Noi forme de angajare
Noile forme de angajare reprezintă termenul generic pentru formele mai diversificate de angajare care apar sau au câștigat importanță începând cu anul 2000. Pe lângă raporturile de muncă tradiționale, noile forme de muncă se caracterizează prin schimbarea modelelor de lucru, a relațiilor contractuale, a locurilor, a duratei și a programului de lucru, a utilizării sporite a tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) sau a unei combinații a acestora.
Găsiți mai jos cel mai recent conținut pe această temă.
Flexibilitate restrânsă: Angajare involuntară nestandard în Uniunea Europeană
Această lucrare analizează incidența, tendințele și microfactorii de angajare nestandard involuntară (INE) în statele membre ale UE între 2006 și 2024, folosind un indicator compozit care să surprindă lucrătorii angajați involuntar prin contracte temporare, în muncă part-time sau ambele.Gender differences in motivation to engage in platform work
The rise of the platform economy during the last decade is one of the main disrupting forces for European labour markets. While standard employment remains the norm, platforms are expanding their reach and diversifying into novel business models. In doing so, they are also attracting an increasing number of women. This policy brief investigates why women are joining the platform economy and how the motivations to perform work on platforms differ between genders. It shows that while women join platforms to gain an additional income and because it allows them the flexibility to combine work with household chores or family commitments, men are driven by the opportunities provided by platforms to work globally and to expand their client base. At the same time, findings suggest that online platforms seem to provide women with a link to the labour market that can potentially prevent their withdrawal from the labour force during different life stages. These findings suggest that policy action should focus on extending working hours regulations and work–life balance measures to all platform workers, irrespective of employment status, and promote equal sharing of care responsibilities between women and men.
Angajare nestandard în UE: Tipuri, tendințe și condiții de muncă
Acest raport oferă o prezentare generală a tendințelor în formele noi și nestandard de muncă din întreaga Uniunea Europeană. Bazându-se pe seturile de date comparative europene disponibile, cartografia dezvoltările recente în aceste aranjamente de lucru și analizează implicațiile acestora asupra calității locurilor de muncă. Raportul examinează, de asemenea, acțiunile întreprinse de partenerii sociali în ultimii ani pentru a aborda provocările generate de formele noi și nestandardizate de muncă.Pentru a acoperi lacunele existente în materie de cunoștințe, Eurofound explorează din 2013 caracteristicile formelor emergente de ocupare a forței de muncă în statele membre ale UE. Cercetarea analizează implicațiile asupra condițiilor de muncă și a pieței muncii.
Schimbările sociale, economice și tehnologice din Europa au dat naștere unor noi forme de ocupare a forței de muncă. Pandemia de COVID-19 a dus, de asemenea, la o creștere a amplorii și a domeniului de aplicare al noilor forme de ocupare a forței de muncă. Multe dintre acestea sunt foarte diferite de "munca" tradițională. Ele transformă relația tradițională unu-la-unu dintre angajator și angajat. De asemenea, se caracterizează prin modele de lucru și locuri de muncă neconvenționale.
Factorii de decizie din UE sunt interesați de modul în care aceste noi forme de ocupare a forței de muncă pot contribui la construirea unei piețe a muncii mai reziliente și mai favorabile incluziunii. Discuția se învârte, de asemenea, în jurul modului de a asigura o protecție socială adecvată și condiții de muncă decente. O importanță esențială în dezbatere este cum să evităm o situație în care aceste noi forme de ocupare sunt mai puțin favorabile lucrătorilor decât tipurile de locuri de muncă mai consacrate.
În 2017, Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul au proclamat Pilonul european al drepturilor sociale, stabilind 20 de principii fundamentale esențiale pentru buna funcționare a piețelor forței de muncă. Planul de acțiune pentru 2021 care îl însoțește constată că digitalizarea și schimbările aduse în lumea muncii de pandemie justifică o dezbatere politică amplă, care se va concentra nu numai pe nivelurile de participare pe piața forței de muncă, ci și pe condițiile de muncă adecvate care stau la baza locurilor de muncă de calitate.
Comisia a ridicat, de asemenea, problema condițiilor de muncă în comunicarea sa intitulată "Conturarea viitorului digital al Europei". Condițiile bune de muncă se află în centrul unei tranziții digitale de succes care ar promova inovarea și difuzarea tehnologică.
Comisia Europeană: Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor socialeopens in new tab
Comisia Europeană: Pilonul european al drepturilor sociale în 20 de principiiopens in new tab
EUR-Lex: Comunicarea privind conturarea viitorului digital al Europeiopens in new tab
Activitatea Eurofound privind noile forme de ocupare a forței de muncă se leagă de prioritatea Comisiei pentru perioada 2019-2024 privind o Europă pregătită pentru era digitală.
Comisia Europeană: O Europă pregătită pentru era digitalăopens in new tab
Aceasta este o selecție a celor mai importante rezultate pentru acest subiect.
Watch the webinar - #EurofoundLIVE: Regulating platform work – The EU’s big balancing act
2 December 2021
Initiatives to improve conditions for platform workers: Aims, methods, strengths and weaknesses
The rapid rise of the platform economy has led to a marked transformation of European labour markets, and existing regulatory frameworks and voluntary initiatives have yet to catch up. While platform work offers opportunities for workers and employers and potentially contributes to innovation, economic growth and competitiveness in the EU, it has been criticised from the beginning because of the poor employment and working conditions often experienced by workers. Accordingly, across the EU, governments, social partners, grassroots organisations and platforms have started to introduce initiatives to tackle the negative aspects of platform work. This policy brief assesses some such initiatives in the Member States and offers recommendations for further action.
15 December 2020
New forms of employment: 2020 update
Although standard employment (generally full-time and permanent) remains the dominant employment type across the EU, European labour markets are increasingly characterised by a variety of different forms. These new forms of employment involve new formal employment relationships or work patterns (linked to aspects such as place of work, working time or use of ICT) and sometimes both. This report puts the spotlight on nine innovative employment forms across the 27 EU Member States, Norway and the UK. It examines the policy frameworks of each country, as well as mapping the scale and scope of the incidence of these new forms and highlighting the main opportunities and risks associated with each form. The report concludes with some policy recommendations taking into account the future of work that will be shaped by the twin transition to the digital age and a carbon-neutral economy, as well as a new way of working due to COVID-19.
20 September 2020
Back to the future: Policy pointers from platform work scenarios
Platform work– the matching of supply and demand for paid labour through an online platform – is still small in scale but is expected to grow. Accordingly, it is important to anticipate the opportunities and risks related to this business model and employment form. This report explores potential scenarios for two selected types of platform work by 2030, drawing on Eurofound’s ‘Future scenarios of platform work’ project. It assesses the expected implications for the economy, labour market and society if these potential futures were realised. On this basis, policy pointers show what could be done to facilitate desirable and avoid undesirable futures. These policy pointers consider how to capitalise on the opportunities inherent in on-location platform work, the need for regulatory clarity and enforcement, issues around worker representation, and the embeddedness of platform work in the digital age.
16 January 2020
Telework and ICT-based mobile work: Flexible working in the digital age
Advances in ICT have opened the door to new ways of organising work. We are shifting from a regular, bureaucratic and ‘factory-based’ working time pattern towards a more flexible model of work. Telework and ICT-based mobile work (TICTM) has emerged in this transition, giving workers and employers the ability to adapt the time and location of work to their needs. Despite the flexibility and higher level of worker autonomy inherent in TICTM, there are risks that this work arrangement leads to the deterioration of work–life balance, higher stress levels and failing worker health. This report analyses the employment and working conditions of workers with TICTM arrangements, focusing on how it affects their work–life balance, health, performance and job prospects. While policymakers in many EU countries are debating TICTM and its implications, the study finds that only a few have implemented new regulations to prevent TICTM from having a negative impact on the well-being of workers.
28 January 2020
The pandora’s box of the platform economy
Cercetătorii Eurofound oferă expertiză și pot fi contactați pentru întrebări sau solicitări din partea mass-mediei.
Cesira Urzì Brancati
Research officerCesira Urzì Brancati este ofițer de cercetare în unitatea de ocupare a forței de muncă la Eurofound. Interesele sale de cercetare includ impactul tehnologiei asupra ocupării forței de muncă și digitalizarea muncii, cu accent pe platformele digitale de muncă, supravegherea digitală și managementul algoritmic. Este specializată în microeconometrie, proiectarea de chestionare și analiza datelor prin sondaje. Înainte de a se alătura Eurofound în 2024, Cesira a lucrat la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene din Sevilla, la Centrul Internațional de Longevitate din Londra, la Universitatea din Modena și Reggio Emilia, precum și la Universitatea din Torino. Deține un master și un doctorat în Economie Internațională de la Universitatea din Tor Vergata, Roma.
Dragoș Adăscăliței
Research officerDragoș Adăscăliței este ofițer de cercetare în unitatea de ocupare a forței de muncă a Eurofound. Cercetările sale actuale se concentrează pe subiecte legate de viitorul muncii, inclusiv impactul inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă, consecințele automatizării asupra angajării și problemele de reglementare legate de munca pe platformă. Este, de asemenea, un colaborator regulat la proiecte comparative care monitorizează schimbările structurale din piețele muncii europene. Înainte de a se alătura Eurofound, a fost lector în Relații de Angajare la Facultatea de Management a Universității din Sheffield. Deține un master în Științe Politice de la Central European University și un doctorat în Sociologie de la Universitatea din Mannheim.
Această secțiune oferă acces la tot conținutul care a fost publicat pe acest subiect.
