Salariul minim în Franța
Information for this page was compiled during December 2025 and early 2026. Most Member States had already transposed the EU minimum wage directive at this point. Those that had not yet fully completed transposition or where the information was not yet publicly available include Bulgaria, Cyprus, Luxemburg, Poland and Portugal. These profiles will be updated consecutively as the information becomes available. Users are invited to contact our experts on minimum wage if they are aware of changes.
Acest profil descrie modul în care salariile minime sunt reglementate și stabilite în Franța. Poate fi citită ca informație de fundal pentru revizuirea anuală a seriei Eurofound privind stabilirea salariului minim. Franța are un salariu minim legal (salaire minimum interprofessionnel de croissance, SMIC), stabilit prin lege și completat de negociere colectivă (minime sectoriale).
Ultimul decret guvernamental care a ajustat nivelul SMIC este nr. 2025-1228 din 23 octombrie 2024, care majorează salariul minim de creștere.
Notă: salariul minim legal (salaire minimum interprofessionnel de croissance, SMIC) nu trebuie confundat cu așa-numitul "salariu minim garantat" ("minimum garantat", art. L3231-12 din Codul Muncii), care nu este un salariu de referință, ci un element folosit pentru evaluarea beneficiilor în natură, indemnizațiile sociale și cheltuielile profesionale. Nu reprezintă un salariu minim în scopul salariilor.
Codul muncii (Code du travail), articolele L3231-1 la L3231-12opens in new tab
Decretul nr. 2025-1228 din 17 decembrie 2025 privind creșterea salariului minim de creștere (Décret n° 2025-1228 du 17 decembrie 2025 portant relèvement du salaire minimum de croissanceopens in new tab)
Printre principalii actori implicați în determinarea salariului minim legal în Franța se numără guvernul, care stabilește anual nivelul salariului minim prin decret guvernamental.
Un alt actor, care poate fi considerat un organism consultativ, conform directivei privind salariul minim, este Comisia Națională pentru negociere colectivă, ocupare a forței de muncă și formare profesională (Commission nationale de la négociation collective, de l'emploi et de la formation professionnelle, CNNCEFP). CNNCEFP este o comisie tripartită compusă din organizații patronale și sindicate considerate parteneri sociali reprezentativi la nivel interprofesional și național, ministrul responsabil pentru muncă sau reprezentanții acestora, experți în domeniu și mai mulți alți reprezentanți ai partenerilor guvernamentali și sociali.
Înființată și reglementată de Codul Muncii (art. art. L. 2271-1 – 2272-2), are numeroase funcții. De exemplu, în contextul înființării SMIC, are competența de a emite o opinie argumentată ministrului responsabil cu munca, în urma raportului anual întocmit de grupul de experți privind salariul minim (SMIC) numit în acest scop. De asemenea, au sarcina de a urmări evoluția salariilor efective și a remunerației minime stabilite prin convenții și acorduri colective, precum și evoluția remunerațiilor în companiile publice (Codul muncii, art. 2271-1, punctele 5 și 6).
Grupul de experți în SMIC este activ din 2009 – primele rapoarte fiind publicate în iunie și decembrie 2009, apoi o dată pe an. A fost înființată prin Decretul nr. 2009-552 pe baza legală prevăzută de Legea 2008-1258 și este compusă din cinci persoane alese pe baza competenței și experienței lor în domeniul economic și social și numite prin ordinul Prim-ministrului, la propunerea miniștrilor responsabili cu munca, ocuparea forței de muncă și economie, cu mandat pe o perioadă de patru ani. Mai exact, Legea 2008-1258 (art. 24) prevede că grupul de experți în SMIC decide în fiecare an evoluția salariului minim de creștere, iar raportul pe care îl întocmește cu această ocazie este adresat CNNCEFP și Ministerului Muncii. Rapoartele sunt făcute publice pe site-ul Ministerului Economiei.
Partenerii sociali își exercită rolul în organizarea SMIC prin participarea lor la CNNCEFP. Totuși, acest proces de consultare este foarte formal și, de fapt, partenerii sociali au o influență foarte limitată. S-a întâmplat deja, ca și în 2019, ca guvernul să fi anunțat nivelul majorării anuale a SMIC, înainte de a consulta CNNCEFP (Eurofound (2020), Salariul minim în 2020: Revizuire anualăopens in new tab, p. 31). În plus, grupul de experți al SMIC invită reprezentanți ai fiecărei organizații patronale sau sindicate considerate reprezentative la nivel național, la o audiere, atunci când își pregătește raportul anual. Declarațiile lor sunt anexate raportului.
Legea nr. 2008-1258 din 3 decembrie 2008 în favoarea veniturilor din muncăopens in new tab (Legea nr. 2008-1258 du 3 decembrie 2008 în favoarea veniturilor muncii)
Decretul nr. 2009-552 din 19 mai 2009 referitor la grupul de experți privind salariul minim de creștere prevăzut de articolul 24 din Legea nr. 2008-1258 din 3 decembrie 2008 în favoarea veniturilor din muncăopens in new tab (Décret nr. 2009-552 du 19 mai 2009 relatif au groupe d'experts sur le salaire minimum de croissance prévu par l'article 24 de la loi n° 2008-1258 du 3 decembrie 2008 en faveur des revenus du Travail)
Ministère du Travail, de la Santé et des Solidarités, CNNCEFP (Commission nationale de la négociation collective, de l'emploi et de la formation professionnelle),opens in new tab 22 octombrie 2021
Ministère de l'Economie, des Finances et de la Souveraineté industrielle et numérique, Rapport annuel du groupe d'experts SMIC,opens in new tab 25 noiembrie 2025.
Regulile care stabilesc procesul de stabilire a salariului minim legal în Franța sunt prevăzute în Codul Muncii. Procedura este strict și profund disciplinată de lege.
Codul Muncii identifică două scopuri principale ale SMIC (art. L3231-2):
1. Garanția puterii de cumpărare a angajaților cu salarii mici; și
2. Participarea angajaților prost plătiți la dezvoltarea economică a națiunii.
Ambele obiective sunt asigurate prin furnizarea unor reguli de bază care ghidează creșterea evaluării: În primul rând, garanția puterii de cumpărare a angajaților este asigurată prin indexarea salariului minim pe baza evoluției indicelui național al prețurilor de consum stabilit ca referință (art. L3231-4). În al doilea rând, participarea angajaților cu salarii mici la dezvoltarea economică a națiunii este asigurată prin reevaluarea anuală a salariului minim de creștere, începând cu 1 ianuarie (art. L3231-6). În acest caz, ajustarea SMIC se realizează prin Decret (Décret).
Pentru a rezuma procedura ordinară pentru ajustarea minimă anuală legală, prerogativa de a identifica noul SMIC se bazează pe guvern, care este obligat prin lege să ia în considerare opinia CNNCEFP și opinia grupului de experți în SMIC. Mai exact, în conformitate cu Legea 2008-1258 (art. 24), grupul de experți oferă anual guvernului un sfat neobligatoriu privind ajustarea propusă a nivelului salariului minim, adresând raportul întocmit cu această ocazie CNNCEFP și guvernului. Guvernul depune CNNCEPP, înainte de stabilirea anuală a salariului minim, o analiză a conturilor economice ale statului și un raport privind condițiile economice generale. Dacă acest raport se abate de la cel stabilit de grupul de experți în SMIC, guvernul trebuie să justifice aceste diferențe în scris către CNNCEFP. Prin urmare, guvernul are (atâta timp cât oferă justificări) ultima cerere privind ajustarea finală a SMIC. Formal, ministrul muncii prezidează ședința CNNCEFP și anunță intenția guvernului privind viitoarea creștere a salariului minim, cu scopul de a consulta partenerii sociali. Dar, în practică, decizia guvernului este deja luată. După ședință, guvernul adoptă un decret în cadrul Consiliului de Miniștri. Decretul este publicat în zilele următoare și intră în vigoare la 1 ianuarie.
Pe lângă actualizările anuale regulate, există o altă procedură automată de ajustare a indexării: când indicele național al prețurilor de consum atinge un nivel corespunzător unei creșteri de cel puțin 2% comparativ cu indicele observat la stabilirea SMIC imediat precedentă, SMIC este majorat în aceeași proporție începând cu prima zi a lunii următoare publicării indicelui care duce la această creștere (art. L3231-5). În acest caz, ajustarea SMIC este implementată prin Ordin (Arrêté).
Mai mult, nimic nu împiedică posibilitatea – care, dimpotrivă, este prevăzută în mod expres de Codul Muncii (art. L3231-10) – ca, pe parcursul anului, SMIC să fie ridicat la un nivel mai ridicat decât cel rezultat din aplicarea prevederilor menționate mai sus. De exemplu, CNNCEFP, cu opiniile sale, poate recomanda – sau nu – o creștere suplimentară (așa-numita "lovitură de putere") peste mărirea obligatorie, în conformitate cu legislația menționată mai sus, prezentând motivele pentru această creștere mai mare pe baza cercetărilor și constatărilor sale. Guvernul poate decide o "lovitură de putere" oricând. Nu trebuie neapărat să fie legată de ajustarea anuală obligatorie din 1 ianuarie, nici de ajustarea automată obligatorie bazată pe indexare.
Din 2000, singura schimbare relevantă care a afectat procedurile de stabilire a salariului minim a fost înființarea grupului de experți pentru SMIC în 2009. În afară de aceasta, nu au avut loc schimbări notabile în modalitățile de stabilire a salariilor. Acest proces nu a fost modificat după transpunerea directivei europene privind salariile minime.
Conform Codului Muncii, creșterile anuale succesive ale salariului minim de creștere trebuie să urmărească eliminarea oricărei distorsiuni durabile între progresia sa și tendințele condițiilor economice generale și veniturilor (art. L3231-9).
Dintre criteriile obligatorii menționate de Codul Muncii pentru stabilirea salariului minim legal, indexarea salariului minim pentru creștere în funcție de evoluția indicelui național al prețurilor de consum (art. L3231-4) poate fi considerată criteriile principale, așa cum s-a menționat în secțiunea anterioară. Indexarea se referă la indicele național al prețurilor de consum (ICP) (fără a lua în considerare tutunul), calculat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice (INSEE) pentru gospodăriile care aparțin celui mai scăzut cvintil de venit disponibil. În plus, se ia în considerare un al doilea criteriu: jumătate din creșterea puterii de cumpărare a salariilor medii pe oră a lucrătorilor și angajaților, înregistrată de sondajul trimestrial al Ministerului Muncii (SHBOE). Codul Muncii prevede că "sub nicio formă creșterea anuală a puterii de cumpărare a salariului minim de creștere nu poate fi mai mică de jumătate din creșterea puterii de cumpărare a salariilor medii pe oră înregistrată de sondajul trimestrial al Ministerului Muncii" (art. L3231-8).
Niciunul dintre criterii nu poate intra negativ în formulă. Parametrii sunt, prin urmare, limitați la 0 în cazul observării unei valori negative. Și, după cum s-a menționat mai sus, Guvernul ar putea decide în sfârșit să adauge un impuls ("coup de pouce").
Deoarece un Decret din 26 noiembrie 2024 – singurul regulament adoptat pentru a transpune directiva europeană privind salariul minim – articolul D. 3231-2-2 din Codul Muncii prevede că "cel puțin o dată la patru ani, ministrul muncii va prezenta Comisiei Naționale pentru Negociere Colectivă, Angajare și Formare Profesională o evaluare a sumei salariului minim de creștere pe baza următoarelor valori de referință:
60% din salariul net lunar median al angajaților cu normă întreagă;
50% din salariul mediu lunar echivalent cu normă întreagă
SMIC se aplică oricărui angajat adult, indiferent de forma remunerației sale (timp, performanță, sarcină, parte, comision sau bacșiș).
Se aplică celor trei categorii de angajați:
Angajați ai companiilor private (art. L3211-1).
Personal al unei unități publice de natură industrială sau comercială (art. L3231-1).
Personal de drept privat al instituțiilor administrative publice (art. L3231-1).
Categoriile de angajați care nu sunt acoperite de SMIC sunt următoarele:
Angajații publici care nu se încadrează în categoriile menționate mai sus.
Reprezentanții de vânzări, denumiți în mod obișnuit VRP (voyageur représentant placier), dar doar în cazul în care nu sunt supuși orelor de lucru.
Unele reduceri față de aplicabilitatea ratei complete SMIC pentru adulți pot fi identificate și în cele trei categorii menționate mai sus:
Angajații sub 18 ani care nu au încă șase luni de practică profesională în ramura lor de activitate pot fi angajați la un salariu minim redus, cu o reducere care variază între 10% și 20% din salariul integral, în funcție de vârstă. Această reducere, însă, nu se aplică minorilor angajați printr-un așa-numit "contract unic de integrare" – contrat unique d'insertion - contrat d'accompagnement dans l'emploi' (CUI-CAE) și contrat unique d'insertion – contrat initiative emploi (CUI-CIE) –, destinate persoanelor șomere care se confruntă cu dificultăți sociale și/sau profesionale particulare în accesarea unui loc de muncă.
Angajații care lucrează în baza unui "contract de profesionalizare" ("contrat de professionalisation"), care are ca scop dobândirea unei calificări profesionale). Remunerația minimă variază în funcție de vârsta și nivelul de calificare al angajatului, variind de la 55% la 100% din SMIC în funcție de vârstă și nivelul titlului profesional sau al diplomei, sau 85% din salariul minim prevăzut în contractul colectiv al companiei sau în acordul de sucursală, oricare variantă este mai favorabilă.
Ucenici: contractele de ucenicie ("apprentissage") permit, de asemenea, procente mai mici calculate pe SMIC (de la 27% la 100%, în funcție de vârstă și anul uceniciei).
Cursanții pot fi neplătiți, dacă au mai puțin de două luni; altfel, primesc o plată sub SMIC.
Lucrătorii cu dizabilități angajați în centre dedicate incluziunii lor (ESAT) primesc între 55,7% și 110,7% din rata integrală (Codul de Acțiune Socială și Familie, art. R243-5opens in new tab).
În final, trebuie menționat că pentru insula franceză Mayotte, rata aplicabilă a fost stabilită la puțin peste 75% din rata aplicabilă Franței continentale. Recent, Legea nr. 2025-797 din 11 august 2025 privind programul de reconstrucție a orașului Mayotteopens in new tab stabilește o cale spre convergența economică și socială, SMIC din Mayotte urmând să se alinieze până în decembrie 2031. Există o etapă intermediară de 87,5% la 1 ianuarie 2026. La Mayotte, majorarea salariului minim a ajuns la 3,90%, începând cu 1 ianuarie 2026, majorând tariful orar brut la 9,33 € (comparativ cu 8,98 € din noiembrie 2024).
În contrast, pentru toate celelalte teritorii (Guadelupa, Guyana, Martinica, Reuniune, Saint-Barthélemy, Saint-Martin și Saint-Pierre-et-Miquelon) se aplică rata Franței continentale.
Informații despre subminime pot fi găsite pe site-ul guvernamental.
Pagina Ministerului Muncii privind salariul minim legal (SMIC)opens in new tab
Contract de profesionalizare (contrat de professionnalisation)opens in new tab
Contract unic de integrare — contract de sprijin la angajare (CUI-CAE)opens in new tab (Le contrat unique d'insertion - contrat d'accompagnement dans l'emploi, CUI-CAE)
Contract de ucenicie (contrat d'apprentissage)opens in new tab
SMIC este definit ca o rată oră. Remunerația lunară minimă este egală cu produsul dintre suma SMIC și numărul de ore corespunzătoare duratei săptămânale legale (35 de ore) pentru luna respectivă. Nu poate depăși, după deducerea contribuțiilor obligatorii reținute de angajator, remunerația netă care ar fi fost primită pentru muncă efectivă de aceeași durată, plătită la rata salariului minim de creștere (Codul Muncii, art. L3232-3). Un angajat plătit la nivel SMIC primește 12 plăți pe an.
Aceasta este redusă proporțional dacă, în luna respectivă, angajatul a lucrat mai puține ore decât cele care corespund duratei săptămânale legale în cazul suspendării contractului de muncă și dacă contractul de muncă a început sau s-a încheiat în luna respectivă (Codul muncii, art. L3232-4). Când, în urma unei reduceri a orelor de lucru sub durata săptămânală legală din motive diferite de cele menționate, un angajat a primit pe parcursul unei luni, ca salariu și compensație parțială pentru activitate, o sumă totală mai mică decât remunerația minimă, i se alocă o indemnizație suplimentară egală cu diferența dintre remunerația minimă și suma pe care a primit-o efectiv (Codul Muncii, art. L3232-5).
SMIC se aplică oricărui angajat adult, indiferent de forma remunerației sale (timp, performanță, sarcină, parte, comision sau bacșiș).
O listă a elementelor incluse și excluse din calculul SMIC este disponibilă pe o pagină dedicată a site-ului guvernamental (vezi linkul de mai jos):
Included elements | Excluded elements |
Base salary | Reimbursements of expenses actually borne by the employee |
Compensation for reduced hours | Flat-rate bonuses intended to compensate for the costs incurred by employees as a result of their work (basket premiums, tool premiums, dirt premiums, compensation small or large displacement…) |
Various increases having the de facto character of a salary supplement (bonuses, compensation, reimbursements of expenses not corresponding to an actual expense, etc.) | Surcharges for overtime |
Tips | Increases for Sunday work, holidays and at night |
Individual or collective performance bonuses (overall performance of a team), production or productivity bonuses constituting a predictable element of remuneration | Seniority bonuses |
End of year bonuses for the month they are paid | Attendance bonuses |
Vacation bonuses for the month they are paid | Bonuses linked to geographical location (insularity, dams, construction sites) |
Vacation bonuses for the month they are paid | Bonuses linked to specific working conditions (danger, cold, unsanitary conditions, etc.) |
Collective bonuses linked to the company's overall production, productivity or results | |
Transport bonuses | |
Financial participation, profit-sharing |
Lista elementelor incluse și excluse din calculul SMICopens in new tab, realizată de site-ul guvernamental, service-public.fr
Raportarea impactului SMIC asupra economiei franceze este o competență a grupului de experți pe SMIC.
Lista completă a rapoartelor naționale de la începutul anului – iunie 2009 – din ultimul (legat de anul 2024) este disponibilă gratuit.
Printre alte resurse specifice țărilor privind salariile minime, cercetarea publicată de Direcția pentru Animarea Cercetării, Studiilor și Statisticii (Direction de l'animation de la recherche, des études et des Statistiques), cunoscută în mod obișnuit cu acronimul Dares, este cea mai relevantă. Este o direcție orientată spre statistică și cercetare sub Ministerul Muncii și publică regulat rapoarte, comentarii și analize despre piața muncii, condițiile de muncă, dialogul social, politicile de angajare, salariile și timpul de muncă.
Publicații despre salariiopens in new tab de către Dares
Ultima publicație despre acoperirea SMICopens in new tab de către Dares