Salariul minim în România
Information for this page was compiled during December 2025 and early 2026. Most Member States had already transposed the EU minimum wage directive at this point. Those that had not yet fully completed transposition or where the information was not yet publicly available include Bulgaria, Cyprus, Luxemburg, Poland and Portugal. These profiles will be updated consecutively as the information becomes available. Users are invited to contact our experts on minimum wage if they are aware of changes.
Acest profil descrie modul în care sunt reglementate și stabilite salariile minime în România. Poate fi citită ca informație de fundal pentru revizuirea anuală a seriei Eurofound privind stabilirea salariului minim. România are un salariul minim brut pe țară garantat în plată, care se aplică tuturor angajaților.
Art. 164 din Codul Muncii și Legea 283/2024 stipulează că Guvernul stabilește salariul minim printr-o procedură care include mai multe criterii (vezi mai jos) și include un nivel aproximativ de referință în raport cu salariile medii. Decizia Guvernamentală 35/2025 prevede că salariul minim este majorat la o rată procentuală egală cu suma inflației și a creșterii reale a productivității muncii pentru anul următor, așa cum este prognozat de Comisia Națională pentru Strategie și Prognostic.
Teoretic, conform Legii 174/2020, salariul minim este o țintă prioritară pentru politica salariului minim. Legea 174/2020 prevede o metodă de estimare a salariului minim la nivel național și stipulează că salariul minim trebuie stabilit în luarea în considerare a acestei estimări. De asemenea, prevede că Institutul Național de Statistică ar trebui să calculeze și să publice oficial periodic estimarea salariului de trai. Deși Legea 174/2020 a fost adoptată prin procedură parlamentară normală, cu sprijinul Partidului Social Democrat aflat acum la putere și este în vigoare din 2020, aceasta nu a avut niciun efect asupra politicii salariului minim al țării. Institutul Național de Statistică a refuzat să publice estimarea salariului de trai, susținând că erori tehnice în textul legii împiedică acest lucru. În absența unor cifre oficiale, oficialii guvernamentali au ignorat prevederile Legii 174/2020. Astfel, doar o parte a mișcării sindicale insistă încă să facă funcțională Legea 174/2020.
Salariul minim este stabilit de guvern, după consultarea cu confederațiile naționale reprezentative ale angajatorilor și sindicatelor din cadrul Consiliului Tripartit Național pentru Dialog Social. Această practică respectă art. 164 din Codul Muncii. Organizațiile sunt următoarele:
Sindicatele:
Confederația Națională a Sindicatelor Cartel Alfa (Confederația Națională Sindicală Cartel Alfa, CNS Cartel Alfa)
Blocul Național Sindical (Blocul Național Sindical, BNS)
Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția (Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România, CNSLR Frăția)
Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR)
Confederația Națională a Sindicatelor Meridian (Confederația Sindicală Națională Meridian, CSN Meridian)
Angajatori:
Confederația Patronală Concordia (Confederația Patronală Concordia, CP Concordia)
Consiliul Național pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, CNIPMMR)
Codul Muncii prevede doar că guvernul trebuie să consulte organizațiile patronilor și sindicatele înainte de a stabili salariul minim. Conform Legii Dialogului Social (Legea 367/2022 care înlocuiește Legea 62/2011), consultările au loc în cadrul Consiliului Național Tripartit. Până în 2025, agenda ședințelor Consiliului era stabilită în întregime de guvern, ceea ce înseamnă că nu există o regulă oficială fixă privind actualizarea salariului minim — de exemplu, nu exista un calendar reglementat și nicio garanție că salariul minim va fi inclus pe ordinea de zi. În practică, până în 2025, salariul minim era actualizat cel puțin anual, fie spre sfârșitul anului, fie la începutul anului, cu consultări anterioare în Consiliul Național Tripartit. Au existat excepții rare de la această regulă — de exemplu, în 2020. Începând cu ianuarie 2025, salariul minim trebuie stabilit legal o dată pe an, la începutul lunii ianuarie.
În februarie 2025, guvernul a adoptat o "Procedură pentru aplicarea mecanismului de stabilire și actualizare a salariului minimopens in new tab", care stabilește exact modul și momentul în care trebuie stabilit salariul minim. Procedura stabilește criterii concrete pentru stabilirea salariului minim, precum și valori de referință relative la salariul mediu.
Legea 283/2024, care modifică Codul Muncii și transpui Directiva Europeană privind Salariul Minim Adecvat, prevede că Guvernul stabilește salariul minim printr-o procedură care include mai multe criterii:
Puterea de cumpărare a salariului minim și costul vieții
Nivelul general al salariilor și distribuția salariilor
Creșterea generală a salariilor
Nivelul și evoluția productivității muncii la nivel național pe termen lung.
Legea nu este clară în privința modului în care aceste aspecte sunt măsurate și cum sunt ele luate în considerare în decizia guvernamentală privind stabilirea salariului minim. Legea menționează, de asemenea, că vor fi efectuate evaluări privind impactul social și economic al politicii salariului minim și că acestea vor fi luate în considerare la stabilirea salariului minim. Conform Legii 283/2024, stabilirea salariului minim ar trebui să se bazeze pe analizele unui "institut de cercetare specializat în analiza și evaluarea impactului politicilor de pe piața muncii"; Acest institut de cercetare ar trebui să efectueze evaluarea impactului și, se înțelege, să ofere analize ale criteriilor pentru stabilirea salariului minim. Legea prevede, de asemenea, că salariul minim legal este stabilit conform unui nivel de referință "aproximativ" (orientativ în română) de "47%-52% din salariul mediu".
Salariul mediu luat în considerare nu este un salariu de bază; Include toate elementele salariale, așa cum se calculează pe o bază echivalentă cu normă întreagă. Acest lucru nu este explicit în lege, dar este modul în care instituțiile responsabile cu furnizarea datelor (Institutul Național de Statistică și Comisia Națională pentru Strategie și Prognostic) calculează salariul mediu.
Decizia guvernamentală 35/2025 menționează două criterii pentru creșterea salariului minim: inflația prognozată și creșterea reală a productivității muncii prognozată. În fiecare an, salariul minim este crescut cu suma procentuală a acestor doi indicatori. Dacă suma este sub 1%, formula nu este luată în considerare și salariul minim nu este majorat. Aceasta implică, de asemenea, că nu poate fi coborât în termeni nominali, pe baza formulei. Salariul minim rezultat din aplicarea formulei ar trebui să fie de cel puțin 47% din salariul mediu anual prognozat. Dacă salariul minim rezultat este mai mic de 52% din salariul mediu, Decizia stipulează că partenerii sociali pot negocia o creștere suplimentară în Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social.
Legea se referă la o perioadă de 47-52% din salariul mediu ca valori aproximative. Cadrul actual pentru stabilirea salariului minim nu specifică o procedură concretă pentru evaluarea adecvării. Legea 174/2020, care are scopul de a compara salariul minim cu salariul decent, nu este funcțională.
Salariul minim este universal obligatoriu, conform art. 164 din Codul Muncii. Toți angajații sunt acoperiți.
Nu există posibilitatea legală ca un angajat cu normă întreagă să câștige mai puțin decât salariul minim. Singura posibilitate pentru un angajat de a câștiga mai puțin decât salariul minim este lucrând part-time. Pentru angajații cu normă parțială, salariul minim se calculează prin înmulțirea numărului de ore lucrate pe lună cu tariful minim orar stipulat în ultima decizie guvernamentală.
Ca răspuns la creșterea semnificativă a numărului de angajați care câștigă salariul minim, guvernul a introdus o modificare a Codului Muncii (art. 164) care stipulează că un angajat poate fi plătit cu salariul minim doar pentru primele 24 de luni ale unui contract individual de muncă. Această politică se aplică începând cu 1 ianuarie 2022, iar efectele sale nu au fost încă evaluate.
Salariile minime mai mari sunt prevăzute legal pentru sectorul construcțiilor și acestea existau până de curând și pentru agricultură și industria alimentară. Salariul minim mai mare pentru construcții a fost introdus în ianuarie 2019 (Ordonanța de urgență guvernamentală 114/2018, art. 71), în timp ce pentru agricultură și industria alimentară este în vigoare din iunie 2022 (Legea 135/2022, art. III). Din punct de vedere tehnic, acestea sunt tratate separat de salariul minim legal. Introducerea lor a fost justificată de necesitatea pretinsă de a continua să susțină activitatea în aceste sectoare și de a evita consecințele potențial negative pentru economia națională. În ultimii ani, salariile minime mai mari în agricultură și industria alimentară au fost eliminate treptat: nu au fost majorate în conformitate cu salariul minim național, care în cele din urmă le-a depășit. Din toate aparențele, guvernul are aceeași intenție pentru sectorul construcțiilor, unde salariul minim nu a fost majorat din 2023. Aceste salarii minime sectoriale mai mari au fost inițial susținute de scutiri de contribuții sociale, dar din 1 ianuarie 2025 acest lucru nu mai este valabil, iar contribuțiile sociale sunt plătite integral pentru salariile din sectorul construcțiilor.
Deciziile guvernamentale care stabilesc salariul minim îl definesc de obicei atât ca tarife lunare, cât și pe oră, specificând de asemenea numărul "normal" de ore lucrate pe lună — pentru 2026, de exemplu, este de 166.667 ore pe lună; Aceasta variază de la an la an, în funcție de numărul de zile lucrătoare legale. Pentru angajații cu normă întreagă, tariful lunar este de obicei folosit, iar tariful orar este folosit în principal pentru a ajuta la calculele angajaților cu normă parțială. Persoanele cu salariu minim primesc 12 plăți pe an, câte una corespunzătoare fiecărei luni a anului.
Salariul minim este definit legal ca salariul de bază (articolele 164 și 165 din Codul Muncii), astfel încât nu poate include bonusuri sau alte elemente. De asemenea, nu există posibilități de deduceri, care sunt explicit interzise de Codul Muncii (art. 164 și 165). Denumirea legală completă a salariului minim în România este "salariul de bază minim brut pe țară garantat să fie plătit" (salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată).
Conform art. 165 din Codul Muncii, pentru angajații al căror angajator, conform contractului colectiv sau individual de muncă, le oferă hrană, cazare sau alte facilități, suma datorată pentru munca efectuată nu poate fi mai mică decât salariul minim brut pe țară prevăzut de lege.
Începând cu 2025, Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale, INCSMPS) este solicitat să efectueze o evaluare anuală a impactului creșterilor salariului minim, pentru a servi ca input la politica guvernamentală privind salariul minim. Raportul nu este disponibil public. Cercetările ocazionale sunt rare.
O actualizare anuală a salariului de trai conform Legii 174/2020 este publicată independent de Friedrich Ebert Stiftungopens in new tab.
Blocul Național Sindical (2024), Transpunerea în România a Directivei 2041/2022 privind salariile minime adecvatePDFopens in new tab, București.
Confederația Patronală Concordia (2024), Politica salariului minim în Româniaopens in new tab, București.
Guga, S. (2021), Salariul minim și traiul minim decentPDFopens in new tab, București.
Confederația Patronală Concordia și Consilium Policy Advisers Group (2020), Considerații asupra politicii salariului minim în RomâniaPDFopens in new tab, București.
Frank Heemskerk, Liviu Voinea și Alexandra Cojocaru (2018), Demontarea mitului: impactul creșterii salariului minim: experiența Românieiopens in new tab, Washington.
Cristian Socol și Marius Marinas (2017), Salariul minim ca instrument de politici publice – pro sau contra?PDFopens in new tab, București.
