizarea serviciilor medicale trebuie să evolueze dincolo de simpla proximitate fizică. Studiul de caz al regiunii Molise din Italia oferă o dovadă de concept pentru modele de "acces mediat", unde farmaciile locale pot funcționa ca hub-uri digitale pentru consultații la distanță. Această abordare abordează direct dimensiunea de acces a indicelui FTS prin decuplarea furnizării serviciilor de la distanța geografică, oferind o soluție scalabilă pentru populațiile rurale îmbătrânite.

Cooperarea instituțională: depășirea scalei prin cooperare

Oferta educațională – de la îngrijirea timpurie a copiilor până la nivelurile secundare – acționează ca un factor esențial pentru retenția familiei și reziliența demografică regională. Atunci când populațiile în scădere amenință pragul de viabilitate al instituțiilor locale, o inițiativă evidențiată în studiul de caz irlandez demonstrează eficacitatea scalării instituționale colaborative: prin unirea forțelor prin cooperare între școli, instituțiile mai mici au reușit să unească resurse pentru a asigura furnizarea serviciilor (implementate în diferite domenii în funcție de necesitate). Acest model se îndepărtează de competiția cu sumă zero pentru elevi și se concentrează în schimb pe sustenabilitatea serviciului colectiv, asigurând că educația rămâne disponibilă și prevenind migrarea forțată a familiilor tinere.

Deși instrumentele sugerate în aceste două studii de caz sunt diferite (digital versus organizațional), logica politicii este aceeași: adaptarea furnizării serviciilor pentru a se potrivi realității demografice a regiunii. Aceste constatări se referă direct la obiectivul coeziunii teritoriale consacrat în tratatele UE, și anume reducerea disparităților dintre regiuni și asigurarea că niciun teritoriu nu rămâne dezavantajat din punct de vedere structural. Pe măsură ce discuțiile privind următorul cadru financiar multianual (MFF) și proiectarea viitoare a instrumentelor de coeziune continuă, dovezile regionale și bazate pe localitate sunt esențiale. Indicele FTS, un instrument unic pentru măsurarea libertății de a rămâne și a dimensiunilor sale la nivel regional, oferă punctul de plecare pentru o discuție despre tipurile de soluții necesare.

Imagine © HMay Chanikran/Adobe Stock