&w=3840&q=90)
Digitalizare
Digitalizarea este integrarea continuă a tehnologiilor digitale și a datelor digitalizate în întreaga economie și societate. Cele două tranziții verzi și digitale accelerează ritmul schimbării care afectează toate aspectele vieții noastre și vor avea multe consecințe pentru viitorul muncii. Inovațiile și dezvoltările în tehnologiile avansate au efecte semnificative în aproape toate domeniile economiei și pentru societate în ansamblu. Munca, conținutul său, organizarea și designul său, reglementarea și protecția sa sunt toate în curs de schimbare. Automatizarea continuă și digitalizarea serviciilor, precum și introducerea tot mai accentuată a inteligenței artificiale (IA) la locul de muncă, continuă să schimbe natura muncii, nevoile de competențe și modul în care sarcinile sunt alocate, efectuate și evaluate. Acest lucru aduce adesea și o estompare a granițelor dintre activitatea muncii și cea non-profesională.
Găsiți mai jos cel mai recent conținut pe această temă.
Management algoritmic în locurile de muncă europene - Poveste digitală
Această poveste digitală prezintă concluzii de top despre adoptarea managementului algoritmic în locurile de muncă europene și relația acesteia cu condițiile de muncă și bunăstarea angajaților.Management algoritmic în locurile de muncă europene
Un număr tot mai mare de angajați sunt supuși managementului algoritmic – utilizarea programelor de calculator pentru monitorizarea performanței, alocarea sarcinilor și programarea muncii. Cum remodelează acest lucru munca și afectează condițiile de muncă și bunăstarea angajaților?Sectorul IT în focus: Evoluția forței de muncă digitale din UE
Sectorul TIC conduce digitalizarea și adoptarea IA în toată Europa, însă lipsa forței de muncă calificate îi încetinește creșterea. Acest raport analizează ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă pentru specialiștii TIC și provocările care modelează unul dintre cele mai critice sectoare ale UE.Cercetările Eurofound explorează impactul digitalizării asupra vieții profesionale, precum și legăturile cu tranziția către o economie climatic neutră. Aceasta acoperă nivelurile de ocupare a forței de muncă, condițiile de muncă, protecția socială și relațiile de muncă. În contextul restructurării și digitalizării, analizarea rolului relațiilor industriale și al dialogului social în implementarea schimbării este, de asemenea, importantă, la fel ca și impactul asupra societății și cetățenilor.
Cercetarea oferă dovezi privind schimbările structurale, determinate în mare parte de aceste megatendințe, dar și de crize recente, care pot informa politicile pentru asigurarea unor tranziții juste, promovând ocuparea forței de muncă, condiții bune de muncă, protecția socială și drepturile lucrătorilor, îmbunătățind totodată productivitatea, competitivitatea și prosperitatea muncii.
Ca răspuns la modul în care tehnologia digitală schimbă viețile cetățenilor UE, o prioritate pentru Comisia Europeană este crearea unei Europe potrivite pentru era digitală, conducând tranziția către o planetă sănătoasă și o nouă lume digitală prin programul său Digital Decade .
Ca parte a pachetului său de Legea Serviciilor Digitale, publicat la 15 decembrie 2020, Comisia a propus două inițiative legislative pentru modernizarea regulilor privind serviciile digitale în UE: Legea Serviciilor Digitale (DSA) și Legea piețelor digitale (DMA). Aceste inițiative urmăresc crearea unui spațiu digital mai sigur și protejarea utilizatorilor serviciilor digitale, stabilind totodată condiții echitabile pentru ca companiile să promoveze inovația, creșterea și competitivitatea.
La 9 martie 2021, Comisia a emis Comunicarea, prezentând viziunea pentru deceniul digital al Europei, conturând o busolă clară către o transformare digitală de succes până în 2030 în domenii precum conectivitatea, competențele și serviciile publice digitale.
În decembrie 2023, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord privind Legea Inteligenței Artificiale (Legea IA), care marchează un pas semnificativ spre reglementarea IA în UE. Legea AI a intrat în vigoare la 1 august 2024. Aceasta este prima reglementare cuprinzătoare a IA la nivel mondial, cu un proces de implementare eșalonat pentru a asigura o tranziție lină pentru afaceri și instituții. Printre sistemele AI cu risc ridicat identificate în cadrul Legii se numără cele utilizate în recrutare și managementul muncii, care sunt deosebit de relevante pentru cercetările Eurofound.
Ca răspuns la dezvoltarea rapidă a activității pe platforme în UE, Comisia a propus protejarea persoanelor care lucrează prin platforme digitale. În aprilie 2024, Parlamentul a adoptat directiva privind munca pe platforme, care urmărește îmbunătățirea condițiilor de muncă și reglementarea utilizării algoritmilor de către platformele digitale de muncă.
În aprilie 2025, Comisia a lansat o nouă Strategie IA, cu un Plan de Acțiune pentru Continentul AI. Planul urmărește să crească competitivitatea Europei ca lider în domeniul IA. Relevante pentru activitatea Eurofound sunt pilonii axați pe abilitățile și talentele IA și pe utilizarea algoritmilor.
Comisia Europeană: Deceniul Digitalopens in new tab
Comisia Europeană: Agenda Europeană a Competențeloropens in new tab
Comisia Europeană: Pachetul Legii Serviciilor Digitaleopens in new tab
Comisia Europeană: Legea privind IAopens in new tab și Planul de Acțiune pentru Continentul AIopens in new tab
Comisia Europeană: Uniunea Competențeloropens in new tab
Parlamentul European: Parlamentul adoptă Directiva privind activitatea pe platformăopens in new tab
EUR-Lex: 2030 Busola Digitală: calea europeană pentru Deceniul Digitalopens in new tab
În 2020, partenerii sociali europeni au aprobat un acord-cadru autonom privind digitalizarea.
Aceasta este o selecție a celor mai importante rezultate pentru acest subiect.
21 July 2024
Human–robot interaction: What changes in the workplace?
12 September 2023
Ethical digitalisation at work: From theory to practice
Automation and digitisation technologies, including artificial intelligence, are rapidly evolving and becoming increasingly powerful and pervasive. The full range of their effects in the workplace is yet to be seen. It is, however, important not only to explore the ethical implications of digital technologies and the effects of such technologies on working conditions as they emerge, but also to anticipate any unintended effects that raise new ethical challenges. Using a variety of research methods and building on previous research on the digital workplace, this report examines the many ramifications of digital technologies in the workplace, looking at the fundamental rights and ethical principles most at stake and the areas of working conditions most likely to be affected.
8 December 2022
The rise in telework: Impact on working conditions and regulations
This report presents Eurofound’s research on telework during the COVID-19 pandemic in 2020 and 2021. It explores changes in the incidence of telework, working conditions experienced by employees working from home and changes to regulations addressing issues related to this working arrangement. The findings reveal a rapid escalation of telework triggered by the pandemic: in 2021, 2 out of 10 European employees were teleworking – a figure that most likely would not have been reached before 2027 had the pandemic not occurred. The health crisis unleashed the social and technological potential for flexibility in terms of working time and place. The impacts of telework on working conditions were initially difficult to determine because it was difficult to disentangle them from pandemic-induced factors, such as lockdowns and school closures. However, both the positive impacts, such as the contribution of telework to improving work–life balance, and the negative impacts, such as reduced social interaction and an increase in overtime worked, have become more evident. The rise in telework and an awareness of its implications for working conditions have prompted a renewed focus on regulatory frameworks, with new telework regulations passed in several EU Member States.
25 September 2022
Trecerea la digital: Tendințele de restructurare în domeniul bancar de retail
Sectorul bancar de retail este un teren fertil pentru studierea impactului digitalizării asupra muncii și ocupării forței de muncă. Serviciile financiare sunt din ce în ce mai mult oferite online, fără intermedierea instituțiilor care interacționează cu clienții. Multe bănci din sector au trecut printr-o restructurare în serie de la criza financiară globală, iar aceasta este unul dintre puținele sectoare de servicii cu locuri de muncă stagnante sau în scădere. Pe lângă schimbările tehnologice în modul în care sunt furnizate serviciile, sectorul răspunde și altor provocări, inclusiv o povară mai mare a reglementărilor și conformității, concurența din partea fintech-ului, dobânzilor scăzute și profitabilitatea redusă. Studiile de caz din acest raport descriu exemple de restructurare recentă în sector, ce a motivat restructurarea, modul în care a fost gestionată și cum a afectat ocuparea forței de muncă, organizarea muncii și alte rezultate ale afacerilor și angajaților.
30 May 2022
Ethics in the digital workplace
Digitisation and automation technologies, including artificial intelligence (AI), can affect working conditions in a variety of ways and their use in the workplace raises a host of new ethical concerns. Recently, the policy debate surrounding these concerns has become more prominent and has increasingly focused on AI. This report maps relevant European and national policy and regulatory initiatives. It explores the positions and views of social partners in the policy debate on the implications of technological change for work and employment. It also reviews a growing body of research on the topic showing that ethical implications go well beyond legal and compliance questions, extending to issues relating to quality of work. The report aims to provide a good understanding of the ethical implications of digitisation and automation, which is grounded in evidence-based research.
24 October 2021
Digitisation in the workplace
Research into the transformative potential of the digital revolution tends to take a quantitative approach in an attempt to monitor changes in employment levels due to digitalisation. The fear of potential job losses and negative disruption brought about by digital technologies has permeated the policy debate on digitalisation. In contrast, this report, based on case study research, takes a more qualitative approach to exploring the impact of selected digital technologies (internet of things, 3D printing, and virtual and augmented reality) in the workplace. While digital technologies can bring many opportunities and have been shown to be beneficial for both workers and organisations, there is a need to put safeguards in place to ensure employee data protection and privacy. A well-functioning social dialogue is also key to reaping the benefits of digital technologies and preventing – or minimising – any negative outcomes.
9 September 2021
Right to disconnect: Exploring company practices
Digital technologies have made it possible for many workers to carry out their work at any time and anywhere, with consequent advantages and disadvantages. Eurofound data show that teleworkers are twice as likely to exceed the 48-hour working time limit, take insufficient rest and work in their free time, with knock-on effects on their physical and mental health. To address this issue, there have been calls for the ‘right to disconnect’. This report is based on case studies that chart the implementation and impact of the right to disconnect at workplace level. It builds on previous Eurofound research that shows an increase in collective agreements providing for a right to disconnect in countries that have enshrined this right in their legislation. With the exponential growth in teleworking brought about by the COVID-19 pandemic, the importance of striking a better balance between the opportunities and the challenges associated with teleworking and ICT-based flexible working has become more relevant than ever before.
9 December 2020
Employee monitoring and surveillance: The challenges of digitalisation
New digital technologies have expanded the possibilities of employee monitoring and surveillance, both in and outside the workplace. In the context of the increasing digitalisation of work, there are many issues related to employee monitoring that warrant the attention of policymakers. As well as the often-cited privacy and ethical concerns, there are also important implications for worker–employer relations, as digitally enabled monitoring and surveillance inevitably shift power dynamics in the workplace. Based on input from the Network of Eurofound Correspondents, this report explores the regulatory approaches to workplace monitoring in Europe, and the many challenges arising from the use of new digital technologies. Drawing from empirical and qualitative research, the report also provides some insight into the extent of employee monitoring in Europe and the implications for job quality and work organisation.
Cercetătorii Eurofound oferă expertiză și pot fi contactați pentru întrebări sau solicitări din partea mass-mediei.
Marianna Baggio
Research officerMarianna Baggio este ofițer de cercetare în unitatea de Politici Sociale la Eurofound, lucrând la aspecte ale Sondajului European privind Calitatea Vieții (EQLS), egalitatea de gen, tranziția verde și viețile digitale ale europenilor, inclusiv impactul AI dincolo de locul de muncă. Înainte de a se alătura Eurofound, a fost analist de politici la Centrul de Competență pentru Perspective Comportamentale al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene. A lucrat ca postdoctorandă la Universitatea Vita-Salute San Raffaele (Milano) și la Universitatea din Trento. De asemenea, aduce o experiență vastă dintr-un rol anterior de responsabilitate socială corporativă (CSR) în Africa de Sud. Marianna deține un doctorat în Economie și Management de la Universitatea din Trento, specializându-se în economie comportamentală.
Dragoș Adăscăliței
Research managerDragoș Adăscăliței este manager de cercetare în unitatea de ocupare a forței de muncă la Eurofound. Cercetările sale actuale se concentrează pe subiecte legate de viitorul muncii, inclusiv impactul inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă, consecințele automatizării asupra ocupării forței de muncă și problemele de reglementare legate de munca pe platformă. Este, de asemenea, un colaborator regulat la proiecte comparative care monitorizează schimbările structurale pe piețele muncii europene. Înainte de a se alătura Eurofound, a fost lector în Relații de Muncă la Universitatea Sheffield, Școala de Management. Deține un master în Științe Politice de la Central European University și un doctorat în Sociologie de la Universitatea din Mannheim.
Sara Riso
Senior research managerSara Riso s-a alăturat Eurofound în 2006 și este în prezent manager senior de cercetare în unitatea Working Life. Este implicată în proiecte de cercetare axate pe digitalizare și condițiile de muncă. Înainte de a se alătura Eurofound, Sara a gestionat proiecte de cercetare pentru mari asociații și rețele europene cu sediul la Bruxelles. Pregătirea ei academică este în psihologie, comunicare și limbi străine. Principalul său interes de cercetare este explorarea noilor factori de stres la locul de muncă care apar din digitalizarea crescută a muncii, evoluția practicilor organizaționale și strategiile de management al schimbării pentru a aborda provocările generate de digitalizare în mediile de lucru moderne.
Această secțiune oferă acces la tot conținutul care a fost publicat pe acest subiect.
