Salt la conținutul principal
Această pagină a fost tradusă automat. Vă rugăm să consultați versiunea originală în limba engleză și politica lingvistică a Eurofound.
Profilul țării cu salariu minim pentru Croația
Profil de țară
Ultima actualizare: 30 June 2026

Salariul minim în Croația

Predrag Bejaković,
Irena Klemenčić

Information for this page was compiled during December 2025 and early 2026. Most Member States had already transposed the EU minimum wage directive at this point. Those that had not yet fully completed transposition or where the information was not yet publicly available include Bulgaria, Cyprus, Luxemburg, Poland and Portugal. These profiles will be updated consecutively as the information becomes available. Users are invited to contact our experts on minimum wage if they are aware of changes.

Aceste profiluri descriu modul în care sunt reglementate și stabilite salariile minime. Acestea sunt disponibile pentru toate țările UE și pentru Norvegia.

Acest profil descrie modul în care salariile minime sunt reglementate și stabilite în Croația. Poate fi citită ca informație de fundal pentru revizuirea anuală a seriei Eurofound privind stabilirea salariului minim. Croația este în prezent unul dintre statele membre care au adoptat un salariu minim legal ("minimalna plaća" în croată). Salariul minim este, prin urmare, stabilit prin lege și completat de acorduri colective de muncă.

Procesul de stabilire (ajustare) a salariului minim, precum și actorii implicați și criteriile care ghidează ajustarea, s-au schimbat substanțial față de introducerea inițială la 1 iulie 2008. Reforma din 2013 a reprezentat cea care a influențat cel mai mult procesul, criteriile și actorii implicați. Modificările ulterioare apărute în anii mai recenți (2018, 2019 și 2021) au avut un impact general cel mai mic asupra cadrului conceptual al legii, cu o excepție foarte importantă: crearea Comisiei de experți a fost prevăzută doar prin Lege, cu noua formulare din decembrie 2018 (de aici și decizia ministrului privind înființarea acesteia fiind datată destul de recent, în 2019).

Prin modificările la Legea salariului minim (Zakon o izmjenama i dopunama Zakona o minimalnoj plaći - OG 152/24), prevederile Directivei (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și ale Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană (OJ L 275/33, 25 octombrie 2022) sunt transpuse și implementate în legislativul croat.

Decrete privind salariul minim:

Principalii actori în determinarea salariului minim legal în Croația, în conformitate cu procedura stabilită de Legea Salariului Minim, sunt reprezentați de (art. 6 și 7):

  1. Guvernul, care stabilește, anual, nivelul salariului minim prin reglementare.

  2. Ministrul responsabil pentru Muncă, care este responsabil de propunerea sumei salariului minim și de constituția și procedurile de lucru ale Comisiei de experți (menționate mai jos).

  3. Partenerii sociali, care participă la stabilirea salariului minim și la ajustările prin consultări obligatorii (care urmează să aibă loc înainte de propunerile ministrului) și participarea la Comisia de experți (prezentată aici mai jos).

  4. Comisia de experți înființată de Ministru, cu responsabilități în ceea ce privește monitorizarea și analiza. Componența Comisiei este, conform Legii Salariului Minim, decisă de Ministru, fără ca legea să impună în mod explicit reprezentarea partenerilor sociali.

Decizia ministrului de a înființa comisia a fost emisă la 11 aprilie 2019 ("Odluka o osnivanju stručnog povjerenstva za praćenje i analizu kretanja minimalne plaće", nr. 37/2019), calificând Comisia ca organism consultativ al ministrului pe teme legate de salariul minim (art. II). Este compusă din zece membri: șeful unității interne de organizare a ministerului (de asemenea președintele organismului), trei reprezentanți ai comunității academice, doi reprezentanți ai organizațiilor patronale, doi reprezentanți ai sindicatelor și doi reprezentanți ai Ministerului Muncii și Sistemului de Pensii (art. III). Reprezentarea partenerilor sociali este, prin urmare, garantată, dacă nu explicit prin Legea Salariului Minim, prin decizia ministrului (reprezentanții sunt desemnați de ei înșiși, sugerând o garanție a autonomiei lor în această alegere) (art. IV).

Inițial, diferența în procesul de stabilire a salariului minim era însoțită de o diferență de actori implicați, Biroul de Stat de Statistică fiind inițial singurul subiect relevant, care "va publica suma salariului minim în 'Narodne novine' [Monitorul oficial] (Art. 4(4), Zakon o minimalnoj plaći OG 67/08).

Din punct de vedere procedural, Legea salariului minim (art. 6 și 7) prevede că suma salariului minim pentru fiecare an calendaristic este stabilită de guvern prin reglementare, conform propunerii ministrului responsabil cu munca. Rata brută nominală nu poate fi mai mică decât suma stabilită pentru anul precedent. Aceasta trebuie ajustată anual (cel târziu la 31 octombrie) pentru anul calendaristic următor (art. 5). Inițial, luna relevantă pentru ajustarea anuală era iunie (Art. 4(1), Zakon o minimalnoj plaći OG 67/08). Din 2019, octombrie a devenit luna de referință.

Rolul partenerilor sociali în procesul de stabilire a salariului minim este evidențiat chiar în Legea privind salariul minim, care impune ministrului să propună suma salariului minim guvernului după consultarea partenerilor sociali, ceea ce pare, prin urmare, un pas obligatoriu – în ciuda faptului că forma și momentul acestei consultări nu sunt strict reglementate: Legea Salariului Minim prevede pur și simplu că consultarea anuală cu partenerii sociali are loc "de obicei" în septembrie și octombrie (adică în lunile imediat anterioare reglementării guvernamentale care ajustează formal tariful).

Este necesară și înființarea unei Comisii de experți, cu scopul specific de a monitoriza și analiza fluctuațiile salariului minim. O astfel de Comisie este înființată de Ministrul Muncii, care, prin Decizie, stabilește componența acesteia, sarcinile, procedurile de lucru și remunerația membrilor săi (deja discutată în secțiunea anterioară).

Legea modificată privind salariul minim din 2024 stabilește obligația Ministerului responsabil cu munca de a prezenta Comisiei Europene date statistice sau informații disponibile la fiecare doi ani, înainte de 1 octombrie a anului de raportare.

Criteriile pentru determinarea salariului minim legal sunt indicate de Legea Salariului Minim. La cea mai recentă versiune, în afară de cerința legală de a fi exprimată în sumă brută și echivalentă cu normă întreagă (art. 3, sugerând, la rândul său, că o determinare orară ar intra în conflict cu prevederea legală și, prin urmare, o tendință implicită către o rată lunară), și ținând cont de interdicția legală de a reduce nivelul acesteia (art. 6(1)), legea impune luarea în considerare a următorilor indicatori (art. 6(3)), care a fost modificat în 2024 (OG 152/24). Criteriile modificate sunt marcate cu un asterisc*

  • Creșterea ponderii salariului minim în salariul brut mediu plătit persoanelor juridice din ianuarie până în iulie al anului curent.

  • Nivelul inflației sau modificările puterii de cumpărare a salariului minim*.

  • Evoluția salariilor.

  • Șomaj și tendințe de ocupare a forței de muncă.

  • Tendințe demografice.

  • Evoluții ale productivității*

  • Starea generală a economiei.

Mai mult, având în vedere starea generală a economiei, se acordă o "atenție specială" activităților cu salarii mici și grupurilor vulnerabile de angajați. Nu sunt oferite detalii suplimentare despre operaționalizarea acestor criterii în text.

Procesul de stabilire și ajustare a salariului minim a fost puternic influențat de modificări de-a lungul timpului, care la rândul lor au influențat criteriile relevante – ale căror schimbări au avut loc în timp sunt semnificative. Inițial (Zakon o minimalnoj plaći OG 67/08), creșterea sa a fost strict "legată de creșterea reală a PIB-ului din anul precedent, conform publicării Biroului de Stat de Statistică" (art. 4(1)): în timp ce salariul pentru prima perioadă (iulie 2008-mai 2009) după intrarea în vigoare a legii a fost prevăzut să fie de aproximativ 39% din salariul mediu lunar brut al țării (art. 4(2)), s-a prevăzut în context că "pentru fiecare perioadă ulterioară de un an, [acesta] va fi ajustată la creșterea reală a PIB-ului pentru anul precedent, astfel încât ponderea salariului minim în salariile brute medii ale entităților juridice din Republica Croația realizată în anul precedent să crească cu procentul creșterii reale a PIB-ului în anul precedent, conform publicației Biroului de Stat de Statistică (art. 4(3)). Procesul actual, bazat pe modelul de consultare a partenerilor sociali – propunerea ministrului – reglementare guvernamentală a fost introdus în 2013 (Art. 7, Zakon o minimalnoj plaći 2013). Baza pentru calcularea ajustărilor salariului minim pentru anul 2013 a fost stabilită, "ca produsul pragului lunar de risc de sărăcie pentru o gospodărie de o singură persoană și coeficientul numărului de membri ai unei gospodării medii din Republica Croația, împărțit la coeficientul de ocupare și ajustat pentru schimbarea medie a indicelui prețurilor de consum ale bunurilor" (art. 5(4.2)). Din 2013, reglementarea guvernamentală a devenit sursa formală prin care trebuia adoptată modificarea salariului minim (art. 6, Zakon o minimalnoj plaći 2013). Aceeași reformă din 2013 a legat însă criteriile menționate doar de ajustarea din 2013, pentru a inaugura modelul actual bazat pe consultarea partenerilor sociali și pe propunerea ministrului în același text, din următoarele revizuiri anuale (Art. 7, Zakon o minimalnoj plaći 2013).

În Croația nu a existat o evaluare oficială specifică a adecvării salariului minim, nici nu există informații despre valorile de referință indicative disponibile în legislația privind salariul minim. Totuși, pentru stabilirea salariului minim din 2026, Comitetul de Experți pentru Monitorizarea și Analiza Tendințelor Salariului Minim a luat în considerare, printre altele, valoarea a 54% din salariul mediu brut atins în 2024 și:

"că, în conformitate cu Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, valoarea indicativă a salariului minim considerat adecvat este fie 50% din salariul brut mediu, fie 60% din salariul brut median" (Ministarstvo rada, mirovinskoga sustava, obitelji i socijalne politike, 2025).

În ciuda caracterului universal și obligatoriu al salariului minim legal croat – sugerat, în primul rând, de formularea articolului 3(1) din Legea salariului minim (OG 118/18opens in new tab, 120/21opens in new tab și 152/24opens in new tab), conform căruia dreptul la salariul minim aparține tuturor lucrătorilor angajați în Republica Croația, indiferent de sediul sau înregistrarea angajatorului (art. 4(1)), și în al doilea rând, prin interdicția explicită a acordurilor care să renunțe la dreptul la salariul minim (art. 3(8)) – legea lasă totuși posibilitatea unor excepții.

Legea salariului minim prevede scutiri în cel puțin două privințe. În primul rând, prevede că, excepțional, salariul minim poate fi înțeles ca cea mai mică sumă de salariu brut lunar corespunzătoare complexității muncii pentru angajare cu normă întreagă, așa cum este prevăzută într-un contract colectiv a cărui aplicabilitate a fost extinsă în conformitate cu legislația generală a muncii (art. 3(2)). În al doilea rând, Legea nu se aplică unui lucrător care este singurul angajat al angajatorului și simultan membru al conducerii, director executiv, manager al unei cooperative, lichidator sau deținător al unei funcții similare conform reglementărilor speciale (art. 4(2)).

Este important de menționat că Legea Salariului Minim nu mai permite acordurilor colective să stipuleze un salariu minim mai mic decât salariul minim legal. Legislația anterioară conținea o astfel de posibilitate, dar aceasta a fost ulterior abolită. Mai exact, Amendamentul la Legea Salariului Minim (OG 152/24), care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025, a abrogat articolul 8 din Lege. Acea prevedere permitea anterior acordurilor colective să stabilească un salariu minim mai mic decât minimul legal, cu condiția ca acesta să nu fie mai mic de 95% din suma prescrisă de o reglementare guvernamentală. Abrogarea sa înseamnă că negocierea colectivă nu mai poate servi drept bază pentru reducerea salariului minim legal. Această schimbare confirmă natura obligatorie de ius cogens a salariului minim în legislația croată.

Scutirile de la obligațiile salariului minim nu sunt prevăzute exclusiv de Legea Salariului Minim. Identificarea cazurilor suplimentare în care obligațiile salariului minim nu se aplică, nici parțial, nici integral, necesită o analiză mai amplă a altor surse relevante ale dreptului muncii.

O excepție importantă derivă din Legea Muncii ("Zakon o raduopens in new tab", OG 93/14, 127/17, 98/19, 151/22, 64/23) și privește stagiarii. Articolul 59 prevede că, atunci când promovarea unui examen profesional sau dobândirea experienței de muncă sunt prevăzute de lege sau altă reglementare ca cerință pentru îndeplinirea sarcinilor într-o anumită profesie, angajatorul poate admite o persoană care a finalizat educația relevantă la formare profesională fără a stabili o relație de muncă. Această perioadă de pregătire profesională este considerată pentru stagiul sau experiența de muncă necesară pentru acea profesie și nu poate depăși durata prescrisă. Legea Muncii prevede explicit că prevederile privind relațiile de muncă se aplică acestor persoane, cu excepția prevederilor privind încheierea unui contract de muncă, salariul și compensația salarială și încetarea locului de muncă. Excluderea prevederilor legate de salariu face ca acest aranjament să fie o excepție relevantă de la protecția salariului minim, mai ales având în vedere că durata unui stagiu poate dura până la un an (art. 57).

Deși aceste prevederi ale Legii Muncii permit o astfel de excepție doar atunci când formarea profesională este o condiție legală prealabilă pentru exercitarea unei profesii, Legea privind piața muncii ("Zakon o tržištu rada"),opens in new tab OG 118/18, 32/20, 18/22, 156/23) extinde această posibilitate la anumite categorii de persoane șomeri chiar și în absența unei astfel de condiții prealabile. În aceste cazuri, durata formării profesionale poate, în anumite circumstanțe, să ajungă până la 24 de luni (art. 37–38 și 40(1)). Totuși, această măsură se califică drept un instrument activ de politică a pieței muncii, iar beneficiarul are dreptul la sprijin financiar public care echivalează cu salariul minim redus prin contribuțiile obligatorii la asigurare, proporțional cu zilele petrecute în formare profesională (art. 41(1)).

Variațiile salariului minim legal în sens strict – și anume, tarifele minime mai mici aplicabile unor categorii specifice de lucrători – nu au fost identificate în legislația croată. Într-un sens mai larg, mecanismele anterioare care permiteau acordurilor colective să stipuleze salarii sub minimul statutar ar fi putut fi caracterizate ca sub-minime. Totuși, după abrogarea articolului 8 din Legea salariului minim, astfel de aranjamente nu mai sunt permise legal. Astăzi, acordurile colective pot stipula salarii mai favorabile lucrătorilor, dar nu pot prevedea salarii mai mici decât salariul minim legal. Orice astfel de prevedere ar fi nulă și neavenită, iar salariul minim legal s-ar aplica automat.

Legea privind salariul minim definește salariul minim ca fiind "cea mai mică sumă lunară brută plătită unui lucrător pentru muncă cu normă întreagă" (art. 3(1)), determinată obligatoriu (art. 3(3)) în suma brută (sancțiunile sunt prevăzute explicit de Lege în cazul încălcării acestei cerințe (art. 10(1.b)), rezultând dintr-o obligație generală prevăzută de Legea Muncii (art. 90.b(1)) conform căreia salariul trebuie să fie "agreat, stabilit sau prescris" în suma brută).

Rata minimă descrisă mai sus nu poate include bonusurile legate de orele suplimentare, condițiile dificile de muncă, munca de noapte și munca duminica, sărbătorile sau orice altă zi calificată prin lege ca zi nelucrătoare (art. 3(4), Legea salariului minim).

Comitetul de Experți pentru Monitorizarea și Analiza Tendințelor Salariului Minim emite o recomandare privind suma salariului minim pentru anul următor; Această recomandare nu este făcută publică.

Printre resursele relevante ale țărilor privind salariile minime, au fost identificate articole academice publicate recent. În special, revista Radno Pravo a publicat articole relevante; Este oferită o listă cu unele dintre cele mai recente publicate:

1 September 2026
Salariile minime în 2026: Revizuire anuală
Stabilirea salariului minim în întreaga UE a devenit un domeniu de politică din ce în ce mai dinamic și urmărit îndeaproape, modelat de transpunerea Directivei UE privind salariul minim și de un deceniu de creștere susținută în condiții reale ale tarifelor legale. Acest raport examinează discuțiile privind stabilirea salariilor care au avut loc între statele membre și Norvegia în 2025, concentrându-se pe țările cu și fără salariu minim național, interacțiunea dintre salariile minime și negocierea colectivă în sectoarele cu salarii mici și rolul tot mai mare al valorilor de referință indicative în modelarea deciziilor naționale.
Read more
Raport de cercetare
30 January 2026
Creștere reală a salariilor minime în 2026, atât în contextul progresului, cât și al retragerii ambițiilor statelor membre
Majoritatea statelor membre UE au modificat nivelul salariului minim național de la 1 ianuarie 2026 și, ca și în anul precedent, imaginea generală este una de creșteri substanțiale – depășind semnificativ creșterile de preț.
Read more
Articol
Flag of the European UnionThis website is an official website of the European Union.
European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions
The tripartite EU agency providing knowledge to assist in the development of better social, employment and work-related policies

All official European Union website addresses are in the europa.eu domain.

See all EU institutions and bodies