Sara Riso

În ultimul deceniu, tehnologiile informației și comunicațiilor au schimbat modul în care angajații lucrează și comunică între ei. Deși digitalizarea muncii oferă multe beneficii, accesul pe scară largă la dispozitivele digitale în viața profesională a oferit un teren fertil pentru apariția unor noi forme de comportamente antisociale, inclusiv hărțuirea cibernetică la locul de muncă. În acest episod al Eurofound Talks, Mary McCaughey discută cu Sara Riso, Senior Research Manager Eurofound, despre ce constituie hărțuirea cibernetică, cât de răspândită este problema hărțuirii cibernetice la locul de muncă și dacă există suficiente legislații și reguli la locul de muncă pentru a o aborda în mod eficient. Ei discută despre modul în care hărțuirea și hărțuirea cibernetică au apărut ca probleme proeminente în dezbaterile politice naționale, în primul rând ca probleme care afectează tinerii, mai degrabă decât ca un fenomen mai general la locul de muncă și în detrimentul bunăstării lucrătorilor. Fie online sau față în față – s-ar părea că hărțuirea la locul de muncă este mai răspândită decât se recunoaște în mod obișnuit.

Fear has been mounting in the debate around new technologies and the implications for the future of work. But the Coronavirus outbreak is unveiling some real positives of technological advances. Digital communication tools are supporting and enhancing working from home, while innovative companies are leveraging more nascent technologies – such as the Internet of Things (IoT) and 3D printing – to deal with the frontline challenges of the crisis.

Trade unions in many EU Member States face the issue of declining membership. This is a fundamental challenge for organised labour, but it is premature to speak about the redundancy unions: when it comes to important decisions affecting the workplace, restructuring being one, trade unions remain a powerful mechanism of employee voice. Latest data from Eurofound’s European Working Conditions Survey (EWCS) confirms that the presence of a trade union in the workplace is associated with greater employee voice and involvement in decision-making on restructuring.

A key priority for EU policy makers is to combat high levels of youth unemployment. Supporting young people to start a new business is increasingly regarded as a way to achieve this goal. And yet the understanding of what drives the success and failure of youth entrepreneurship policies remains incomplete. In a rush to deliver ‘quick fixes’ to the problem of youth unemployment, governments are falling short of devising well-coordinated policy interventions firmly grounded in evidence that could, in the longer term, be more effective and save public money.