&w=3840&q=90)
Respectarea promisiunii de a nu lăsa pe nimeni în urmă: Asigurarea unei tranziții verzi juste pentru cetățenii UE
Date: 33 de figuri and 16 de tabele
Pactul Verde European se angajează să nu lase pe nimeni în urmă, dar dacă politica climatică își va îndeplini această promisiune depinde de modul în care sunt concepute și primite măsurile individuale. Acest raport analizează măsura în care această promisiune a fost respectată pentru oameni și gospodării din întreaga UE, combinând dovezi din sondaje privind atitudinile și comportamentul cu analiza a peste 150 de măsuri de politică națională legate de locuințe eficiente din punct de vedere energetic și mobilitate verde. Rezultatele arată că securitatea financiară, încrederea instituțională și sentimentul de recunoaștere politică sunt toate asociate cu implicarea în tranziție. În schimb, constrângeri deosebite privind această implicare se confruntă locuitorii rurali, chiriașii privați care nu au autoritate asupra deciziilor de modernizare, gospodăriile cu venituri mici care nu pot acoperi costurile inițiale și cetățenii excluși digital.
Vă rugăm să rețineți că majoritatea publicațiilor Eurofound sunt disponibile exclusiv în limba engleză și, în prezent, nu sunt traduse automat.
Conștientizarea climatică este ridicată în întreaga UE, dar nu determină întotdeauna comportamentul ecologic. Încrederea în instituțiile UE și sentimentul de a fi apreciat și tratat echitabil de către guvern sunt cei mai puternici predictori ai comportamentului ecologic.
Designul actual al politicilor de tranziție verde riscă să-i lase în urmă pe cei cu cele mai puține opțiuni. Chiriașii privați depind de proprietari cu puține motive pentru renovare; locuitorii din mediul rural nu au alternative viabile la mașină; iar cele mai impactante alegeri rămân în mare parte un privilegiu al gospodăriilor mai înstărite, gospodăriile cu venituri mici fiind mai puțin capabile să își permită opțiuni mai verzi.
Factorii de decizie au modalități de a face politicile verzi mai echitabile, însă implementarea lor variază între statele membre. Legarea automată a evidențelor de asistență socială cu schemele energetice și de mobilitate, combinarea standardelor minime de performanță energetică cu protecțiile chiriașilor, acordarea de granturi inițiale și adaptarea opțiunilor de mobilitate pentru zonele rurale pot ajuta la sprijinirea celor mai nevoiași.
Perspectivele comportamentale pot ajuta la transformarea conștientizării climatice în acțiune, însă utilizarea lor în elaborarea politicilor este inegală în întreaga UE. Irlanda și Olanda au mers cel mai departe în transformarea analizelor comportamentale într-o parte sistematică și de rutină a elaborării politicilor la nivelul guvernului, în timp ce utilizarea lor este bine stabilită, dar mai puțin răspândită, în Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda și Franța.
Tranziția verde trebuie să fie atât echitabilă, cât și eficientă. Odată cu funcționarea Fondului Social pentru Climă și cu apropierea noului sistem de comercializare a emisiilor pentru clădiri și transport rutier, este esențial ca factorii de decizie să evalueze regulat cine suportă costurile, cine beneficiază și cine riscă să fie lăsat în urmă.
Europenii navighează printr-o perioadă de presiuni intersectate, experimentând impacturile directe ale schimbărilor climatice în timp ce se adaptează simultan la schimbări fundamentale în modul în care trăiesc, se deplasează și consumă. Aceste schimbări în modul în care își trăiesc viața de zi cu zi sunt determinate de politici menite să accelereze tranziția verde prin ținte cu caracter juridic obligatoriu și care se apropie rapid, în special neutralitatea climatică până în 2050 și o reducere de 55% a emisiilor nete până în 2030, și au fost accentuate și mai mult de șocuri externe recurente.
Comisia Europeană a precizat clar că accelerarea tranziției la energie curată este atât un imperativ economic de mediu, cât și unul economic strategic. Totuși, costurile, beneficiile și perturbările acestei tranziții s-ar putea să nu se situeze în mod natural în mod echitabil atât în economie, cât și în populație. Având acest lucru în vedere, angajamentul ca nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsat în urmă în timpul tranziției verzi reflectă un imperativ dual: politica climatică trebuie să fie eficientă, dar trebuie să fie și echitabilă.
Acest raport analizează modul în care oamenii trăiesc tranziția verde justă în viața lor de zi cu zi, analizând atitudinile cetățenilor, adaptarea comportamentală și acoperirea politicilor în două domenii: eficiența energetică a locuințelor și mobilitatea verde.
Perspectivele rezultate din această cercetare apar într-un moment crucial pentru Uniunea Europeană. Fondul Social pentru Climă a început să funcționeze în 2026, mobilizând peste 86,7 miliarde EUR pentru a sprijini persoanele vulnerabile, microîntreprinderile și utilizatorii de transport. Începerea noului sistem de tranzacționare a emisiilor pentru clădiri și transportul rutier (ETS2) a fost amânată din 2027 până în ianuarie 2028, oferind statelor membre UE timp suplimentar pentru a se pregăti fără a elimina presiunea fundamentală pentru atingerea obiectivelor climatice. Planul European pentru Locuințe Accesibile, prezentat la 16 decembrie 2025, întărește ambiția Strategiei Valului de Renovare de a livra 35 de milioane de clădiri renovate până în 2030. Un cadru integrat pentru reziliența climatică europeană și gestionarea riscurilor este programat pentru adoptare la sfârșitul anului 2026.
Aceste instrumente funcționează acum într-un context de perturbări reînnoite pe piața energiei. Ca răspuns la criza energiei fosile declanșată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, pachetul AccelerateEU al Comisiei, prezentat la începutul anului 2026, combină măsuri pe termen scurt pentru a proteja gospodăriile și industriile de șocuri de preț cu un impuls reînnoit de a accelera tranziția către energie curată, autohtonă.
Aceasta se bazează pe Strategia de Investiții în Energie Curată adoptată în martie 2026 și reflectă opinia Comisiei că reducerea dependenței de combustibilii fosili este acum atât o imperativă climatică, cât și o preocupare imediată din punct de vedere al securității gospodăriilor și economică.
Conștientizarea climatică este ridicată în întreaga UE, dar nu se traduce neapărat sau uniform în acțiuni. În timp ce 85% dintre oamenii din UE consideră schimbările climatice o problemă serioasă și 84% recunosc rădăcinile sale în activitatea umană, doar 59% raportează că au întreprins vreo acțiune personală pentru climă.
Nu este de mirare că politicile bazate pe stimulente beneficiază de un sprijin public semnificativ mai larg decât măsurile restrictive: aproape 89 % dintre respondenții la sondajul electronic Eurofound Living and Working in the EU susțin cel puțin o politică bazată pe stimulente, comparativ cu 56 % pentru cele restrictive. Diferența se adâncește în rândul respondenților vulnerabili din punct de vedere financiar.
Dincolo de venituri, factorii atitudinali și relaționali sunt cei mai puternici predictori ai sprijinului pentru politica verde. Cetățenii care au încredere în instituțiile UE și cei care se simt văzuți, apreciați și tratați corect de guvernele lor sunt semnificativ mai predispuși să adopte comportamente verzi și să susțină inițiativele climatice.
Modernizările profunde, concepute pentru a crește drastic eficiența energetică a unei locuințe, sunt foarte rare, iar chiriașii privați riscă să fie lăsați în urmă. Există un potențial considerabil neexploatat pentru economii semnificative de energie. Chiriașii, care reprezintă 32% din populația UE, sunt expuși unui risc sever de a fi lăsați în urmă din cauza problemei "stimulentelor împărțite".
Populațiile rurale și cele cu venituri mici se confruntă cu bariere structurale de mobilitate. Locuitorii rurali depend puternic de mașină și nu au acces la transport public și infrastructură de ciclism mai densă, ceea ce îi face mai puțin predispuși să adopte schimbări de mobilitate verde (52 % față de 65 % pentru locuitorii urbani). Mai mult, schimbările cu impact puternic, cum ar fi achiziționarea unui vehicul electric, rămân un privilegiu al gospodăriilor mai înstărite, în timp ce grupurile cu venituri mici se bazează strict pe schimbări cu costuri reduse, precum mersul pe jos sau transportul public.
Multe scheme climatice existente favorizează pe cei bogați, pricepuți la tehnologie și proprietari de proprietăți. Procesele digitale stricte de aplicare, modelele "primul venit, primul servit" și programele care cer gospodăriilor să acopere costurile inițiale din buzunar exclud sistematic cetățenii cu cele mai mici venituri și cei mai vulnerabili.
Elaborarea politicilor ar trebui să fie atentă la capcanele de excludere neintenționate. Unele scheme actuale favorizează anumite grupuri, în timp ce exclud altele. Acest lucru ar trebui abordat direct, urmând exemple de bune practici din întreaga UE.
Ori de câte ori este posibil, povara administrativă ar trebui eliminată de la cetățenii vulnerabili prin legarea automată a bazelor de date administrative – cum ar fi registrele de asistență socială – de programele de eficiență energetică și mobilitate, astfel încât sprijinul să ajungă la cei mai aflați în nevoie.
Oferta de "ghișee unice" locale ar trebui extinsă, cu asistență dedicată față în față pentru a ajuta cetățenii excluși digital să aplice pentru granturi și să navigheze aspectele practice ale participării la tranziție. Contactul proactiv ar trebui să fie, de asemenea, o practică standard.
Factorii de decizie ar trebui să vizeze diviziunea dintre chiriași și proprietari astfel încât chiriașii să fie protejați de creșteri de chirie sau evacuări, în timp ce proprietarii să poată recupera, în timp, costul renovărilor. Acest lucru ar putea fi realizat printr-o combinație de instrumente politice, precum standarde minime de performanță energetică, subvenții publice și ajustări de chirie neutre față de facturile de energie.
Factorii de decizie ar trebui să ia în considerare trecerea la modelele de rambursare post-plată. Ar trebui luate în considerare granturi mai generoase în avans, aranjamente de prefinanțare și reduceri la punctul de vânzare pentru a depăși problema lichidității care împiedică multe gospodării să participe la tranziția verde.
Specificitățile teritoriale ar trebui analizate cu atenție. Soluțiile urbane nu pot fi transpuse în mediul rural. Factorii de decizie ar trebui să investească în alternative personalizate, cum ar fi servicii de transport partajate și adaptate la cerere; să integreze planificarea mobilității cu accesul la servicii esențiale; și să se asigure că locuitorii rurali și periurbani nu sunt expuși disproporționat costurilor tarifării carbonului fără alternative viabile.
Mai larg, factorii de decizie ar trebui să facă investiții intenționate în protejarea și hrănirea încrederii instituționale și a recunoașterii politice, deoarece acestea sunt atât fundamentele unei politici eficiente, cât și rezultatele acceptării politicilor.
Factorii de decizie ar trebui să integreze abordări și instrumente comportamentale în trusa lor de instrumente de elaborare a deciziilor, ca un complement la instrumentele convenționale. Acest lucru va permite reducerea decalajului valoare–acțiune care separă valorile pro-mediu declarate ale cetățenilor de alegerile lor cotidiene.
Consolidarea evaluării și monitorizării acoperirii distribuției ar trebui, de asemenea, să fie un punct de interes pentru factorii de decizie. Cadrele actuale de raportare se concentrează pe metrici bugetare și de producție, în timp ce o evaluare sistematică a persoanelor și locurilor care sunt efectiv atinse este o condiție prealabilă pentru o evaluare eficientă și pentru corectarea direcției.
Această secțiune oferă informații despre datele cuprinse în această publicație.
Toate cele 33 figuri conținute în această publicație sunt disponibile pentru previzualizare.
Tabelul conținut în această publicație este disponibil pentru previzualizare.
Eurofound recomandă ca această publicație să fie citată după cum urmează.
Eurofound (2026), Îndeplinirea promisiunii de a nu lăsa pe nimeni în urmă: Asigurarea unei tranziții verzi juste pentru cetățenii UE, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.