Organizarea muncii
Organizarea muncii se referă la diviziunea muncii, coordonarea și controlul muncii: modul în care munca este împărțită în sarcini de muncă, gruparea sarcinilor în locuri de muncă și sarcini, interdependențele dintre lucrători și modul în care munca este coordonată și controlată pentru a îndeplini obiectivele organizației. Acesta cuprinde sarcinile îndeplinite, cine le îndeplinește și modul în care sunt îndeplinite în procesul de realizare a unui produs sau de furnizare a unui serviciu. Organizarea muncii se referă astfel la modul în care munca este planificată, organizată și gestionată în cadrul întreprinderilor și la alegerile cu privire la o serie de aspecte, cum ar fi procesele de lucru, conceperea postului, responsabilitățile, alocarea sarcinilor, programarea muncii, ritmul de lucru, regulile și procedurile și procesele de luare a deciziilor.
Găsiți mai jos cel mai recent conținut pe această temă.
Trecerea la munca hibridă: provocări de management - Poveste digitală
Această poveste digitală prezintă concluzii de top despre modul în care munca hibridă remodelează practicile de management la nivel de manager direct: De ce munca hibridă cere noi forme de coordonare; Cum managerii mențin vizibilitatea și supravegherea performanței fără prezență fizică comună; Ce susține coeziunea și bunăstarea echipei între echipe dispersate; Cum poate fi asigurat accesul echitabil la informații și oportunități; Acolo unde este cea mai necesară îndrumare sau sprijin politic.Trecerea la munca hibridă: provocări în management
Pandemia de COVID-19 a accelerat tranziția către munca hibridă, unde angajații își împart timpul între munca de la distanță și la fața locului. Deși acest model oferă o flexibilitate mai mare, introduce și noi provocări pentru managerii de linie și alți supervizori. Acest raport analizează modul în care munca hibridă remodelează organizarea muncii și influențează practicile de management zilnic la nivelul managerului direct, concentrându-se pe schimbările în coordonare, comunicare, managementul performanței și bunăstarea angajaților.Managementul algoritmic în locurile de muncă europene: Implicații pentru organizarea și condițiile de muncă
Acest studiu prezintă o analiză secundară a datelor din Al Șaptelea Sondaj European privind Condițiile de Muncă al Eurofound (EWCS 2024), care explorează prevalența tehnologiilor digitale în locurile de muncă moderne și răspândirea practicilor de management algoritmic. Prin legarea expunerii raportate ale lucrătorilor la programe de calculator care monitorizează performanța, alocă sarcini și programează munca cu indicatori ai calității locurilor de muncă, analiza evaluează modul în care tehnologia remodelează munca. De asemenea, identifică profiluri distincte ale lucrătorilor pe baza tiparelor de utilizare a tehnologiei digitale și a caracteristicilor asociate fiecărui profil. Concluziile vor ghida elaborarea politicilor menite să promoveze locuri de muncă de înaltă calitate în locuri de muncă din ce în ce mai digitale.Cercetarea Eurofound examinează diferitele moduri în care munca este organizată între organizații și efectele lor potențiale asupra productivității, eficienței și competitivității, precum și asupra condițiilor de muncă, bunăstării lucrătorilor și sustenabilității muncii pe parcursul vieții. Unele tipuri de organizare a muncii sunt asociate cu o calitate mai bună a muncii și a ocupării forței de muncă. Aceste forme de organizare a muncii, mai centrate pe oameni, subliniază valoarea muncii în echipă, utilizarea și dezvoltarea competențelor, precum și implicarea și autonomia angajaților.
Organizarea muncii este un element-cheie care stă la baza dezvoltării economice și de afaceri, cu consecințe importante asupra productivității, inovării, condițiilor de muncă și bunăstării lucrătorilor. Promovarea anumitor forme de organizare a muncii contribuie la atingerea obiectivelor stabilite de Agenda europeană pentru competențe a Comisiei Europene pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență, lansată la 1 iulie 2020, și de proiectele sale de inovare la locul de muncă. Aceste obiective urmăresc să orienteze Europa către o economie bazată pe cunoaștere mai competitivă, centrată pe o forță de muncă calificată și pe inovare – nu numai în ceea ce privește produsele și procesele, ci și în organizarea muncii și standardele de calitate a muncii, pe măsură ce aceasta trece la o economie digitală și neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Comisia Europeană a dedicat anul 2023 Anului european al competențelor pentru a sprijini dezvoltarea competențelor și pentru a ajuta întreprinderile să abordeze deficitul de competențe din UE.
Inovarea la locul de muncă și legătura cu modul în care este organizată munca pot avea loc într-o varietate de moduri, inclusiv schimbări în structura de afaceri și modelele de afaceri, managementul resurselor umane, relațiile cu clienții și furnizorii sau în mediul de lucru în sine. Dialogul social joacă, de asemenea, un rol important în organizarea muncii care vizează stimularea potențialului angajaților, astfel cum se subliniază în Directiva UE privind informarea și consultarea angajaților. Pilonul european al drepturilor sociale reiterează importanța dialogului social și a implicării lucrătorilor în procesele legate de organizarea muncii.
Comisia Europeană: Agenda pentru competențe în Europaopens in new tab
Comisia Europeană: Anul european al competențeloropens in new tab
Comisia Europeană: Inovarea la locul de muncăopens in new tab
Comisia Europeană: Pilonul european al drepturilor sociale în 20 de principiiopens in new tab
Aceasta este o selecție a celor mai importante rezultate pentru acest subiect.
25 May 2023
Hybrid work in Europe: Concept and practice
The term ‘hybrid work’ was popularised with the upsurge of telework during the COVID-19 pandemic, when companies and employees started to discuss ways of organising work after the crisis. The term has been increasingly used to refer to situations in which (teleworkable) work is carried out from two sites: at the usual place of work (normally the employer’s premises) and from home (as experienced during the pandemic) or other locations. However, the concept of hybrid work is still fuzzy and various meanings are attributed to it. This report aims to bring clarity to this concept by exploring the available information from two main sources: recent literature and contributions provided by the Network of Eurofound Correspondents from across the European Union. It summarises the main debates around hybrid work in the Member States and shows how hybrid work has been implemented in practice across Europe. The main hindrances, challenges, benefits and opportunities of hybrid work are also discussed.
9 December 2021
Business not as usual: How EU companies adapted to the COVID-19 pandemic
This report aims to support European businesses in navigating the challenges of the COVID-19 pandemic. The focus is on workplace practices and features that have helped establishments across the EU to develop operational resilience while keeping employees and customers safe. The report investigates how EU establishments initially reacted to the external shock brought about by the outbreak of the pandemic and how they subsequently adapted their workplaces. It also explores the impact of the pandemic on the health and well-being of workers and how the COVID-19 outbreak and subsequent disruptions affected business operations and work organisation.
24 October 2021
Digitisation in the workplace
Research into the transformative potential of the digital revolution tends to take a quantitative approach in an attempt to monitor changes in employment levels due to digitalisation. The fear of potential job losses and negative disruption brought about by digital technologies has permeated the policy debate on digitalisation. In contrast, this report, based on case study research, takes a more qualitative approach to exploring the impact of selected digital technologies (internet of things, 3D printing, and virtual and augmented reality) in the workplace. While digital technologies can bring many opportunities and have been shown to be beneficial for both workers and organisations, there is a need to put safeguards in place to ensure employee data protection and privacy. A well-functioning social dialogue is also key to reaping the benefits of digital technologies and preventing – or minimising – any negative outcomes.
26 February 2021
Working conditions and sustainable work: An analysis using the job quality framework
This flagship report summarises the key findings of Eurofound’s research on working conditions conducted over the programming period 2017–2020. It maps the progress achieved since 2000 in improving working conditions and examines whether all workers have benefited equally from positive change. It highlights which groups are the most at risk of experiencing poor working conditions and being left behind. Given the changes in the world of work, emerging challenges for good job quality are identified. The report also provides evidence for measures that could lead to the further improvement of work and the achievement of fair working conditions for all in the EU. The analysis shows that, overall, job quality in the EU is improving, if slowly. Not all workers are benefiting to the same extent, however. Furthermore, gender, age and contractual status have a significant bearing on a person’s working conditions. And while digitalisation helps to address some job quality issues, it also creates new challenges. The COVID-19 pandemic has exacerbated trends, reinforcing concerns and highlighting the importance of achieving job quality for all.
12 October 2020
European Company Survey 2019 - Workplace practices unlocking employee potential
This report is based on the fourth edition of the European Company Survey (ECS), which was carried out jointly by Eurofound and Cedefop in 2019. It describes a wide range of practices and strategies implemented by European companies in terms of work organisation, human resource management, skills use and skills development, and employee voice. The report shows how these practices are combined and how the resulting ‘bundles of practices’ are associated with two outcomes beneficial to employees and employers: workplace well-being and establishment performance.
The analysis finds that the establishments that are most likely to generate this win–win outcome are those that combine a high degree of worker autonomy, a balanced motivational strategy, a comprehensive training and learning strategy, and high levels of direct employee involvement in decision-making, as well as offering managerial support for these practices. To boost the adoption of employee-oriented practices – particularly in relation to autonomy, skills and employee involvement – managers should be offered appropriate support, as they play a key role in the decision to initiate workplace change. They are also crucial to its success, as they must continuously support the workplace practices implemented.
6 July 2020
How does employee involvement in decision-making benefit organisations?
How do organisations get the best out of their employees? Research on human resource management has found that a key practice is employee involvement: enabling employees to make decisions on their own work and to contribute to organisational decision-making. A high degree of employee involvement creates work environments that are highly motivational and that emphasise skill development. And this is the type of work environment that organisations need to meet the demands for innovation and adaptability to technological change in a knowledge-driven economy. This policy brief examines the empirical evidence that workplaces where employee involvement is high are more successful in developing the capacity for high performance in workers than workplaces with lower levels of involvement. It examines the influence of work organisation on two factors contributing to performance: work engagement and skill development.
Cercetătorii Eurofound oferă expertiză și pot fi contactați pentru întrebări sau solicitări din partea mass-mediei.
Gijs van Houten
Senior research managerGijs van Houten este manager principal de cercetare în cadrul unității de ocupare a forței de muncă din cadrul Eurofound. Are expertiză specifică în metodologia de sondaj transnațional și în analiza practicilor la locul de muncă și a strategiilor organizaționale. El conduce grupul operativ al Eurofound privind colectarea datelor și este responsabil pentru elaborarea și metodologia Sondajului european privind condițiile de muncă 2024, care va fi un pas esențial în pregătirea anchetelor pentru viitor în cadrul Eurofound. Înainte de a se alătura Eurofound în 2010, a lucrat la Institutul Olandez pentru Cercetări Sociale (SCP). Gijs a petrecut un an departe în 2016, lucrând la Pew Research Center din Washington, DC. Deține un master în sociologie de la Universitatea Radboud din Nijmegen și un doctorat în științe sociale de la Universitatea din Utrecht.
Această secțiune oferă acces la tot conținutul care a fost publicat pe acest subiect.
