&w=3840&q=90)
Condiții de trai
Condițiile de trai sunt circumstanțele sau factorii care influențează modul în care oamenii trăiesc, în special în ceea ce privește bunăstarea lor. Termenul "condiții de trai" este strâns legat de cel de "calitate a vieții". Acesta din urmă este gradul în care un individ este sănătos, confortabil și capabil să participe sau să se bucure de evenimentele vieții. Termenul "calitate a vieții" poate face referire atât la experiența pe care o are o persoană cu propria viață, cât și la condițiile de trai în care se află indivizii.
Găsiți mai jos cel mai recent conținut pe această temă.
Dincolo de 1,5°C: Plasarea oamenilor în centrul politicii
Temperaturile globale sunt programate să depășească pragul de 1,5°C în următorii ani, dar încălzirea poate fi totuși limitată și inversată. Pentru ca acest lucru să se întâmple, factorii de decizie trebuie să se concentreze pe un design de politici mai centrat pe om.Cartografierea politicilor publice comportamentale verzi în UE
Această lucrare cartografiază măsura în care statele membre au construit capacitatea de a dezvolta și implementa astfel de politici informate comportamental. Identifică disparități substanțiale în întreaga UE, cu un tipar îngrijorător: țările aflate sub cea mai mare presiune de tranziție sunt adesea cele mai puțin echipate să proiecteze politici centrate pe om care ar ușura acest lucru.Sunt europenii pregătiți pentru schimbările climatice?
Pe măsură ce criza climatică se intensifică, este Europa pregătită pentru această căldură? În acest episod al Eurofound Talks, Mary McCaughey explorează capcana chiriașilor și criza tot mai mare a accesibilității împreună cu experți din EEE și Eurofound. Deși 80% dintre europeni simt impactul vremii extreme, un impresionant de 38% nu își permit să-și mențină locuințele răcoroase. De la riscul "renovărilor" până la disparitățile regionale în pregătire, discuția face legătura între ambițiile verzi ale UE și realitatea dură a gospodăriilor. Descoperă de ce conștientizarea individuală nu este suficientă și ce acțiuni colective de politică sunt necesare pentru a proteja persoanele vulnerabile.O parte din rolul principal al Eurofound este să contribuie la planificarea și proiectarea unor condiții de trai mai bune în Europa. Din 1975, Eurofound a dezvoltat un program de activități privind monitorizarea și analiza condițiilor de trai și a calității vieții în Europa. Cercetarea implică cartografierea și analiza elementelor cheie pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale oamenilor, inclusiv informații despre percepția lor asupra calității vieții și a societății. Rezultatele cercetării urmăresc să informeze crearea de politici pentru îmbunătățirea nivelului de trai și promovarea coeziunii sociale în fața disparităților economice și inegalităților sociale.
Din cauza crizei de sănătate și economice care a urmat pandemiei de COVID-19, studiul condițiilor de trai și al calității vieții a căpătat o importanță și mai mare. Eurofound investighează impactul crizei economice asupra condițiilor de trai ale europenilor în diferite etape ale vieții și rolul jucat de diversele inițiative implementate pentru a ameliora dificultățile sociale ale diferitelor grupuri de cetățeni. Agenția va continua să monitorizeze tendințele din acest domeniu în lumina acestei noi provocări.
Convergența socială ascendentă, adică îmbunătățirea nivelului de trai, a condițiilor de muncă și a rezultatelor economice între statele membre, este un obiectiv principal al UE. Monitorizarea și cartografia evoluției condițiilor de trai și a calității vieții în statele membre UE este, prin urmare, o prioritate.
Pilonul European al Drepturilor Sociale, proclamat în comun de instituțiile UE în noiembrie 2017, acoperă 20 de principii în trei domenii de bază: egalitatea de șanse și accesul la piața muncii, ceea ce include echitatea legată de condițiile de trai și sărăcie; condiții de muncă echitabile; protecție socială și incluziune, care includ locuințe și asistență pentru persoanele fără adăpost. În special, principiile subliniază rolul serviciilor publice în îmbunătățirea calității vieții.
În martie 2021, Comisia Europeană a lansat Planul de Acțiune pentru a transforma cele 20 de principii ale Pilonului în acțiuni concrete care să aducă beneficii cetățenilor UE în viața lor de zi cu zi și propune ținte de bază pentru ca UE să le atingă în următorul deceniu. Un nou obiectiv ambițios de a scoate cel puțin 15 milioane de persoane din riscul sărăciei sau excluderii sociale până în 2030 plasează condițiile și nivelurile de trai în fruntea agendei politicilor sociale. Pilonul este însoțit de Tabela de Spontaj Social – o listă de indicatori pentru monitorizarea progresului în implementarea acestor principii în statele membre.
Comisia Europeană a stabilit un set de statistici privind calitatea vieții și a lansat în 2003 Statisticile UE privind Veniturile și Condițiile de Viață (EU-SILCopens in new tab). EU-SILC colectează date comparative privind veniturile, sărăcia, excluderea socială, condițiile de locuință, forța de muncă, educația și sănătatea.
Comisia Europeană: Pilonul European al Planului de Acțiune pentru Drepturile Socialeopens in new tab
Comisia Europeană: Pilonul European al Drepturilor Sociale în 20 de principiiopens in new tab
Eurostat: Pilonul European al Drepturilor Sociale – Tabelaopens in new tab de scor
Comisia Europeană: Statisticile Uniunii Europene privind veniturile și condițiile de trai - Eurostatopens in new tab
Aceasta este o selecție a celor mai importante rezultate pentru acest subiect.
19 December 2023
Intergenerational inequalities: How to close the gaps?
The various economic and social shocks of the past decade and a half – most recently the COVID-19 pandemic – have ongoing consequences for the living standards and prospects of Europeans, and sometimes these outcomes have been uneven across age groups. Social policies – such as those in the areas of social protection and housing – in some cases have benefited certain age groups over others. The upshot both of crises and of policies is that inequalities between the generations have widened in important areas.
This policy brief examines some of the intergenerational social trends that either were persistent or changed considerably over the last decade and a half, sometimes contrary to expectations. It focuses on significant developments that have received somewhat less attention in policy planning in the areas of income, housing, work and employment, and health. The intention is to develop a clearer sense of the direction of social change and bring medium- and long-term perspectives into policy thinking.
17 October 2023
Bridging the rural-urban divide: Addressing inequalities and empowering communities
The Treaty of Lisbon established territorial cohesion as the third dimension of European cohesion. Despite the high priority given in policy to achieving geographically balanced economic development, gaps in living conditions still exist between rural and urban areas. In some cases, these gaps are growing. This report documents rural–urban differences in social, political, cultural and economic outcomes. These differences may pose a serious threat to social cohesion in Europe. Indeed, this report finds that rural residents more often perceive themselves as disregarded by governments and have lower levels of trust in governments and institutions than urban residents. Moreover, public service provision in rural areas is poorer than in urban areas, and gaps in provision are continually emerging. To ensure a bright future for all areas, innovative solutions to combat economic decline must be found. This report outlines creative solutions that are being deployed across Member States to provide services in remote areas.
20 September 2023
Guaranteeing access to services for children in the EU
The European Child Guarantee was established in 2021 to ensure that children in need have access to a set of key services. This policy brief analyses trends and disparities in children’s access to early childhood education and care, education, healthcare, nutrition and housing. This is done using a convergence analysis, which tracks whether Member States are improving in respect of specific performance indicators and whether disparities between them are expanding or narrowing. The analysis, where possible, also looks at the differences between urban and rural areas and between children living in households with different levels of income and risk of social exclusion. The indicators chosen for analysis highlight the links between the Guarantee, the European Semester and the Social Scoreboard.
7 December 2022
Living, working and COVID-19 in the European Union and 10 EU neighbouring countries
The Living, working and COVID-19 survey, first launched by Eurofound in early 2020, aims to capture the wide-ranging impact of the pandemic on the work and lives of EU citizens. The fifth round of the Eurofound survey, which was implemented in spring 2022, also sheds light on a new uncertain reality caused by the war in Ukraine, record-high inflation and sharp rises in the cost of living. As a pilot survey, a shorter version of the questionnaire was fielded by the European Training Foundation (ETF) in 10 European Union (EU) neighbouring countries. This joint Eurofound-ETF factsheet presents a selection of results from the survey covering both the EU-27 and the 10 selected EU neighbouring countries.
The results reveal at least one clear commonality across respondents from all countries: serious concerns about the rising cost of living. At the same time, the results point to a large divergence in living and working conditions between respondents in the two groups of countries, but also show large differences within the EU itself and amongst the selected EU neighbouring countries.
6 July 2022
Fifth round of the Living, working and COVID-19 e-survey: Living in a new era of uncertainty
The fifth round of Eurofound's e-survey, fielded from 25 March to 2 May 2022, sheds light on the social and economic situation of people across Europe two years after COVID-19 was first detected on the European continent. It also explores the reality of living in a new era of uncertainty caused by the war in Ukraine, inflation, and rising energy prices.
The findings of the e-survey reveal the heavy toll of the pandemic, with respondents reporting lower trust in institutions than at the start of the pandemic, poorer mental well-being, a rise in the level of unmet healthcare needs and an increase in the number of households experiencing energy poverty.
30 March 2021
Wealth distribution and social mobility
This report explores the distribution of household wealth in the EU Member States and analyses the role of wealth in social mobility. Using data from three datasets (the Household Finance and Consumption Survey, the Survey of Health, Ageing and Retirement in Europe and the Luxembourg Wealth Study), it focuses on wealth per household member. Wealth composition is compared across social groups and countries, and the role of housing assets in wealth distribution and negative wealth is assessed. The findings show that parental background, including parental wealth, has an impact on educational and wealth mobility. In order to promote equality of opportunities in terms of access to education and housing, the impact of wealth inequalities, including differences in parental wealth, should be counterbalanced. The report also suggests that regularising wealth declaration in the EU could be a way of promoting social justice by minimising hidden wealth and combating tax evasion.
Cercetătorii Eurofound oferă expertiză și pot fi contactați pentru întrebări sau solicitări din partea mass-mediei.
Hans Dubois
Senior research managerHans Dubois este manager senior de cercetare în unitatea de Politici Sociale la Eurofound. Temele sale de cercetare includ locuințe, supraîndatorare, sănătate, îngrijire pe termen lung, beneficii sociale, pensionare și calitatea vieții în zona locală. Înainte de a se alătura Eurofound, a fost profesor asistent la Universitatea Kozminski (Varșovia). A obținut un doctorat în Administrarea și Managementul Afacerilor la Universitatea Bocconi (Milano), după ce a lucrat ca ofițer de cercetare la Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate (Madrid).
Eszter Sándor
Senior research managerEszter Sandor este manager senior de cercetare în cadrul unității de politici sociale din cadrul Eurofound. Are expertiză în metodologia sondajelor și analiza statistică, a lucrat la pregătirea și gestionarea Sondajului european privind calitatea vieții și, cel mai recent, a sondajului electronic "Viața, munca și COVID-19" și este responsabilă pentru calitatea seturilor de date. Domeniile sale de cercetare sunt bunăstarea tinerilor și calitatea vieții în gospodării și familii, inclusiv bunăstarea subiectivă, echilibrul dintre viața profesională și cea privată și condițiile de viață. Anterior a lucrat ca consultant economic în Scoția, concentrându-se pe evaluări ale impactului economic, evaluări și analize input-output. Are o diplomă de master în economie și relații internaționale de la Universitatea Corvinus din Budapesta.
Sara Grubanov-Boskovic
Research officerSara Grubanov-Boskovic este ofițer de cercetare în unitatea Working Life la Eurofound, contribuind la proiecte privind telemunca, timpul de muncă, condițiile de trai și extinderea UE. Înainte de a se alătura Eurofound, a lucrat ca ofițer de politici la Centrul OECD de la Istanbul, în cadrul Direcției Relații Globale, și ca ofițer științific de proiect la Centrul de Cunoaștere pentru Migrație și Demografie al Comisiei Europene. Ca cercetător postdoctoral la Universitatea din Torino, cercetarea sa s-a concentrat pe nepotrivirile de competențe, iar ca cercetător invitat la Universitatea Ebraică din Ierusalim a lucrat pe teme de tranziție demografică și îmbătrânire a populației. Sara deține un doctorat în Populație și Dezvoltare Economică de la Universitatea din Bari.
Sanna Nivakoski
Research officerSanna Nivakoski este ofițer de cercetare în unitatea de Politici Sociale la Eurofound. Cercetările sale se concentrează pe structurile gospodăriilor, traiul independent, locuințele, egalitatea de gen și îngrijirea neplătită. Înainte de a se alătura Eurofound în 2021, a lucrat ca cercetător postdoctoral la Geary Institute for Public Policy al University College Dublin, la Economic and Social Research Institute din Dublin și la Royal College of Surgeons din Irlanda. A lucrat în numeroase domenii de cercetare în microeconomie, inclusiv veniturile de pensie și averea, economisirea pensiilor, transferurile intergeneraționale și impactul financiar al văduviei. Sanna deține un doctorat în Economie de la Trinity College Dublin.
Această secțiune oferă acces la tot conținutul care a fost publicat pe acest subiect.





