Mergi la conţinutul principal
Abstract

Tratatul de la Lisabona a stabilit coeziunea teritorială drept a treia dimensiune a coeziunii europene. În pofida faptului că în cadrul politicii se acordă o prioritate ridicată realizării unei dezvoltări economice echilibrate din punct de vedere geografic, continuă să existe diferențe în ceea ce privește condițiile de viață între zonele rurale și cele urbane. În unele cazuri, aceste decalaje sunt în creștere. Raportul de față prezintă diferențele dintre zonele rurale și cele urbane în ceea ce privește rezultatele sociale, politice, culturale și economice. Aceste diferențe pot reprezenta o amenințare gravă la adresa coeziunii sociale în Europa. Astfel, prezentul raport concluzionează că locuitorii din mediul rural se percep mai des ca fiind desconsiderați de administrația publică și au niveluri mai scăzute de încredere în administrația publică și în instituții decât locuitorii din mediul urban. În plus, furnizarea de servicii publice în zonele rurale este mai deficitară decât în zonele urbane și apar în permanență noi lacune în acest sens. Pentru a asigura un viitor bun pentru toate zonele, trebuie găsite soluții inovatoare pentru a combate declinul economic. Acest raport prezintă soluții creative care se folosesc în diverse state membre pentru a furniza servicii în regiunile îndepărtate.

Key findings

•    Obiectivul de a asigura o dezvoltare echilibrată din punct de vedere geografic în toate regiunile europene se întemeiază pe Tratatul de la Lisabona. În pofida acestui angajament, persistă totuși decalaje semnificative de venituri și condiții de viață între zonele rurale și cele urbane din Europa, cu rate de ocupare a forței de muncă și niveluri ale capitalului uman mai ridicate în medie în zonele urbane și cu un decalaj la nivelul venitului median care a crescut cu aproape 20 % în ultimul deceniu.

•    Locuitorii din zonele rurale au un avantaj în ceea ce privește cheltuielile cu locuința și condițiile de locuit: doar 6 % din gospodării se confruntă cu cheltuieli prea mari legate de locuință, față de 9 % din gospodăriile urbane. Locuitorii din mediul rural au șanse mai mari să fie proprietari ai locuinței proprii și să trăiască în locuințe mai mari, mediul lor de viață fiind mai puțin afectat de poluare și de criminalitate. Mediul natural în care trăiesc le oferă, de asemenea, oportunități pentru a urmări neutralitatea climatică.

•    Este important ca serviciile publice de bună calitate să fie disponibile în toate zonele, pentru a crea încredere în rândul cetățenilor care simt că comunitățile lor sunt lăsate în urmă, deoarece constatările arată că inegalitatea de șanse și lipsa de recunoaștere pot genera nemulțumire, erodând toleranța și încrederea socială. Această lipsă generală de încredere în rândul locuitorilor din zonele rurale este deosebit de îngrijorătoare și necesită o atenție politică sporită față de zonele rurale și față de investițiile economice din acestea.

•    Femeile din zonele rurale se confruntă cu provocări suplimentare, printre care se numără diferența mai mare între rata de ocuparea a femeilor și a bărbaților și atitudinile mai conservatoare. Prin urmare, politicile vor trebui să se concentreze pe încurajarea femeilor din zonele rurale să intre și să rămână pe piața muncii. O componentă importantă în acest sens este asigurarea de structuri de calitate pentru îngrijirea copiilor în zonele rurale.

•    Va fi esențial ca statele membre să acorde prioritate investițiilor în educație și formare pentru comunitățile rurale, deoarece locuitorii din mediul rural nu beneficiază de același acces la serviciile și infrastructura disponibile în zonele urbane, inclusiv la școli și la internet în bandă largă de mare viteză. Aceste diferențe între mediul rural și cel urban în ceea ce privește condițiile de viață și serviciile publice par să afecteze capitalul social, locuitorii din mediul rural fiind mai susceptibili să considere că rolul lor și al comunităților lor nu este recunoscut de administrația publică centrală.

The report contains the following lists of tables and figures.

List of tables

  • Table 1: Indicators used to assess the rural–urban divide in income, poverty and living conditions
  • Table 2: Summarising rural–urban gaps in income, poverty and living conditions
  • Table 3: Indicators used to assess the rural–urban divide in employment and opportunity
  • Table 4: Summarising rural–urban gaps in employment and opportunities, 2012–2021
  • Table 5: Individual and community recognition gaps
  • Table 6: Variables from the EVS used to measure cultural differences
  • Table 7: List of survey questions used to analyse political participation
  • Table 8: Political participation indicators, by degree of urbanisation and political participation type, EU27, 2022 (%)
  • Table 9: Political participation variables in Eurofound’s Living, working and COVID-19 e-survey

List of figures

  • Figure 1: Distribution of population, by degree of urbanisation, EU27, 2020 (%)
  • Figure 2: Urban population as a share of the total population, by region, 1960–2021 (%)
  • Figure 3: Financial hardship in rural and urban areas throughout the COVID-19 crisis
  • Figure 4: Employment situation of rural and urban residents throughout the COVID-19 crisis
  • Figure 5: Median income, by Member State and degree of urbanisation, 2021 (€)
  • Figure 6: Convergence trends in median income rate, by degree of urbanisation, 2012–2021 (€)
  • Figure 7: AROPE rate, by Member State and degree of urbanisation, 2021 (%)
  • Figure 8: Convergence trends in AROPE rate, by degree of urbanisation, 2012–2021 (%)
  • Figure 9: Capacity to meet living costs (a) and ownership of assets and appliances (b) as proxies of the rural–urban gap in living standards
  • Figure 10: Housing cost overburden rate, by Member State and degree of urbanisation, 2021 (%)
  • Figure 11: Convergence trends in housing cost overburden rate, 2012–2021 (%)
  • Figure 12: Aggregate home and neighbourhood characteristics (a) and structural quality (b) as proxies of the rural–urban gap in housing conditions
  • Figure 13: Employment rate among 20- to 64-year-olds, by Member State and degree of urbanisation, 2021 (%)
  • Figure 14: Convergence in employment rate, by degree of urbanisation, 2012–2021 (%)
  • Figure 15: NEET rate, by Member State and degree of urbanisation, 2021 (%)
  • Figure 16: Convergence in NEET rate, by degree of urbanisation, 2012–2021 (%)
  • Figure 17: Tertiary educational attainment, by Member State and degree of urbanisation, 2021 (%)
  • Figure 18: Convergence in tertiary educational attainment, by degree of urbanisation, 2012–2021 (%)
  • Figure 19: Population with at least basic digital skills, by Member State and degree of urbanisation, 2021 (%)
  • Figure 20: Individual recognition gap, by Member State and degree of urbanisation (%)
  • Figure 21: Community recognition gap, by Member State and degree of urbanisation (%)
  • Figure 22: Individual and community recognition gaps
  • Figure 23: Gender equality index, by Member State and degree of urbanisation, 2017
  • Figure 24: Liberal morality index, by Member State and degree of urbanisation, 2017
  • Figure 25: Immigrant acceptance index, by Member State and degree of urbanisation, 2017
  • Figure 26: Estimate of urbanisation level as a predictor of views of gender equality, liberal morality, immigrant acceptance and social tolerance, 2008 and 2017
  • Figure 27: Share of respondents who voted in their last national election, by Member State and degree of urbanisation (%)
  • Figure 28: Share of respondents who have attended a meeting of a trade union, political party or political group, by Member State and degree of urbanisation (%)
  • Figure 29: Share of respondents who have contacted a politician or a public official, by Member State and degree of urbanisation (%)
  • Figure 30: Share of respondents who have attended a protest or demonstration, by Member State and degree of urbanisation (%)
  • Figure 31: Share of respondents who have signed a petition, by Member State and degree of urbanisation (%)
  • Figure 32: Share of respondents who have commented on an issue online, by Member State and degree of urbanisation (%)
  • Figure 33: Share of respondents who have boycotted a product or service of a company, by Member State and degree of urbanisation (%)
  • Figure 34: Logistic regression results for formal and informal political participation, by degree of urbanisation
  • Figure 35: Trust in government, trust in the EU, and satisfaction with democracy, by degree of urbanisation, EU27
  • Figure 36: Trust in government, by Member State and degree of urbanisation (%)
  • Figure 37: Trust in the EU, by Member State and degree of urbanisation (%)
  • Figure 38: Satisfaction with democracy, by Member State and degree of urbanisation (%)
  • Figure 39: Logistic regression results for trust in institutions and satisfaction with democracy, by degree of urbanisation, 2022
  • Figure 40: Likelihood of perceiving services as poor quality, by degree of urbanisation
Number of pages
92
Reference nº
EF22027
ISBN
978-92-897-2350-3
Catalogue nº
TJ-04-23-916-EN-N
DOI
10.2806/647715
Permalink

Cite this publication

Disclaimer

When freely submitting your request, you are consenting Eurofound in handling your personal data to reply to you. Your request will be handled in accordance with the provisions of Regulation (EU) 2018/1725 of the European Parliament and of the Council of 23 October 2018 on the protection of natural persons with regard to the processing of personal data by the Union institutions, bodies, offices and agencies and on the free movement of such data. More information, please read the Data Protection Notice.