Proiect-pilot privind salariile minime (2021-2023)
În urma unei solicitări din partea Parlamentului European și a unei decizii din partea Comisiei Europene, Eurofound desfășoară un proiect-pilot privind "Rolul salariului minim în instituirea garanției universale a muncii" în UE în perioada 2021-2023.
Scopul acestui proiect-pilot este de a furniza date și dovezi de cercetare care vor contribui la monitorizarea inițiativei Comisiei privind salariile minime adecvate(opens in new tab)This link opens in a new tab. Principalele obiective vor fi examinate în trei module distincte:
Modulul 1: Aplicarea salariilor minime și conformitatea – furnizarea unei măsurători a conformității cu reglementările salariului minim și discutarea aspectelor metodologice și de politică legate de această măsurare
Modulul 2: Baza de date privind ratele salariului minim aplicabile locurilor de muncă prost plătite – construirea unei baze de date privind salariile minime în contractele colective
Modulul 3: Tarife minime în contractele colective – pentru verificarea prezenței tarifelor minime pentru persoanele care desfășoară activități independente în contractele colective de muncă
Au fost înființate două grupuri de experți pentru a sprijini lucrările la acest proiect-pilot pe întreaga sa durată. Aceste grupuri reunesc expertiză la nivelul UE în domeniul monitorizării respectării salariilor minime (modulul 1) sau al negocierilor colective/contractelor colective (modulul 2 și modulul 3). Grupurile sunt compuse din experți din sindicate, organizații patronale și guverne desemnate de Consiliul de administrație al Eurofound, practicieni care gestionează registrele naționale de date ale contractelor colective, experți din mediul academic și experți din cadrul Organizației Internaționale a Muncii (OIM), al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), al Centrului Comun de Cercetare (JRC) și al Comisiei Europene.
Modulul 1 se ocupă de monitorizarea aplicării și respectării salariilor minime. Aplicarea este o problemă semnificativă în general, în special atunci când se iau în considerare reglementările sociale și de muncă. Respectarea reglementărilor privind salariul minim este importantă pentru a garanta drepturile și protecția lucrătorilor, precum și condiții de concurență echitabile pentru afaceri și concurență loială.
Modulul 1 al proiectului-pilot constă în trei pachete de lucru interconectate, care urmează să fie realizate între 2021 și 2023.
Pachetul de lucru 1 – Abordări pentru estimarea amplorii neconformității: Primul pachet de lucru a început la jumătatea anului 2021 și investighează ceea ce se știe (deja) despre gradul de nerespectare a salariilor minime legale și convenite colectiv în statele membre ale UE. Acesta identifică sursele și metodele naționale utilizate pentru a estima amploarea nerespectării reglementărilor privind salariul minim și discută provocările implicate în obținerea unor estimări fiabile. Dincolo de abordările naționale, acesta oferă o discuție metodologică a problemelor de cuantificare a neconformității și de investigare a fezabilității utilizării surselor de date (armonizate) la nivelul UE – pentru a estima amploarea nerespectării reglementărilor privind salariul minim. Sub rezerva fezabilității și a avertismentelor, se fac estimări ale amplorii neconformității.
Pachetul de lucru 2 – Cartografierea instituțiilor, politicilor și practicilor de asigurare a respectării legii: Al doilea pachet de lucru a început la sfârșitul anului 2021 și investighează seturile de instrumente, instituții și reglementări pe care statele membre le utilizează în prezent pentru a monitoriza, a asigura respectarea și a promova respectarea reglementărilor privind salariul minim. Acesta investighează principalele instituții de control, capacitatea și resursele acestora, rolul partenerilor sociali în monitorizarea conformității, coordonarea între diferiți actori, precum și tipurile de strategii și măsuri aplicate, inclusiv sancțiunile. Aceste politici și practici trebuie privite în contextul legislației sau al altor forme de reglementare a salariilor minime și al instituțiilor de aplicare a legii. Acest pachet de lucru se bazează pe Rețeaua corespondenților Eurofound (NEC) și pe interviurile acestora cu actorii naționali relevanți.
Pachetul de lucru 3 - Analiza politicilor pentru sectoarele selectate: Al treilea pachet de lucru, lansat la jumătatea anului 2022, va încheia cercetarea calitativă. Acesta se va baza pe constatările primului și celui de-al doilea pachet de lucru și va încerca să investigheze în profunzime factorii determinanți și factorii de obstacol ai neconformității, ce măsuri de politică par să funcționeze bine în ce context, motivele pentru care sau nu, și dacă unele măsuri de politică ar putea fi transferate altor țări și în ce circumstanțe. De asemenea, ar încerca să învețe în termeni mai generali din măsurile de politică privind neconformitatea în alte domenii. Pentru a fi mai specific, analiza de politică se va concentra numai pe sectoare selectate, în unele țări selectate.
Raportul integrat final care cuprinde toate cele trei domenii a fost publicat în noiembrie 2023.
27 November 2023
In the EU, non-compliance with statutory or negotiated minimum wages averages 6.93% or 1.3%, depending on the statistics used. The lowest national estimate is 0.01% in Belgium and the highest is 11.59% in Hungary. It mostly affects young workers, those on fixed-term or part-time contracts and those working for small companies. It is more common in services than in manufacturing, and is characterised by shorter working time. Member States monitor, enforce and promote compliance in similar ways, although with some differences. This report identifies hindering and enabling factors. Some countries focus on specific economic sectors, such as construction, domestic work, platform work, agriculture and meat processing. National authorities often enforce minimum wages indirectly by helping employers comply, raising workers’ awareness, and helping stakeholders increase cooperation and develop faster procedures. Combining these soft initiatives with tougher measures increases the effectiveness of inspectorates’ actions in enforcing compliance with minimum wages.
În cel de-al doilea modul, este conceptualizată și pilotată crearea unei baze de date cu salariul minim convenit colectiv legat de locurile de muncă și sectoarele cu salarii mici și medii.
Lucrul la acest modul a început în 2021 cu dezvoltarea unei note conceptuale. Nota prezintă modul în care poate fi selectat un set de locuri de muncă sau sectoare cu salarii mici și medii și cum poate fi extras un eșantion reprezentativ de contracte colective legate de aceste locuri de muncă sau sectoare. Pe baza disponibilității și accesibilității registrelor naționale ale contractelor colective, Comisia propune abordări de eșantionare specifice fiecărei țări. De asemenea, descrie ce parametri vor fi incluși în colectarea datelor.
În paralel cu activitatea conceptuală, în cursul anului 2021, echipa de proiect a luat legătura cu registrele naționale și cu furnizorii de date ai contractelor colective de muncă pentru a stabili domeniul de aplicare și accesibilitatea bazelor lor de date și pentru a solicita cooperarea acestora.
În 2022, Eurofound a început să dezvolte infrastructura bazei de date online, care permite codificarea ratelor de salarizare cuprinse în contractele colective între 2015 și 2022, precum și a tuturor celorlalte informații relevante.
Metodologia de codificare și un set de indicatori privind evoluția ratelor salariului minim convenite colectiv sunt descrise în raportul consolidat final.
Specificul țării și alte metadate sunt documentate în 27 de documente de lucru de țară care vor fi publicate în martie 2024.
Un raport final consolidat a fost publicat în ianuarie 2024, urmat de baza de date în februarie 2024
26 January 2024
In this pilot project, Eurofound successfully established the feasibility of, and piloted, an EU-wide database of minimum pay rates contained in collective agreements related to low-paid workers. A conceptual and measurement framework was devised, a total of 692 collective agreements – related to 24 low-paid sectors of interest – were selected to be ‘fully coded’ and representative data on negotiated minimum pay were compiled for 24 EU Member States. Based on more than 3,202 renewal texts, time series of collectively agreed minimum rates were created from 2015 to 2022 for 19 countries. This is the first time that an EU-wide data collection has provided comparative time series on negotiated pay. Key findings are is that in some countries outdated agreements contain rates below the applicable statutory minima, and that the potential of collective agreements to regulate pay generally or for employees earning higher wages than the minimum pay is not always fully capitalised on.
See also the national country reports (Eurofound papers), providing meta-data for the data collection, at the end of this web page.
Cel de-al treilea modul a început în 2021, urmărind să cartografieze abordările naționale/sectoriale pentru reglementarea salariilor minime sau a altor forme de salarizare (rate salariale, tarife, taxe, prețuri) ale persoanelor care desfășoară activități independente, pentru a înțelege modul în care acestea pot fi fixate pentru anumite locuri de muncă sau profesii din sectoarele cu un nivel ridicat de liber profesioniști/lucrători independenți vulnerabili și ascunși.
Principalele întrebări de cercetare ale acestui modul sunt următoarele:
Este posibil din punct de vedere juridic ca persoanele care desfășoară activități independente să se alăture sindicatelor sau să fie reprezentate de alte forme de reprezentare a angajaților la nivel național?
Există exemple concrete de sindicate sau alte forme de reprezentare a lucrătorilor independenți la nivel național?
Există negocieri colective și acorduri pentru persoanele care desfășoară activități independente la nivel național?
Există statute și/sau norme și reglementări privind salariile minime și alte forme de remunerare (de exemplu, salarii, tarife, taxe, prețuri) pentru lucrătorii independenți?
Există negocieri colective și/sau acorduri privind salariile minime și alte forme de remunerare pentru persoanele care desfășoară activități independente (de exemplu, salarii, tarife, taxe, prețuri)?
Un raport pentru acest modul a fost publicat în noiembrie 2022.
30 November 2022
This report is carried out in the context of the three-year pilot project (2021–2023), ‘Role of the minimum wage in establishing the Universal Labour Guarantee’, mandated to Eurofound by the European Commission. Its focus is module 3 of the project, investigating minimum wages and other forms of pay for the self-employed. Out of concern for the challenging conditions faced by certain groups of self-employed workers, some Member States have established or are in discussions about proposing some statutory forms of minimum pay for selected categories of the self-employed. The main objective of the report is to understand how minimum wages, wage rates, tariffs, fees and other forms of pay could be fixed for specific jobs or professions in sectors having a high level of ‘vulnerable’ workers, as well as ‘concealed’ self-employed. While the majority of Member States allow trade union representation, the right to collective bargaining for the self-employed is much more limited. Only a small number of Member States provide examples of collectively agreed minimum wages or other forms of pay for the self-employed.
All content
This list provides access to all Eurofound outputs published on this subject.
Eurofound expert
Christine Aumayr-Pintar
Senior research managerChristine Aumayr-Pintar este senior research manager în cadrul unității Working Life din cadrul Eurofound. Coordonează cercetarea Eurofound privind dialogul social și relațiile industriale și supraveghează Rețeaua corespondenților Eurofound (NEC). Expertiza sa principală în cercetare – abordată dintr-o perspectivă comparativă la nivelul UE – se concentrează pe salariile minime, salariile negociate colectiv și transparența salarială de gen. Înainte de a se alătura Eurofound în 2009, a fost cercetător în domeniul pieței muncii și al economiei regionale la Joanneum Research din Austria. A obținut o diplomă de master în economie și un doctorat în științe sociale/economie, după ce a studiat economie la Graz, Viena și Jönköping.
Topics of expertise
