Bunăstare subiectivă
Bunăstarea subiectivă se referă la modul în care oamenii percep calitatea vieții lor. Promovarea bunăstării cetățenilor săi este un obiectiv-cheie pentru UE și a câștigat importanță în agenda politicii sociale în ultimul deceniu. Aceasta include diferențe sau inegalități în materie de sănătate.
Găsiți mai jos cel mai recent conținut pe această temă.
The roots of Europe's mental health crisis run deep
This article looks at the trends, the groups at risk, the services and policies in the area of mental health. The European Commission’s communication on a comprehensive approach to mental health, adopted in June 2023, aims to place mental health on an equal footing with physical health and ensure a new, cross-sectoral approach to mental health issues. But, solutions must be sought not only narrowly within mental health care, but also in improving living and working conditions and facilitating social and economic inclusion.Quality of life in the EU in 2024: Results from the Living and Working in the EU e-survey
Eurofound’s e-survey captures the situation of European respondents and their post-pandemic concerns. This factsheet outlines the most recent data on the main challenges faced by Europeans, with a particular emphasis on the rising cost of living, health and mental health, access to healthcare services, work–life balance, and changes in telework opportunities. View the publication or read the findings in digital format via the related content.
Becoming adults: Young people in a post-pandemic world
During the pandemic, many young people had to change their plans for the future. While at the end of 2023 young people’s labour market situation was more favourable than it had been in recent years, many obstacles remained on their route to independence, such as the rising cost of living and inability to move out of the parental home. This report explores young people’s wishes and plans for the future – and the well-being outcomes related to these plans – in the context of the current labour market and housing situation and progress on the implementation of the EU’s reinforced Youth Guarantee.
Sondaj european privind calitatea vieții
Sondajul european privind calitatea vieții (EQLS)Eurofound are un set unic de indicatori ai bunăstării subiective (26 de indicatori în sondajul din 2016). Două măsuri globale sunt de obicei incluse pentru a surprinde bunăstarea subiectivă generală:
satisfacția vieții, care permite oamenilor să ofere o evaluare globală a vieții lor
fericirea generală, care permite oamenilor să ofere o evaluare mai emoțională a modului în care se simt
Indicatori de bunăstare
Eurofound a lansat primul EQLS în 2003, după ce a finalizat cel de-al patrulea sondaj în 2016. Cadrul conceptual utilizat în EQLS este, în general, în conformitate cu orientările OCDE. Acesta abordează bunăstarea subiectivă prin intermediul a trei grupuri de indicatori:
Bunăstarea evaluativă – satisfacția vieții și satisfacția față de domeniile vieții
afect pozitiv și negativ – fericire, vitalitate, calm, veselie, depresie
Bunăstarea eudaimonică – optimism, autonomie, simț al scopului, a avea timp să te bucuri de viață și reziliență
Rezultatele EQLS arată că cei mai puternici factori determinanți ai satisfacției și fericirii în viață sunt un sentiment de scop, urmat de optimism cu privire la viitorul și autonomia cuiva.
Sănătatea este un alt factor cheie al bunăstării. Datele EQLS fac lumină asupra schimbărilor în ceea ce privește starea de sănătate auto-raportată pentru populația UE în ansamblu și în ceea ce privește grupurile de interes deosebit. În ceea ce privește sănătatea mintală și bunăstarea, EQLS pune mai multe întrebări care pot fi utilizate pentru a construi indicele de bunăstare mentală al OMS (OMS-5).
EQLS 2016 a inclus două elemente suplimentare care măsoară reziliența pentru a surprinde capacitatea percepută de a face față problemelor și timpul necesar pentru a-și reveni. Reziliența percepută se corelează pozitiv cu variabilele de bunăstare mentală.
Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană subliniază importanța pentru UE de a promova bunăstarea popoarelor sale și de a acționa pentru dezvoltarea durabilă a Europei. Pilonul european al drepturilor sociale reiterează acest obiectiv și subliniază că o Europă socială puternică înseamnă a pune oamenii și bunăstarea lor în centru. Sănătatea și bunăstarea sunt, de asemenea, unul dintre cele 17 obiective de dezvoltare durabilă ale ONU.
Pentru a surprinde complexitatea societăților moderne, inițiativa Comisiei Europene "Dincolo de PIB" își propune să măsoare progresul, bogăția reală și bunăstarea prin dezvoltarea de indicatori care completează cifrele PIB, dar care includ mai mult aspectele sociale și de mediu ale progresului. În plus, indicatorii Eurostat privind calitatea vieții oferă statistici recente privind diferite dimensiuni ale calității vieții în UE, completând și indicatorul PIB utilizat în mod tradițional.
Cadrul european de acțiune al OMS privind sănătatea mintală și bunăstarea 2021-2025, cofinanțat de Comisie, sprijină statele membre ale UE în revizuirea politicilor lor și în schimbul de experiență în îmbunătățirea eficienței și eficacității politicilor.
Într-un context global, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a elaborat orientări privind colectarea și utilizarea măsurilor de bunăstare subiectivă.
Comisia Europeană: Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor socialeopens in new tab
Organizația Națiunilor Unite: Obiectivele de Dezvoltare Durabilăopens in new tab
Comisia Europeană: Măsuri alternative de progres dincolo de PIB opens in new tab
Eurostat: Indicatori de calitate a viețiiopens in new tab și bunăstare subiectivă - statisticiopens in new tab
OCDE: Orientările OCDE privind măsurarea bunăstării subiectiveopens in new tab
Aceasta este o selecție a celor mai importante rezultate pentru acest subiect.
21 May 2024
Becoming adults: Young people in a post-pandemic world
During the pandemic, many young people had to change their plans for the future. While at the end of 2023 young people’s labour market situation was more favourable than it had been in recent years, many obstacles remained on their route to independence, such as the rising cost of living and inability to move out of the parental home. This report explores young people’s wishes and plans for the future – and the well-being outcomes related to these plans – in the context of the current labour market and housing situation and progress on the implementation of the EU’s reinforced Youth Guarantee.
7 December 2022
Living, working and COVID-19 in the European Union and 10 EU neighbouring countries
The Living, working and COVID-19 survey, first launched by Eurofound in early 2020, aims to capture the wide-ranging impact of the pandemic on the work and lives of EU citizens. The fifth round of the Eurofound survey, which was implemented in spring 2022, also sheds light on a new uncertain reality caused by the war in Ukraine, record-high inflation and sharp rises in the cost of living. As a pilot survey, a shorter version of the questionnaire was fielded by the European Training Foundation (ETF) in 10 European Union (EU) neighbouring countries. This joint Eurofound-ETF factsheet presents a selection of results from the survey covering both the EU-27 and the 10 selected EU neighbouring countries.
The results reveal at least one clear commonality across respondents from all countries: serious concerns about the rising cost of living. At the same time, the results point to a large divergence in living and working conditions between respondents in the two groups of countries, but also show large differences within the EU itself and amongst the selected EU neighbouring countries.
28 January 2022
COVID-19 and older people: Impact on their lives, support and care
This report captures the impact of the COVID-19 crisis on the quality of life of older citizens, including the impact on their well-being, finances, employment and social inclusion. It explores the effects on the use of care services and older people’s reliance on other support. The report presents policy measures that have been implemented in EU Member States to support older people along all of the above-mentioned dimensions. These include measures to support independent living and schemes to support the labour market integration of older people or to prevent unemployment, all of which play a role in the quality of life of older citizens.
9 November 2021
Impact of COVID-19 on young people in the EU
Following a long recovery from the economic crisis (2007–2013), young people in the EU proved to be more vulnerable to the effects of the restrictions put in place to slow the spread of the COVID-19 pandemic. Young people were more likely than older groups to experience job loss, financial insecurity and mental health problems. They reported reduced life satisfaction and mental well-being associated with the stay-at-home requirements and school closures. While governments responded quickly to the pandemic, most efforts to mitigate the effects of restrictions were temporary measures aimed at preventing job loss and keeping young people in education. This report explores the effects of the pandemic on young people, particularly in terms of their employment, well-being and trust in institutions, and assesses the various policy measures introduced to alleviate these effects.
27 January 2020
What makes capital cities the best places to live?
Quality of life data show that in most countries, the capital city has advantages compared to the regions outside the capital. In light of the continued growth of capital city populations and the concentration of resources within them, this policy brief explores the source of the advantages of capital cities in quality of life. Are these advantages mostly related to specific demographics that these cities nurture and attract? Or do these advantages stem from opportunities that major cities provide due to their scale and economic growth?
The policy brief aims to clarify why policy should focus on both the economy and society when it comes to advancing economic, social and territorial cohesion.
19 December 2019
Household composition and well-being
Demographic change, social progress and economic cycles have impacted household composition in Europe. This report provides an overview of household types in the European Union, how they have changed over the period 2007–2017 and how household type relates to outcomes in terms of living conditions and well-being – such as life satisfaction, the feeling of social exclusion and mental well-being. Changes in household structure have a potential impact on demand for public services and social benefits. The report also discusses the policy implications of changing household composition and recent policies responding to the increasing diversity of households. The report underlines the importance of recognition of diverse family forms, of the provision of social support, and of family policy measures complementing income support in reducing inequality of well-being among households.
12 November 2018
Social cohesion and well-being in Europe
This report provides an analysis of European societies in terms of social cohesion – in particular, social tensions, perceived social exclusion and community engagement are explored as key dimensions. It analyses the links between societal characteristics (quality of society) and well-being of different social groups. The analysis looks at how perceived levels of societal tensions have changed in European societies over time (2003–2016). It also examines which dimensions of social cohesion are most important for individual well-being. The report is based on data from Eurofound’s European Quality of Life Survey 2016, the fourth survey since 2003.
Cercetătorii Eurofound oferă expertiză și pot fi contactați pentru întrebări sau solicitări din partea mass-mediei.
Eszter Sándor
Senior research managerEszter Sandor este manager senior de cercetare în cadrul unității de politici sociale din cadrul Eurofound. Are expertiză în metodologia sondajelor și analiza statistică, a lucrat la pregătirea și gestionarea Sondajului european privind calitatea vieții și, cel mai recent, a sondajului electronic "Viața, munca și COVID-19" și este responsabilă pentru calitatea seturilor de date. Domeniile sale de cercetare sunt bunăstarea tinerilor și calitatea vieții în gospodării și familii, inclusiv bunăstarea subiectivă, echilibrul dintre viața profesională și cea privată și condițiile de viață. Anterior a lucrat ca consultant economic în Scoția, concentrându-se pe evaluări ale impactului economic, evaluări și analize input-output. Are o diplomă de master în economie și relații internaționale de la Universitatea Corvinus din Budapesta.
Această secțiune oferă acces la tot conținutul care a fost publicat pe acest subiect.
