Condiții de viață
Condițiile de viață sunt circumstanțele sau factorii care afectează modul în care oamenii trăiesc, în special în ceea ce privește bunăstarea lor. Termenul "condiții de viață" este strâns legat de cel de "calitate a vieții". Acesta din urmă este gradul în care o persoană este sănătoasă, confortabilă și capabilă să participe sau să se bucure de evenimente din viață. Termenul "calitate a vieții" se poate referi atât la experiența pe care o are un individ din propria viață, cât și la condițiile de viață în care se află indivizii.
Găsiți mai jos cel mai recent conținut pe această temă.
Cartografierea politicilor publice comportamentale verzi în UE
Această lucrare cartografiază măsura în care statele membre au construit capacitatea de a dezvolta și implementa astfel de politici informate comportamental. Identifică disparități substanțiale în întreaga UE, cu un tipar îngrijorător: țările aflate sub cea mai mare presiune de tranziție sunt adesea cele mai puțin echipate să proiecteze politici centrate pe om care ar ușura acest lucru.Sunt europenii pregătiți pentru schimbările climatice?
Pe măsură ce criza climatică se intensifică, este Europa pregătită pentru această căldură? În acest episod al Eurofound Talks, Mary McCaughey explorează capcana chiriașilor și criza tot mai mare a accesibilității împreună cu experți din EEE și Eurofound. Deși 80% dintre europeni simt impactul vremii extreme, un impresionant de 38% nu își permit să-și mențină locuințele răcoroase. De la riscul "renovărilor" până la disparitățile regionale în pregătire, discuția face legătura între ambițiile verzi ale UE și realitatea dură a gospodăriilor. Descoperă de ce conștientizarea individuală nu este suficientă și ce acțiuni colective de politică sunt necesare pentru a proteja persoanele vulnerabile.Creștere fără reziliență: fractura socială ascunsă a Europei
Un sondaj recent al UE scoate la iveală prăpastia dintre datele economice principale și realitatea financiară cu care se confruntă gospodăriile din întreaga Europă.O parte din rolul principal al Eurofound este de a contribui la planificarea și proiectarea unor condiții de viață mai bune în Europa. Din 1975, Eurofound a dezvoltat un program de activități în jurul monitorizării și analizei condițiilor de viață și a calității vieții în Europa. Cercetarea presupune cartografierea și analiza elementelor cheie pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale oamenilor, inclusiv informații despre percepția lor asupra calității vieții și a societății. Rezultatele cercetării urmăresc să informeze crearea de politici de îmbunătățire a standardelor de viață și de promovare a coeziunii sociale în fața disparităților economice și a inegalităților sociale.
Din cauza crizei sanitare și economice care a urmat pandemiei de COVID-19, studiul condițiilor de viață și al calității vieții a căpătat și mai multă importanță. Eurofound investighează impactul crizei economice asupra condițiilor de viață ale europenilor în diferite etape ale vieții și rolul jucat de diferitele inițiative puse în aplicare pentru a atenua dificultățile sociale ale diferitelor grupuri de cetățeni. Agenția va continua să monitorizeze tendințele în acest domeniu în lumina acestei noi provocări.
Convergența socială ascendentă, adică îmbunătățirea standardelor de viață, a condițiilor de muncă și a rezultatelor economice în statele membre, este un obiectiv principal al UE. Prin urmare, monitorizarea și cartografierea evoluției condițiilor de viață și a calității vieții în statele membre ale UE reprezintă o prioritate.
Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat în comun de instituțiile UE în noiembrie 2017, acoperă 20 de principii în trei domenii principale: egalitatea de șanse și accesul la piața muncii, care include echitatea legată de condițiile de viață și sărăcia; condiții de muncă echitabile; protecția și incluziunea socială, care include locuințe și asistență pentru persoanele fără adăpost. În special, principiile subliniază rolul serviciilor publice în îmbunătățirea calității vieții.
În martie 2021, Comisia Europeană a lansat Planul de acțiune pentru a transforma cele 20 de principii ale pilonului în acțiuni concrete în beneficiul cetățenilor UE în viața lor de zi cu zi și propunând obiective principale pe care UE să le atingă în următorul deceniu. Un nou obiectiv ambițios de a scoate cel puțin 15 milioane de persoane din riscul de sărăcie sau excluziune socială până în 2030 plasează condițiile de viață și standardele de viață pe agenda politicii sociale. Pilonul este însoțit de tabloul de bord social – o listă de indicatori pentru a monitoriza progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a acestor principii în statele membre.
Comisia Europeană a stabilit un set de statistici privind calitatea vieții și a lansat Statisticile UE privind venitul și condițiile de viață (EU-SILCopens in new tab) în 2003. EU-SILC colectează date comparative privind veniturile, sărăcia, excluziunea socială, condițiile de locuință, forța de muncă, educația și sănătatea.
Comisia Europeană: Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor socialeopens in new tab
Comisia Europeană: Pilonul european al drepturilor sociale în 20 de principiiopens in new tab
Eurostat: Pilonul european al drepturilor sociale – Tabloul de bordopens in new tab
Comisia Europeană: Statisticile Uniunii Europene privind veniturile și condițiile de viață - Eurostatopens in new tab
Aceasta este o selecție a celor mai importante rezultate pentru acest subiect.
19 December 2023
Intergenerational inequalities: How to close the gaps?
The various economic and social shocks of the past decade and a half – most recently the COVID-19 pandemic – have ongoing consequences for the living standards and prospects of Europeans, and sometimes these outcomes have been uneven across age groups. Social policies – such as those in the areas of social protection and housing – in some cases have benefited certain age groups over others. The upshot both of crises and of policies is that inequalities between the generations have widened in important areas.
This policy brief examines some of the intergenerational social trends that either were persistent or changed considerably over the last decade and a half, sometimes contrary to expectations. It focuses on significant developments that have received somewhat less attention in policy planning in the areas of income, housing, work and employment, and health. The intention is to develop a clearer sense of the direction of social change and bring medium- and long-term perspectives into policy thinking.
17 October 2023
Bridging the rural-urban divide: Addressing inequalities and empowering communities
The Treaty of Lisbon established territorial cohesion as the third dimension of European cohesion. Despite the high priority given in policy to achieving geographically balanced economic development, gaps in living conditions still exist between rural and urban areas. In some cases, these gaps are growing. This report documents rural–urban differences in social, political, cultural and economic outcomes. These differences may pose a serious threat to social cohesion in Europe. Indeed, this report finds that rural residents more often perceive themselves as disregarded by governments and have lower levels of trust in governments and institutions than urban residents. Moreover, public service provision in rural areas is poorer than in urban areas, and gaps in provision are continually emerging. To ensure a bright future for all areas, innovative solutions to combat economic decline must be found. This report outlines creative solutions that are being deployed across Member States to provide services in remote areas.
20 September 2023
Guaranteeing access to services for children in the EU
The European Child Guarantee was established in 2021 to ensure that children in need have access to a set of key services. This policy brief analyses trends and disparities in children’s access to early childhood education and care, education, healthcare, nutrition and housing. This is done using a convergence analysis, which tracks whether Member States are improving in respect of specific performance indicators and whether disparities between them are expanding or narrowing. The analysis, where possible, also looks at the differences between urban and rural areas and between children living in households with different levels of income and risk of social exclusion. The indicators chosen for analysis highlight the links between the Guarantee, the European Semester and the Social Scoreboard.
7 December 2022
Living, working and COVID-19 in the European Union and 10 EU neighbouring countries
The Living, working and COVID-19 survey, first launched by Eurofound in early 2020, aims to capture the wide-ranging impact of the pandemic on the work and lives of EU citizens. The fifth round of the Eurofound survey, which was implemented in spring 2022, also sheds light on a new uncertain reality caused by the war in Ukraine, record-high inflation and sharp rises in the cost of living. As a pilot survey, a shorter version of the questionnaire was fielded by the European Training Foundation (ETF) in 10 European Union (EU) neighbouring countries. This joint Eurofound-ETF factsheet presents a selection of results from the survey covering both the EU-27 and the 10 selected EU neighbouring countries.
The results reveal at least one clear commonality across respondents from all countries: serious concerns about the rising cost of living. At the same time, the results point to a large divergence in living and working conditions between respondents in the two groups of countries, but also show large differences within the EU itself and amongst the selected EU neighbouring countries.
6 July 2022
Fifth round of the Living, working and COVID-19 e-survey: Living in a new era of uncertainty
The fifth round of Eurofound's e-survey, fielded from 25 March to 2 May 2022, sheds light on the social and economic situation of people across Europe two years after COVID-19 was first detected on the European continent. It also explores the reality of living in a new era of uncertainty caused by the war in Ukraine, inflation, and rising energy prices.
The findings of the e-survey reveal the heavy toll of the pandemic, with respondents reporting lower trust in institutions than at the start of the pandemic, poorer mental well-being, a rise in the level of unmet healthcare needs and an increase in the number of households experiencing energy poverty.
30 March 2021
Wealth distribution and social mobility
This report explores the distribution of household wealth in the EU Member States and analyses the role of wealth in social mobility. Using data from three datasets (the Household Finance and Consumption Survey, the Survey of Health, Ageing and Retirement in Europe and the Luxembourg Wealth Study), it focuses on wealth per household member. Wealth composition is compared across social groups and countries, and the role of housing assets in wealth distribution and negative wealth is assessed. The findings show that parental background, including parental wealth, has an impact on educational and wealth mobility. In order to promote equality of opportunities in terms of access to education and housing, the impact of wealth inequalities, including differences in parental wealth, should be counterbalanced. The report also suggests that regularising wealth declaration in the EU could be a way of promoting social justice by minimising hidden wealth and combating tax evasion.
Cercetătorii Eurofound oferă expertiză și pot fi contactați pentru întrebări sau solicitări din partea mass-mediei.
Sanna Nivakoski
Research officerSanna Nivakoski este ofițer de cercetare în cadrul unității de politici sociale din cadrul Eurofound. Înainte de a se alătura Eurofound în 2021, a lucrat ca cercetător post-doctoral la Institutul Geary pentru Politici Publice al University College Dublin, la Institutul de Cercetare Economică și Socială din Dublin și la Colegiul Regal al Chirurgilor din Irlanda. A lucrat în multe domenii de cercetare în microeconomie, inclusiv venituri și avere de pensie, economii de pensii, transferuri intergeneraționale și impactul financiar al văduviei. Sanna deține un doctorat în economie de la Trinity College Dublin.
Eszter Sándor
Senior research managerEszter Sandor este manager senior de cercetare în cadrul unității de politici sociale din cadrul Eurofound. Are expertiză în metodologia sondajelor și analiza statistică, a lucrat la pregătirea și gestionarea Sondajului european privind calitatea vieții și, cel mai recent, a sondajului electronic "Viața, munca și COVID-19" și este responsabilă pentru calitatea seturilor de date. Domeniile sale de cercetare sunt bunăstarea tinerilor și calitatea vieții în gospodării și familii, inclusiv bunăstarea subiectivă, echilibrul dintre viața profesională și cea privată și condițiile de viață. Anterior a lucrat ca consultant economic în Scoția, concentrându-se pe evaluări ale impactului economic, evaluări și analize input-output. Are o diplomă de master în economie și relații internaționale de la Universitatea Corvinus din Budapesta.
Hans Dubois
Senior research managerHans Dubois este manager principal de cercetare în cadrul unității de politici sociale din cadrul Eurofound. Temele sale de cercetare includ locuințele, supraîndatorarea, asistența medicală, îngrijirea pe termen lung, beneficiile sociale, pensionarea și calitatea vieții în zona locală. Înainte de a se alătura Eurofound, a fost profesor asistent la Universitatea Kozminski (Varșovia). A absolvit un doctorat în Administrarea și Managementul Afacerilor la Universitatea Bocconi (Milano), după ce a lucrat ca ofițer de cercetare la Observatorul European al Sistemelor și Politicilor de Sănătate (Madrid).
Această secțiune oferă acces la tot conținutul care a fost publicat pe acest subiect.
